351 matches
-
peretelui colecistic îngroșat a fost determinată folosind în special computer tomografia, putând diferenția astfel îngroșările parietale de tip benign și malign [15]. Acest comportament poate fi urmărit și cu ajutorul examinării RM multifazice cu substanță de contrast (timp arterial, porto-venos și parenchimatos), identificând stratificarea peretelui și tipul de captare parietală. În 15%-25% din cazuri carcinomul veziculei biliare poate fi o leziune polipoidă intralumenală, de obicei limitată la peretele muscular și având un prognostic mai bun comparativ cu celelalte două tipuri tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
Tumorile benigne pulmonare sunt rare; incidența lor variază cu diverse studii: 1% Martini și Beattie, 1983 [111], 4,7% Claget, 1964 [23], 12,5% cu includerea mezotelioamelor Steele, 1963 [157]. CLASIFICARE Vom prezenta tumorile pulmonare benigne grupate astfel: tumori benigne parenchimatoase primare, tumori benigne endobronșice primare, tumori benigne multiple. CONSIDERAȚII GENERALE Diagnosticul tumorilor pulmonare benigne este sugerat de localizarea periferică; ele sunt de obicei unice și asimptomatice. Criteriile de benignitate a acestor leziuni sunt: pacient tânăr (sub 30 de ani) nefumător
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Tumorile benigne pulmonare trebuie diferențiate între ele și, de asemenea, diferențiate de leziuni congenitale (sechestrația pulmonară), infecții bacteriene/micotice/parazitare, embolia pulmonară etc. Tumorile benigne multiple necesită diagnostic diferențial în primul rând cu metastazele pulmonare. Diagnosticul histologic al acestor tumori parenchimatoase periferice este dificil. Puncția-biopsie transtoracică poate preciza diagnosticul specific benign într-un număr variabil de cazuri: 12-86% din cazuri [18, 58], prin identificarea de cartilaj sau țesut gras (hamartom) sau elemente fungice (infecție). Diagnosticul de benignitate, prin procedee bronhoscopice (biopsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
motive, intervenția chirurgicală nu poate fi realizată, puncția-biopsie transtoracică este indicată pentru obținerea diagnosticului histologic. O parte din tumorile benigne sunt endobronșice și se manifestă clinic prin sindromul de obstrucție: tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente. Radiologic se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică: atelectazie, pneumonie obstructivă, abces, hiperinflație etc. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne endobronșice se realizează în primul rând cu tumorile endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu expresie bronșică, tumora carcinoidă, tumorile maligne de tip glandă salivară, dar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
prin chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată (CTVA) este recomandat pentru excizia tumorilor benigne periferice mici; enucleerea, enucleorezecția, rezecția pulmonară atipică și chiar lobectomia (în cazuri selecționate) pot fi efectuate miniinvaziv cu succes, avantajele acestui abord fiind binecunoscute. TUMORI BENIGNE PARENCHIMATOASE PRIMARE Hamartomul Este prezentat primul și merită o atenție aparte deoarece este cea mai frecventă tumoră benignă pulmonară - 77% din toate tumorile pulmonare benigne [8], 8% din tumorile pulmonare [115]. Hamartomul se prezintă de obicei ca un nodul pulmonar solitar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
bronșică. Radiologic hamartomul pulmonar apare frecvent ca o opacitate periferică, centimetrică (1-2 cm), bine delimitată, situată în câmpurile pulmonare inferioare, având contur lobulat. Se observă calcificări ale leziunii în 10-30% din cazuri [151]. În tumorile endobronșice se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică. Tomografia computerizată standard sau cu rezoluție înaltă (HRCT) identifică doar în 5% din cazuri calcificările (de obicei sub formă de „popcorn”) și descrie în 50% din cazuri țesut grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
intervenție chirurgicală în cazul creșterii dimensionale [31, 129]. Hamartoamele periferice pot fi excizate prin enucleere, enucleorezecție sau rezecție pulmonară atipică („wedge resection”); reamintim obligativitatea examenului histopatolgic extemporaneu. Hamar-toamele mari sau cele localizate endobronșic pot impune (prin localizare și prin distrucțiile parenchimatoase distale) segmentectomia, lobectomia sau bilobectomia: după cum am amintit, este recomandată evitarea pneumonectomiei. Rezecția prin chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată (CTVA) este recomandată ori de câte ori este posibil. Recurența hamartoamelor după excizie nu a fost raportată; foarte rar un al doilea hamartom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mioepiteliale și o stromă cartilaginoasă; spre deosebire însă de tumorile de tip glandă salivară, stroma cartilaginoasă a adenomului pleomorf nu este predominantă [125]. Adenomul pleomorf apare la adulți, media de vârstă fiind de 57 de ani [145]. Poate avea localizare parenchimatoasă, endobronșică și chiar traheală. Simptomele sunt tusea și pneumonia. Tratamentul constă în excizia chirurgicală [151]. Leiomiomul Reprezintă aproximativ 2% dintre tumorile pulmonare benigne. Sunt localizate atât traheo-bronșic cât și parenchimatos [70, 178, 181]. Apar mai frecvent la femei tinere, vârsta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
vârstă fiind de 57 de ani [145]. Poate avea localizare parenchimatoasă, endobronșică și chiar traheală. Simptomele sunt tusea și pneumonia. Tratamentul constă în excizia chirurgicală [151]. Leiomiomul Reprezintă aproximativ 2% dintre tumorile pulmonare benigne. Sunt localizate atât traheo-bronșic cât și parenchimatos [70, 178, 181]. Apar mai frecvent la femei tinere, vârsta medie fiind 35 de ani [152]; trebuie diferențiat de leiomiomul benign metastazant (leziuni multiple) care apare asociat de multe ori cu leiomiomul uterin (va fi descris ulterior) [151]. Leiomiomul pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
apar la pacienți tineri, fără predilecție de sex [13]. Cohen și Kaschula afirmă ca pseudotumora inflamatorie este cea mai frecventă tumoră pulmonară benignă la copii [24]. Majoritatea pacienților cu asemenea tumori au în antecedente afecțiuni inflamatorii, infecțioase sau neoplazice. Tumorile parenchimatoase se formează ca o pneumonie intraalveolară [113]. Aceasta se prezintă ca un nodul pulmonar solitar (fig. 6.68), predominant în lobii inferiori, fiind asimptomatică sau însoțită de febră, tuse, dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
sau neoplazice. Tumorile parenchimatoase se formează ca o pneumonie intraalveolară [113]. Aceasta se prezintă ca un nodul pulmonar solitar (fig. 6.68), predominant în lobii inferiori, fiind asimptomatică sau însoțită de febră, tuse, dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia chirurgicală prin rezecție pulmonară atipică (prin abord clasic sau miniinvaziv), cu mențiunea că în cazul rezecției incomplete apare recurența tumorală locală. Gal și colaboratorii descriu extensia tumorală în mediastin, recurența și invazia vasculară la forme intermediare de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
chemodectomul. Este o tumoră rară care prezintă caractere histologice de benignitate; rareori însă paragangliomul poate metastaza în limfoganglionii regionali - în acest caz paragangliomul este considerat tumoră malignă [61, 101]. Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu tumora carcinoidă (forma parenchimatoasă) pe baza criteriilor imunohistochimice [162]: paragangliomul prezintă reacție pozitivă la proteina S-100 și negativă pentru citokeratină și serotonină, iar carcinoidul este negativ pentru S-100 și pozitiv pentru citokeratină și serotonină [55]. Paragangliomul pulmonar nu trebuie confundat cu chemodectoamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rezecția endobronșică prin terapie fotodinamică sau YAG-laser. Noi recomandăm rezecția chirurgicală prin rezecție bronhoplasică (incizia bronșiei în „ic” cu excizia tumorii și sutura bronșiei) sau rezecție bronhoanastomoză (excizia circumferențială a segmentului bronșic împreună cu tumora și anastomoză termino-terminală); dacă există distrucții parenchimatoase retrostenotice sau dacă localizarea tumorii o impune se practică rezecții pulmonare reglate: lobectomii, bilobectomii sau chiar pneumonectomii. Este obligatorie urmărirea pacienților deoarece se poate dezvolta o leziune malignă, aceasta impunând o altă reizecție chirurgicală. Tumora cu celule granulare Este o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase pot avea dimensiuni de până la 16 cm. Macroscopic sunt bine delimitate, de aspect mixoid alb-cenușiu. Se impune tratamentul chirurgical de rezecție. Tumorile bine delimitate au evoluție foarte bună postoperator [131, 161], însă cele imprecis delimitate pot prezenta recidivă tumorală pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
de echilibrare metabolică a diabetului (2, 14). 4. Infecțiile bacteriene renale sau ale căilor urinare (6) (a) Pielonefritele emfizematoase reprezintă infecții bacteriene severe ale parenchimului renal si a sistemului pielocaliceal. Diagnosticul este precizat pe baza prezenței bulelor gazoase în țesutul parenchimatos renal, care pot difuza în spațiul perinefretic. Germenii izolați includ Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Proteus mirabilis și Enterobacter aerogenes. Se presupune (dar nu a fost demonstrat) că prezența glucozei în urină ar fi un element facilitator. Tratamentul antibiotic trebuie instituit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
arterele choroidale profunde și vena prosencefalică mediană Markowski [3]. Aspect imagistic: artere dilatate ce converg în vena prosencefalică mediană Markowski. Localizare: în cisterna qvadrigeminală [2,3]. Imagistica CT: - nativ - vena Markowski este ușor hiperdensă față de creier; sunt evidențiate hidrocefalia, calcificări parenchimatoase, atrofia, calcificări în peretele vascular (când sunt prezente) [2]; - examinarea CT cu SDC - gadofilie intensă la nivelul arterelor și venei prosencefalice mediane [2]; - angio-CT- evidențierea malformației. Imagistica RMN: - T1WI, T2WI - arterele dilatate (vid de semnal), vena Markowski (vid de semnal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
meduză” - vene medulare dilatate (în substanța albă) care drenează printr-un colector venos central larg într-un sinus dural sau profund în vena ependimală. Imagistica CT: - nativ - de obicei normal; pot apărea calcificări dacă se asociază cu cavernomul; evidențierea hemoragiei parenchimatoase dacă vena de drenaj se trombozează spontan [2]; - examinarea CT cu SDC: imagini liniare iodofile ce converg spre o venă de drenaj [2] (fig. 3.55). Imagistica RMN de elecție pentru diagnosticul anomaliei de dezvoltare venoasă: - pe secvențele T1WI, T2WI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
INTRODUCERE Pancreasul este un organ nepereche localizat în stânga retroperitoneului superior. Este un organ parenchimatos compus din două tipuri de structuri: exocrine (acini și ducte) și endocrine (insulele Langerhans) și are o arhitectură lobulară cu țesut conjunctiv intralobular minim. Stroma este fină, însă ariile de fibroză variază cu vârsta. Țesutul fibroconjunctiv care separă lobulii conține
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
În hemoragiile cerebrale sângele trece direct din vase (de obicei o arteră mică) în creier formând un hematom în substanța cerebrală cu inundarea ventriculilor și a spațiului subarahnoidian. Masa de sânge acumulată cauzează leziuni tisulare și exercită presiune asupra țesutului parenchimatos înconjurător. Accidentul vascular cerebral (stroke) este modul distinctiv de prezentare a bolii cerebrovasculare, definit ca un deficit neurologic focal, brusc instalat (1). Pattern-ul temporal al AVC, desfășurat în câteva ore sau zile, este diagnostic. Modul de instalare a stroke-ului
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
complexul major de histocompatibilitate (MHC), de unde și linkajul observat cu alela MHC-HLA A3. Proteina codificată de gena în cauză are rol în reglarea absorbției fierului în duodenul proximal. Supraîncărcarea cu fier conduce la depozite de fier care apar în celulele parenchimatoase din ficat, pancreas, miocard, mușchi scheletici, suprarenale și hipofiza anterioară. Mecanismul prin care aceste depozite de fier conduc la leziuni tisulare este necunoscut. O posibilă explicație ar fi generarea de radicali liberi și stimularea sintezei de colagen la nivel hepatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
formării unui tromb, de obicei puțin aderent, într-o venă a extremităților, una a bazinului, la nivelul venelor cave sau vena profundă a gâtului. TVP mai poate fi localizată și la nivelul sinusurilor venoase craniene sau la nivelul diferitelor organe parenchimatoase inclusiv la nivelul venei porte [1, 10, 12, 15, 20, 28]. Stabilirea diagnosticului de TVP cât mai precoce este deosebit de importantă deoarece extensia trombozei se poate face rapid, boala fiind potențial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă prin sindromul posttrombotic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că există o comunicare mai mare cu arborele bronșic. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică relevă o opacitate mediastinală rotundă, relativ bine delimitată, de intensitate subcostală (lichidiană) cu sau fără nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de parenchim din vecinătatea acestora afectat prin compresiunea determinată de chiști, și porțiuni de parenchim între zonele afectate care este normal. Acestea fiind caracteristicile histopatologice, rinichiul cu polichistoză din ADPKD ar genera, la fel ca marea majoritate a nefropatiilor cronice parenchimatoase, secreție cronic crescută de renină, determinând apariția HTA Goldblatt tip doi rinichi (8). Acest tip de HTA secundară evoluează cu reninemie constant crescută. Există mulți autori care, pornind de la această variantă de interpretare, au verificat valabilitatea ei prin dozarea reninemiei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de inițiere a HTA, a fost studiat rolul endotelinei și rolul dopaminei. S-a considerat necesar acest lucru datorită faptului că substanțele mai sus menționate au rol deja demonstrat în patogenia HTA atât esențială, cât și secundară unora dintre suferințele parenchimatoase renale. Endotelina este cel mai puternic vasoconstrictor autacoid care influențează local tonusul vascular. Există în cantitate mare și la nivel renal, influențând, se pare, rata de filtrare glomerulară, metabolismul apei, manevrarea sodiului la nivel tubular. în HTA secundară bolilor renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul creșterii rezistenței la ejecția din VS, din cauza scăderii elasticității și a complianței aortice (8). Microscopic se poate evidenția scăderea numărului de miocite și hipertrofia celor remanente. Nu este definită o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]