KorAP: Find »[drukola/base=parietal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...55 >

1,373 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

trei puncte succesive ale liniei de centru (fig. 2.13). Inversul razei (R) acestui cerc reprezintă curbatura vasului (k): Raportul arteră principală artere secundare (modificări în aria de secțiune la nivelul bifurcațiilor) reprezintă un determinant important al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear s ress) (SPF). S-a observat de multă vreme apariția în cursul dezvoltării aterosclerozei a “tortuozităților” arteriale (a “kinking” arterelor) explicația apariției acestora fiind vagă: o manifestare particulară a aterosclerozei. Aceste modificări de formă ale arterelor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
conform ecuației Bernoulli; c) fluctuațiile de presiune într-un câmp turbulent. 2. scăderea numărului Reynolds și tendința corespunzătoare a fluxului de a deveni turbulent; 3. creșterea stress-ului de forfecare în porțiunea din amonte a leziunii și un regim de stress parietal de forfecare redus în avalul leziunii. Valorile normale ale velocităților sistolice de vârf în diferite segmente arteriale de la nivelul membrelor inferioare (deteminări ultrasonografice) (tabel 4.3): presiunea arterială este menținută de sistemele de reglare între limite relativ strânse, pierderea de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
biologiei endoteliale cu implicații în distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial de tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial de tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat că deformarea circumferențială și tensiunea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial de tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat că deformarea circumferențială și tensiunea parietală acționează diferențiat astfel încât stimulul de întindere poate fi evaluat sub forma a doi factori întinderea circumferențială (strain) și tensiunea parietală (Tc). Tc deține un rol pivot în progresia aterosclerozei, valorile sale crescute fiind în relație cu ateroscleroza; stress-ul de forfecare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat că deformarea circumferențială și tensiunea parietală acționează diferențiat astfel încât stimulul de întindere poate fi evaluat sub forma a doi factori întinderea circumferențială (strain) și tensiunea parietală (Tc). Tc deține un rol pivot în progresia aterosclerozei, valorile sale crescute fiind în relație cu ateroscleroza; stress-ul de forfecare (shear stress) -Tau datorat forțelor de fricțiune care acționează tangențial asupra suprafeței endoteliale. Tau participă la modularea funcției endoteliale, valorile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
S-a evidențiat experimental că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nivelul de adeziune focală a plăcii de aterom, a receptorilor cuplați cu proteina G și a unor canale ionice shear-sensibile. Formula aproximează rigiditatea conferită de materialele constitutive ale peretelui arterial dar nu ține cont de stress-ul relativ în diferitele straturi parietale și de tendința grosimii parietale de a se reduce pe măsură ce raza crește. Formula Bergel este din acest punct de vedere mult mai fidelă: Variațiile locale ale structurii plăcii de aterom sunt implicate în ruptura acesteia și nu numai stressul circumferențial

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
plăcii de aterom, a receptorilor cuplați cu proteina G și a unor canale ionice shear-sensibile. Formula aproximează rigiditatea conferită de materialele constitutive ale peretelui arterial dar nu ține cont de stress-ul relativ în diferitele straturi parietale și de tendința grosimii parietale de a se reduce pe măsură ce raza crește. Formula Bergel este din acest punct de vedere mult mai fidelă: Variațiile locale ale structurii plăcii de aterom sunt implicate în ruptura acesteia și nu numai stressul circumferențial înalt (el este doar o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
corelează negativ cu grosimea intimă-medie (IMT) în timp ce Tc se corelează pozitiv cu acest parametru morfologic. Cu vârsta survin fracturi ale fibrelor elastice (elastina absoarbe majoritatea energiei presiunii pulsului) și crește proporția de fibre de colagen și de matrice intercelulară, stress-ul parietal circumferențial care acționează mulți ani producând alterarea (“oboseala”) componentei elastice parietale (teoria “st ess fatigue”) r i 10. Între “întinderea circumferențială” (c rcumferential strain) și stressul de forfecare a fost identificată recent o legătură denumită “unghi de fază” care variază

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cu acest parametru morfologic. Cu vârsta survin fracturi ale fibrelor elastice (elastina absoarbe majoritatea energiei presiunii pulsului) și crește proporția de fibre de colagen și de matrice intercelulară, stress-ul parietal circumferențial care acționează mulți ani producând alterarea (“oboseala”) componentei elastice parietale (teoria “st ess fatigue”) r i 10. Între “întinderea circumferențială” (c rcumferential strain) și stressul de forfecare a fost identificată recent o legătură denumită “unghi de fază” care variază semnificativ ca valoare în diferite segmente ale arborelui arterial 57. Studiind

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stressul oscilant se produce amplificarea producțieie de substanțe vasodilatatoare și inhibarea producerii de substanțe cu efect vasoconstrictor, efect modulat de “unghiul de fază” dintre Tau și întinderea circumferențială. Stressul de forfecare influențează la nivelul suprafeței endoteliale atât tonusul musculaturii netede parietale (efect acut) cât și structura peretelui vascular (efect cronic). S-a dovedit faptul că un stress de forfecare > 15 dyne/cm2 induce un profil de expresie genică ateroprotectivă în timp ce un stress de forfecare < 4 dyne/cm2 stimulează apariția unui genotip

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și patobiologie 49. Recent (2000) Davies analizează relația dintre hemodinamica spațială (forțe mecanice multidirecționale), endoteliu și aterogeneza focală stabilind o legătură intrinsecă hemodinamică-ciclu celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vascular este un flux 3-D cu fluxuri secundare importante) ceea ce determină apariția unei distribuții specifice ale stresului de forfecare cu regiuni cu stress de forfecare redus în vecinătatea apexului și la nivelul pereților laterali 55. În pofida interesului mare pentru stressul parietal de forfecare și a ratei stressului de forfecare se cunoaște relativ puțin despre aceste valori în vivo, problema fundamentală a determinării noninvazive a ratei de forfecare referindu-se la determinarea gradientului de velocitate în vecinătatea peretelui (au fost descrise tehnici

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
forfecare. Calcularea cu acuratețe a forțelor de forfecare este virtual imposibilă fără cunoașterea profilului precis al velocității prin lumenul arterial. Arterele se adaptează pentru a menține un stress de forfecare de aprox. 15 dynes.cm-2 (Glagov, 1988). Stresul de forfecare parietală modulează răspunsurile adecvate ale diametrului, grosimea intimală și tromboza plachetară. Ateroscleroza este o afecțiune generalizată dar cu o distribuție segmentară, leziunile fiind localizate la nivelul bifurcațiilor (unde modificările importante de direcție ale fluxului sanguin și curburile importante induc apariția unor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D reprezintă diametrul (aortic distal sau iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D reprezintă diametrul (aortic distal sau iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari (Jiang Y, Kohara

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
2000; 31: 23192324). De notat faptul că velocitatea de vârf determinată de Carallo și colab.10 a fost de iar cea determinată de Jiang de 95 +/20 cm/s la lotul normal și la lotul cu factori de risc. Stressul parietal de forfecare (τ): Stressul de forfecare este definit ca tangenta profilului velocității la peretele vascular înmulțită cu vâscozitatea dinamică a sângelui. Pentru determinarea stressului de forfecare la nivelul joncțiunii în formula de mai sus s-au utilizat velocități medii citate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și aria este convergentă (∆A/∆x este negativ). Dacă aria este divergentă și pulsul decelerează, apare un gradient presional advers ceea ce face posibilă separarea fluxului. Termenul de “remodelare vasculară” a fost inițial utilizat pentru a descrie orice modificare a structurii parietale vasculare. Glagov și colab. (1987) evidențiază prezența remodelării vasculare prin măsurarea “lărgirii vasculare compensatorii” și demonstrând că pe măsura creșterii volumului plăcii de aterom, lumenul vasului se menține prin creșterea dimensiunilor arterei (mecanism valabil până la o stenoză de 40% vezi

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arterială zero și de la absența fluxului colateral la flux colateral egal cu fluxul arterei normale. Studiile lui Gould au evidențiat că reducerea presiunii la trecerea printr-o stenoză este descrisă de formula: unde fQ este pierderea de presiune datorată frecării parietale vâscoase de a lungul lumenului stenotic corelată liniar cu rata fluxului prin stenoză (Q este fluxul sanguin mediu, exprimat în ml/s) iar sQ2 este pierderea de presiune asociată cu expansiunea bruscă și decelerația fluxului la ieșirea din stenoză corelată

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sângelui = 1.0 g/mm3. În diverse studii se utilizează diverse valori teoretice ale fluxului pentru care se calculează scăderea teoretică de presiune (∆P). Viscoelasticitatea peretelui arterial Importanța distensiei peretelui arterial depinde de rigiditatea sa determinată de compoziția și grosimea parietală. 1. Din cauza heterogenității peretelui vascular (fibre elastice, fibre de colagen, fibre musculare netede) apar modificări de distensibilitate (fig. 4.21). La aceasta se adaugă și intervenția vasomotricității. Influenței exercitate de diversele componente normal prezente în perelele arterial patologic se adaugă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]