3,306 matches
-
să vadă cum poate ajunge un amărît - fericit și un fluiera vînt - învingător. Oricui, oricît de sceptic, îi place să vadă cît de deschisă poate deveni - la o adică! - o lume închisă (fie ea "mafia" evreiască dintr-un pitoresc cartier parizian). Oricui, oricît de mohorît, îi place să vadă ușurință cu care un om lipsit de speranță se poate agață de o stea norocoasă. Iar "mesajul" filmului tocmai acesta este: trăim într-o lume în care ploua cu stele norocoase. Atît
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
Victor Ivanovici La ciudad de los prodigios "Orașul minunilor", 1986, este al patrulea român 1) al prozatorului spaniol Eduardo Mendoza 2). Cărții i-a fost decernat premiul italian Grinzane Cavour, iar revista pariziana Lire condusă de Bernard Pivot a declarat-o le meilleur livre étranger pe anul 1988 (dată apariției ediției franceze). Distincții deloc de disprețuit la momentul respectiv, deoarece, aș cum s-a văzut mai apoi, constituiau un excelent augur nu numai
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
a lui Hugo (1829) și, în aceeași frază, si cu Antony, erou al și mai-uitatei drame omonime proprii (1831). Nu e inutil să remarcam că și Didier și Antony, personaje exclusiv ficționale, figurau printre reperele, fie ele persiflate, ale tinerilor parizieni din lumea bună din al patrulea deceniu al secolului trecut. Deși - notă bene! - rolul lor aproape că încetase în 1845-1846, adică atunci cînd Monte-Cristo apărea în foileton. Poate tocmai de aceea au și fost aleși. "Misteriosul" conte mai e însă
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
a știut să se facă prețuit și la Junimea. Niciodată nu va fi îndeajuns prețuit faptul că, tot primind corespondență de la Ion Ghica, a intuit artisticitatea epistolierului, îndemnîndu-l să le compună, adresîndu-le lui, marele său prieten încă de pe vremea studiilor pariziene. Încît, se știe, nașterea vestitelor Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ghica, operă memorialistica de mare rafinament, exemplu măiestru de expresivitate involuntara i se datorează poetului. Fine sînt aprecierile din eseul Caragiale - marele mim. Are dreptate dl Alexandru Săndulescu, Caragiale
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
emfaza, cu gesturi teatrale, uneori chiar supralicitând prin mișcarea corporală. Pianistul Rudy a executat corect concertul lui Rachmaninov, dar fără acel patos romantic și o anumita sensibilitate pe care le așteptăm în interpretarea să. Am ramas descumpănit de reacția publicului parizian, care a aplaudat frenetic după scherzo-ul Simfoniei "Patetica", ceea ce mi se pare regretabil pentru receptorii unui asemenea șlagăr. Urmărind desfășurarea întregii stagiuni concertistice de la Sala Pleyel putem aprecia diversitatea repertoriului, varietatea de stiluri și școli muzicale abordate, importanța numelor
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
Balzac îl face să reintre în scenă pe eroul sau atît de activ în Casa Nucingen - Bixiou - Jean-Jacques - din care am tradus cîteva scurte fragmente în acest mini-serial. Este una dintre cele mai frapante viziuni ale scenelor de viață tipic pariziene. Reproducem întîi începutul: "Leon de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
o oră, după ce aflase de la cafegiu (nume dat șefilor de sală în restaurantele de provincie) că domnii luau masă de obicei între orele unsprezece și douăsprezece. * - Pe la unșpe și jumate, - avea el să povestească în provincie celor de-acasă, - doi parizieni în halate de-alea de-ale lor și pe care n-ai fi dat doi bani, începură să strige văzîndu-mă pe bulevared: "Uite-l pe Gazonal al tău!..." Interlocutorul era Bixiou, cu care pictorul se înarmase pentru a-l trage
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
Cartea are o indiscutabila valoare documentara. Suntem introduși în lumea exilului românesc, ni se dă posibilitatea să cunoaștem îndeaproape personalități ale culturii franceze, ca Raymond Aron sau André Malraux, aflăm ce lupte de idei se desfășurau pe scena vieții publice pariziene în deceniile șase și șapte. Și mai frapanta este însă valoarea literară a memoriilor. Autoarea știe să povestească alert întâmplările dramatice (de exemplu trecerea graniței sub amenințarea puștilor unor soldați analfabeți și autoîngroparea într-un morman de cărbuni dintr-un
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
Constantin Țoiu Nici Anglia nu scapă de bârfa ăndrăcită a celor patru ași ai vieții pariziene. Greoaia, morală, cinstită, dacă vreți, buna Anglie, orișicum, față de spiritul franțuzesc latin, ironic, spumos, tolerant și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar nu despre asta-i vorba. Dar, măi ăntăi verva, cinismul
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
viitorul poet avea 14 ani) a venit vremea studiilor. Mama să se deplasează la Paris, pregătește un ăncăpător apartament pentru cei trei copii, si Ion, după ce a absolvit cursul inferior al liceului Sf. Sava din București, devine elevul celebrului liceu parizian "Henri IV". Parisul al zăpăcește la ănceput. Dar se acomodează destul de repede, ămbrăcat, cum era, după ultima modă. Studiau el, sora să Pia și fratele său Nicolae, cu profesori an particular pentru a putea face față rigorilor ilustrului liceu parizian
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
parizian "Henri IV". Parisul al zăpăcește la ănceput. Dar se acomodează destul de repede, ămbrăcat, cum era, după ultima modă. Studiau el, sora să Pia și fratele său Nicolae, cu profesori an particular pentru a putea face față rigorilor ilustrului liceu parizian. Aveau parte, și aici, de excursii, cum a fost cea din 1906, la Wiesbaden cu unchii Ionel și Vintilă, care le dăruiseră copiilor și un gramofon cu plăci iar an 1907 ăntreprind o excursie, cu bunica și lelița Pia Brătianu
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
de tehnica de filmare în care spectatorul se vede înconjurat de eroii fantasticului serial, alături de Rastignac și baronul de Nucingen; concret, în film, devenind acum și mirosul eroilor și locurilor în care se desfășoară acțiunea; cum mirosea, de exemplu, cabaretul parizian Very, unde, alături, prin peretele subțire al localului se auzea clar conversația celor patru ași ai lumii gazetărești, Bixiou, Blondet, Finot, Couturier; ce parfum folosea prințesa de Cadignan cînd, în final, îi declară lui d'Arthez, scriitorul, iubitul ei genial
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
Gauguin de a căuta lumi „nemurdărite” de moravurile europene și nevoia sa de a explora tehnici necunoscute pentru a crea noi forme de artă. Coloana vertebrală a manifestării este alcătuită din trei serii de gravuri: „Volpini” (1889) - numită după cafeneaua pariziană unde lucrările au fost expuse pentru prima oară; „Noa-Noa” (1894) - colecție de ilustrații pentru jurnalul tahitian al artistului; „Vollard” (1898-99) - Ambroise Vollard fiind faimosul negustor de artă căruia gravurile i-au fost încredințate. Niciuna dintre ele nu este neapărat consistentă
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
1917 al balerinului și coregrafului Leonide Massine, semnat de Picasso. Tabloul captează cumva dubla valență a esteticii propuse de Diaghilev. În costum de arlechin, Massine este ancorat în tradiția teatrală. Tinerețea și atitudinea sa nonșalantă țin însă de viitor. Succesul parizian al lui Diaghilev nu poate fi înțeles decât prin prisma împlinirilor și frustrărilor din anii tinereții petrecuți în Rusia. Născut în 1872 într-o familie înstărită și cu preocupări artistice, Serghei Pavlovici urmează conservatorul la Sankt Petersburg, făcând studii de
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
mai târziu, desprinderea comunismului italian de acela sovietic. Urmat de spanioli și de alții pe calea unui eurocomunism reformator. Cămașa lui Napoleon Omul care i-a stat alături lui Napoleon pe insula Sfânta Elena până în ultima clipă este un orfan parizian, Achille Archambault. La moartea Împăratului, în 4 mai 1821, Achille i-a ținut capul în vederea luării măștii mortuare, figurând în mai multe tablouri despre sfârșitul lui Napoleon, și a luat apoi câteva lucruri care au aparținut stăpânului său, un baston
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
și de ce merită el atenția unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi contemporani aflăm încă din primele pagini ale cărții: „a fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; cerșetor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan; scriitor la modă parizian; soldat pierdut pe undeva, prin Balcani; și acum, în imensa harababură postcomunistă, bătrân șef charismatic al unui partid al tinerilor desperados” (p. 31). După ce a scris un amplu articol despre el, în primul număr al revistei XXI, Carrère și-a
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
alese - cu desfășurării anatemei aruncată lui mitologia Daciei, a impus Europei o savan ț i d in Fran ța, O landa, Cioran-legionarul, cu puțin înainte de altă geografie din alt spațiu de Luxemburg, Belgia - Mircea Eliade a moartea lui, în ziarul parizian „Le latinitate. elogiat tradiția culturală română, care Monde”, se derulează o prezentare a Celălalt studiu - o veritabilă a înscris numele unor savanți ca subiectului - și logic și gramatical - în polemică pe un teritoriu minat de Dimitrie Cantemir, B. P. Hasdeu
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
America”, potrivit Iconcert.ro. Cunoscutul star rock va concerta în Piața Constituției în toamna acestui an, pe 28 septembrie. “Fără îndoială, mediul mi-a oferit mult ajutor în procesul de creație”, a declarat artistul, referindu-se la ispirația din partea străzilor pariziene și micilor comunități din Bahamas, potrivit Evz.ro. După ce acesta s-a mutat la Paris, muzica sa a mers pe o altă linie. “După ce m-am scuns atâta timp, a fost chiar interesant să văd cum sună muzica în oraș
Lenny Kravitz revine în concert la București, pe 28 septembrie by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21709_a_23034]
-
discuri în patru luni. Pierre Vassiliu s-a nascut pe 23 octombrie 1937 la Villecresnes, aproape de Paris, tatăl său fiind de origine română. Cântăreț, autor și compozitor, cu celebra să mustață, Vassiliu a debutat la sfârșitul anilor '50 în cabaretele pariziene, semnând numeroase alte cântece, precum ''La femme du sergent'' sau ''Dans mă maison d'amour''. A fost ''un nobil artizan al meseriei cântecului'' și nu unul din acei ''artiști fabricați în două luni'', a spus despre el fostul președinte al
Cântărețul francez Pierre Vassiliu, al cărui tată era de origine română, a încetat din viață by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21792_a_23117]
-
un pamfletar redutabil, fiindcă avea asemenea stofă. închei portretul tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul meu are un alt scop. Aș fi vrut să vorbesc aici și despre țiganii români, cu figuri lombroziene, așa-ziși muzicanți, care sufocă metrourile pariziene, precum și despre suratele lor ghicitoare în palmă care abundă în preajma Halelor și a Centrului Pompidou, dar mă opresc acum, ca să nu cad în simțăminte apocaliptice și ca să nu mi se reproșeze o abatere de la atât de la moda corectitudine politică. Voi
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
văd pe dumneata sau când îmi parvin cărțile mele traduse la București, îmi amintesc întotdeauna de prințesa Martha Bibescu. Am cunoscut-o bine mai cu seamă în ultimii ei ani de viață. Fusese o celebritate a lumii mondene și literare pariziene, se bucurase de notorietate internațională înainte de 1939, dar după război lumea a uitat-o. Trăia singură într-un somptuos apartament din insula Saint-Louis, la Paris. Sărăcise și n-ar fi putut să întrețină acel apartament dacă nu l-ar fi
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
marea ei majoritate din țărănime, iar deschiderea și nivelul ei erau cu adevărat europene. Anticariatele de provincie prin anii '70 erau pline de cărți franțuzești provenite din bibliotecile particulare, cărți pe care intelectualii români le primeau prin abonament de la editurile pariziene. S-a uitat că în România domnea, tot atît cît în Franța sau Anglia acelor vremi, legalitatea, că proprietatea și libertatea de expresie, alături de celelalte libertăți individuale și colective, specifice unei democrații, nu doar că erau garantate ci chiar existau
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
care nu face decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
unele reluate din România literară) și "scrisori nepierdute". Nu-mi propun, aici și acum, să recenzez cartea, care ar merita-o din plin, impresionantă evocare a unei lumi dispărute în bună parte, a unor oameni de seamă, trăitori în exilul parizian al anilor '50. însemnările de față pornesc de la o surpriză de ordin, așa-zicînd, personal: și eu i-am cunoscut, chiar dacă nu atît de bine, pe mulți dintre cei portretizați cu mare talent de Virgil Ierunca și aș putea depune mărturie
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
chitanță și pentru așa ceva, din cauza mărimii sumei. În această afacere nu mai e vorba de fire roșii, de relații bilaterale mai mult sau mai puțin strategice, ci de felul cum a fost folosit banul public din România. Omul de la capătul parizian al afacerii - un român - o fi primit misiunea de a face cunoscută România în Franța din partea președintelui Iliescu. O misiune asemănătoare a primit și scriitorul Petru Popescu în Statele Unite, dacă nu mă înșel. Foarte frumos. Român patriot. Următorul președinte al
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]