1,528,970 matches
-
eliberează și înnobilează. În baza rațiunii, care este universală, oamenii conștientizează comunitatea superioară din care pot și trebuie până la urmă să facă parte, biruind astfel necesitatea, raporturile inflexibile care structurează, înlănțuie și plasează fenomenele în perspectiva 16. Pe de altă parte, în acest proces rațiunea nu poate utiliza alt material decât cel pe care intelectul i l-a pus la dispoziție; îndepărtându-se nepermis de mult de experiență, rațiunea nu mai înnaintează pe un teren sigur și devine astfel failibila;, așa cum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu instituțiile și ideile sale, proces în care natura este la rândul sau integrată că alteritate contradictorie a Ideii în perspectiva suprimării și depășirii acestei etape tranzitorii. Mai departe, intelectul comite o greșeală fundamentală distingând între gândire, pe de o parte, respectiv realitate, pe de cealaltă parte, nesesizând contopirea celor două în procesul autoconstituirii spiritului 35. Gândirea este realitate și este poziționata în miezul lucrurilor, nu în afara lucrurilor, proiectându-le pe un traseu emancipator. Intelectul nu reușește însă să observe decât
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care natura este la rândul sau integrată că alteritate contradictorie a Ideii în perspectiva suprimării și depășirii acestei etape tranzitorii. Mai departe, intelectul comite o greșeală fundamentală distingând între gândire, pe de o parte, respectiv realitate, pe de cealaltă parte, nesesizând contopirea celor două în procesul autoconstituirii spiritului 35. Gândirea este realitate și este poziționata în miezul lucrurilor, nu în afara lucrurilor, proiectându-le pe un traseu emancipator. Intelectul nu reușește însă să observe decât aparentă, superficialul, exteriorul, coaja lucrurilor, nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mișcări și vieți; numai întrucât ceva posedă în el însuși o contradicție, acest ceva se mișcă, are impulsuri și activitate"42 - este sarcina rațiunii să traverseze intelectul, să îl ia în posesie, păstrând și totodată depășind opoziție dintre cele două părți - și să îl proiecteze în sfera devenirii 43. "Forță limitării, intelectul, leagă de edificiul sau, edificiu pe care el îl așează între oameni și absolut, tot ceea ce este valoros și sfânt pentru om, si fortifica acest edificiu cu toate puterile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este valoros și sfânt pentru om, si fortifica acest edificiu cu toate puterile naturii și ale talentului, amplificându-l la infinit. Poate fi găsită în acest edificiu întreaga totalitate a limitărilor, numai însuși absolutul nu poate fi găsit; pierdut în părți, acesta mâna intelectul spre infinită lui dezvoltare a diversității, intelect care, străduindu-se să se amplifice și să devină absolut, dar, producându-se fără sfârșit numai pe sine însuși, se ia în râs pe sine însuși. Rațiunea atinge absolutul numai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a diversității, intelect care, străduindu-se să se amplifice și să devină absolut, dar, producându-se fără sfârșit numai pe sine însuși, se ia în râs pe sine însuși. Rațiunea atinge absolutul numai întrucât ea iese din această colecție de părți diverse. Cu cat edificiul construit de intelect este mai ferm și mai strălucitor, cu atat mai intens devine efortul vieții, împotmolita în intelect ca parte, de a se muta din acestă, în lumea libertății. În timp ce viața pășește în libertate, totalitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
râs pe sine însuși. Rațiunea atinge absolutul numai întrucât ea iese din această colecție de părți diverse. Cu cat edificiul construit de intelect este mai ferm și mai strălucitor, cu atat mai intens devine efortul vieții, împotmolita în intelect ca parte, de a se muta din acestă, în lumea libertății. În timp ce viața pășește în libertate, totalitatea limitaților este în același timp nimicita, e raportată în această nimicire la absolut, și totodată este prin această înțeleasă și afirmata ca simplu fenomen: ruptura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile sale personale cu scopurile instituționale ale statului și invers, statul având ca scop bunăstarea individuală numai ca parte a bunăstării generale 49 -, ci în sensul de reflectare de sine prin exteriorizarea intelectului și tratarea să ca obiect de reflecție 50. Eul care se gândește pe șine având ca scop perfecționarea propriilor capacități și atingerea culmilor spirituale spre care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Kant, Critică facultății de judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 403-404, 406. 22 Idem, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Antaios, Oradea, 2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Editura de Vest, Timișoara, 1999. COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
05.2015). IONESCU,Costin, Rusia a început să expulzeze muncitorii moldoveni, Hotnews, 2013, București, http://www.hotnews.ro/stiri-international-15650363-rusia-inceput-expulzeze-muncitorii-moldoveni.htm (accessed on 12.04.2015). IORGA, Răzvan, Parteneriatul Estic: un semi-esec sau un semi-castig? Kardiniz-press, 2013, http://karadeniz-press.ro/kara/parte neriatul-estic-un-semi-esec-sau-un-semi-castig-al-ue/ (accessed on 12.05.2015) KUZENCOVA, Irina, POTKOMKINA, Diana, VARGULIS, Martins, From the Vilnius Summit to Riga Summit: Challenging and Opportunities of the Eastern Partnership, Latvian Institute for Internațional Affairs, 2013, http://www.liia.lv/site/docs/EaP publication.pdf
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme speciale de stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă, stres din izolarea omului postmodern de natură); - un stres care vizează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de furnizarea unor servicii esențiale precum educația, apă potabilă, transporturile publice"21. Un alt punct comun între conceptele de mai sus, care trimit la sărăcie și la inegalități, la discriminare și abuz de putere asupra omului, pe de-o parte, și dreptul omului la a fi la adăpost de stres îl constituie apariția noțiunii de "grupuri-țintă" (grupuri de persoane aflate într-o situație temporară sau permanentă de marginalizare, de discriminare, de excludere socială sau confruntate cu situații de pericol, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
etice și ecologice a activității lor. Mohammed Bedjaoui, op. cît., p. 40. 28 Adoptată și proclamata de AG.ONU prin rezoluția 217 A (III) din 10 dec. 1948. În IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale, IRDO; București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Univers Enciclopedic, 1999. HELD, David, McGREW, Anthony; GOLDBLATT, David, PERRATON, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Iași, Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public. București, Ed. All-B, 1998. MOROIANU, Zlătescu Irina; POPESCU, Octavian, Mediul și sănătatea, București:IRDO, 2008. MOROIANU, Zlătescu Irina, Human rights. A dynamic and evolving process
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conflictuală și masacrele din Orientul Mijlociu, o zonă pe care occidentalul de rand reușește tot mai puțin să o înțeleagă, au angrenat opinia publică în ample controverse. De la "cum să rezolvăm problema atâtor refugiați" s-a trecut la acuzații reciproce între părți, de distrugere a Europei vs. islamofobie și de orbire ideologică sinucigașa vs. lipsa de empatie sau spirit european. Dacă după crimele de la săptămânalul satiric "Charlie Hebdo" au existat voci care, într-un demers impardonabil, găseau o parte de vină și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acuzații reciproce între părți, de distrugere a Europei vs. islamofobie și de orbire ideologică sinucigașa vs. lipsa de empatie sau spirit european. Dacă după crimele de la săptămânalul satiric "Charlie Hebdo" au existat voci care, într-un demers impardonabil, găseau o parte de vină și victimelor pentru că ar fi "provocat" musulmanii, atacurile de la Paris din 13 noiembrie 2015, soldate cu peste o sută de morți și sute de răniți, toți civili și fără nicio legătură anterioară cu vreo presupusa atingere adusă Islamului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din 2014, abia în 2015 a început să se vorbească serios despre o "criză a refugiaților" sau o "criză a migranților" în Europa. Pregătit de articolele publicate la început de mass-media, pline de povești emoționante și fotografii reprezentând copii, o parte bine intenționată, dar naivă, a publicului european a rămas uimită când, pregătindu-se să întâmpine călduros, cu apă, mâncare și haine, niște familii sărace, bucuroase de orice ajutor și de siguranță occidentală, s-a trezit în fața unor grupuri compuse din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În schimb, aceștia din urmă, deși au beneficiat de sistemul de educație și de plasă de siguranță socială din țara-gazdă, nu mai au nici termen de comparație și nici visul părinților lor la dispoziție. Ca atare, îl caută în altă parte și l-au găsit în identitatea religioasă din țară de origine a familiei. Având asigurate nevoile bazale din piramida lui Maslow, ei s-au axat pe treptele superioare, fiind în căutarea satisfacerii nevoilor de apartenență, stima și auto-actualizare. Parafrazând titlul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din situațiile conflictuale din unele state majoritar musulmane și din eșecul, în termeni de democrație, al "Primăverii arabe" și, la rândul său, fenomenul în desfășurare în țările occidentale a alimentat zonele de conflict, atât cu luptători efectivi, cât și pe partea de propagandă. Putem spune că islamizarea generației a doua de imigranți din Occident și indigenizarea generației a doua din țările musulmane au funcționat pe principiul unor vase comunicante cu surse separate de alimentare, dar în care creșterea nivelului într-unul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]