35,715 matches
-
în incinta bibliotecii). O scurtă incursiune în muzeu dă la iveală bogata istorie a localității, importanța acordată de mănăstirea Argeșului (cea mai valoroasă moșie a sa), grija unor personalități ale satului pentru istoria locală, semnificația actului de donație din colecțiile particulare către instituția reprezentativă a comunității, în scopul educării sentimentului de respect și apreciere pentru istoria română. V. Colecția de fotografie reprezentând portul popular domneștean reconstituie fiecare element al costumului popular purtat până acum câțiva ani de țăranii satului. Se poate
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
aerul mării nu priește la asfințit unei limbi nemaisărutate de mult. - Mi se pare că s-a înroșit peste limitele admise și prezintă umflături congenitale în vârf. - Cred cu tărie că trebuie neapărat examinată mai cu atenție într-o clinică particulară...,făcea viitorul meu tata pe “deșteptul” dându-se cât putea el de mare față de prietenii lui. Surprinsă-în flagrant și total nepregătita , viitoarea mea mama, rămăsese (“că la dentist”) Limba i se înțepenise între buzele ei zenzuale, iar individul profita din
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1447963150.html [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
tânără cu altă educație și din altă clasă socială decât el, se va condamna pe sine și pe propriii copii la nefericire. Ca și Hortensia Papadat-Bengescu, creatoarea ciclului Hallipa, Carmen Alexandrina centrează acțiunea pe personajele feminine, creând eroine cu trăsături particulare puternice, memorabile, surprinse în situații delicate sau ieșite din comun, în scopul de a afirma generalul prin particular. Cartea doamnei Carmen Alexandrina se citește pe nerăsuflate, emoționează, provoacă la a aduce în discuție subiecte ce rămân de regulă tabu. Din
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
pentru încă o perioadă de timp, pricinuite cel mai adesea de vizitele Părintelui Daniil. El cobora periodic de pe Rarău, atât pentru a se aproviziona cu cățti, cât și tocmai pentru a participa la aceste întruniri. Întrunirile se desfășurau în case particulare; cel mai adesea se pare că au avut loc în casa savantului și scriitorului Alexandru Mironescu (1903-1973). Potrivit mărturiei Părintelui Roman Braga, Securitatea a devenit mai atentă la mișcările intelectualilor de la Mănăstirea Antim, de-abia dupa apariția în Franța a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
muzeograf Otilia Mircea și ing. Eugen Borș, iar din diaspora: Maria Rațiu (Italia) și ing. Dianu Sfrijan (Marea Britanie). 7 ani de activitate a Societății Culturale George Radu Melidon Asociația s-a constituit ca un liant între instituțiile statului și cele particulare, în vederea eficientizării activităților de selectare, promovare și stimulare a valorilor de performanță intelectuală și creativă pe plan literar, de moralitate civică și spirituală, în rândul tinerilor și vârstnicilor, iar revista Melidonium, forma de prezentare a idealurilor și scopurilor asociației, atât
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1457170891.html [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
Iubite-surori, Imnuri, ritmuri, Leda, Jupiter-lebeda, Tânără leoaică, Spune balalaică, ce ai tu în piept? Cât mai pot s-aștept? Uite-mă, dar uită, Sărutate-aș, muică, Te mai rog, un fleac, Îți eram eu drag? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Detectiv particular / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405071615.html [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]
-
alte cuvinte, foarte puțini sunt credincioșii Bisericii care cunosc faptul că printr-o hotărâre canonică a Sinodului I Ecumenic, duminica, la fel ca în zilele dintre Paști și Rusalii, este oprită îngenuncherea credincioșilor atât în Biserică, cât și la rugăciunea particulară de acasă. Iată textul acestei hotărâri a Sinodului din anul 325 de la Niceea: "Deoarece sunt unii care își pleacă genunchii (îngenunchează) Duminica și în zilele Cincizecimii - pentru ca toate să se păzească în același fel în fiecare parohie (eparhie), Sfântului Sinod
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435050316.html [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
a drepturilor omului (1948), și anume cea a universalității valorilor umane (și care consolidează cea de a doua coordonată a aceste construcții, cea a unității speciei umane), poate rezista și trebuie înțeleasă ca fiind funcțională numai prin depășirea relativității valorilor particulare inerente diverselor culturi și civilizații, fiecare dintre culturile și civilizațiile specifice popoarelor în devenirea lor istorico-culturală participând, prin întreaga experiență istorică și spirituală, la perenitatea și universalitatea valorilor umane.” Drepturile fundamentale sunt acele drepturi ale omului esențiale și inalienabile, care
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
îndată atenția japonezilor, care sunt isteți de la natură. Ceea ce dovedește că înstrăinarea dinainte vreme a fost una silnică și că japonezii înșiși au rămas într-o mare pierdere. Atât febrila activitate de astăzi a guvernului, cât și cea a persoanelor particulare este o dovadă că aceștia parcă ar vrea cu tot dinadinsul să recupereze ceea ce au pierdut. Înrâuriți de cunoașterea a ceea ce le-a fost necunoscut mai înainte, eu au început să dea uitării temerile lor și se prea poate că
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
pe care unii o cred o descoperire mai nouă pe tărâmul pedagogiei moderne. Pedagogul nu trebuie să-i confrunte pe elevii lui în masă, ci să distingă unicitatea, individualitatea și problemele personale ale fiecărui elev, rezolvându-le cu grijă specială, particulară. Iată că lucrurile acestea erau cunoscute și tratate ca atare încă din vremea Sfântului Vasile [128]. 15. Despre falșii dascăli Alături de dascălii buni și plini de bunăvoință există și „dascăli orbi din punct de vedere spiritual” și părinți, ce transmit
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
special: Nicu Covaci” a declarat Laurențiu Străuț, organizatorul evenimentului. Nicu Covaci (n. 19 aprilie 1947, Timișoara) este un compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix. A început de mic să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. Nicu Covaci a părăsit România în 26 octombrie 1976, iar acum locuiește în Moraira, Spania
Nicu Covaci (Phoenix) invitat special la a II-a ediţie Piano Rock`s by http://www.zilesinopti.ro/articole/9719/nicu-covaci-phoenix-invitat-special-la-a-ii-a-editie-piano-rocks [Corola-blog/BlogPost/100729_a_102021]
-
dă titlul, după o devastatoare tornadă existențială trăită de Poet, fără ca aceasta să-i diminueze forța creatoare și nici credințele. Dimpotrivă, dramatica experiență a suferinței le-a aprofundat, dându-le o nouă anvergură. Tocmai acest fenomen de creativitate cu totul particulară a stimulat spiritul iscoditor al doamnei Mirela-Ioana Borchin, determinându-i investigația remarcabilă prin relevarea celor mai neașteptate aspecte ale operei lui Eugen Dorcescu”. (Radu Ciobanu) „Să precizăm că dna Mirela-Ioana Borchineste de departe, în critica românească, exegeta de marcă a
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
mai frumoase decât am eu în Podari, dar asta este altceva. Noi încă am avut profesori școliți înainte. De școală veche, care știau carte. Ăștia de acum nu mai au profesori școliți. Mă rog, i-au făcut ăștia la facultățile particulare ... - Deși nu este neapărat rea ideea de învățământ privat ... - Nu, nu, Doamne ferește! Dar nu să faci totul, în aceste facultăți particulare, pe ideea de profit. Să bagi așa, cu furca, copiii la școală. Și asta este o mentalitate care s-
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
care știau carte. Ăștia de acum nu mai au profesori școliți. Mă rog, i-au făcut ăștia la facultățile particulare ... - Deși nu este neapărat rea ideea de învățământ privat ... - Nu, nu, Doamne ferește! Dar nu să faci totul, în aceste facultăți particulare, pe ideea de profit. Să bagi așa, cu furca, copiii la școală. Și asta este o mentalitate care s-a pierdut în sat. Vezi, copilul de țăran a rămas în mine, există. Înainte, aveai trei-patru copii, să zicem, și unul
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
celălalt timp al său, cel privat. Dacă însă acest timp nu a fost umplut de conținut de-a lungul întregii vieți, perioada de după pensionare va fi trăită cu sentimentul inutilității, al frustrării și al tristeții. Această disociere, separare între viața particulară și muncă este adâncită de modul în care lumea contemporană înțelege activitatea (profesia): în societatea actuală, omul devine o rotiță într-un sistem. I se cere să funcționeze bine, fără a crea probleme, pentru a contribui în felul acesta la
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
viață pământească este o școală în care noi ne pregătim pentru marele examen de la finalul vieții noastre pe care-l prezidează Însuși Dumnezeu. Judecata lui Dumnezeu este și personală, dar și colectivă sau publică. Odată cu moartea omului are loc judecata particulară în care sînt cercetate toate faptele noastre săvârșite, atât cele bune, cât și cele rele, dar, în același timp, vom fi examinați și pentru prilejurile și ocaziile, când puteam să facem un bine cuiva și nu l-am făcut. Aceste
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
fecăruia depinde și este strâns legat de scopul pe care îl alegem în viață? Când întrebi oamenii ce cred despre viitor sau ce vor face, ce planuri de viitor au, îți dai seama cât suntem de diferiți și câte moduri particulare de a privi lucrurile avem. Unii sunt optimiști, cred că prin credință și perseverență își vor atinge anumite scopuri legate de carieră ori de situația materială, ori de a întemeia o familie. Alții au fost foarte apatici, neîncrezători, descurajați de
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1443004364.html [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
existența căruia nu știuse nimic înainte. Asemeni copacului vrăjit care își oferea cu dărnicie fructele drumeților osteniți. Cu cât mai darnic, cu atât mai rodnic. Și nu invers! Acum găsea timp liber mai mult ca altădată pentru bibliotecă și lecturi particulare. În plus se înscrisese și la un concurs de cuvinte încrucișate pe teme de istorie, la una din revistele la care era abonat căminul de copii.
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
CIUDAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vestea cu întâmplarea din Colinele Vâlcelelor se răspândi ca fulgerul în întreg județul și întreaga țară. Peste două zile sosiră de la televiziunile naționale și particulare, jurnaliști și reporteri. Aceștia luară cu asalt primăria care mai de care să prindă răspuns la câte o întrebare de multe ori pusă anapoda. - Doamna primar, este adevărat că în acea noapte vă aflați alături de cetățenii satului în curtea domnului
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
au crezut în El și invocă în rugăciune Numele Său. Toți Evangheliștii afirmă existența unei continuități dinamice dintre Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel înviat și înălțat întru slava lui Dumnezeu și comunitatea credincioșilor - Biserica. Această continuitate este marcată în mod particular în opera Sfântului Apostoli și Evanghelist Luca, care stă sub semnul Duhului Sfânt. Același Duh prin care Iisus Hristos a fost zămislit în pântecele Fecioarei Maria va da naștere Bisericii la Cincizecime; și după cum a fost nedespărțit de Iisus, după
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Despre chipul Duhului în sfinți Duhul Sfânt a oferit daruri co¬mune întregii umanități, dar o¬feră și daruri specifice fiecărui om în parte. Darurile pe care Du¬¬hul le-a făcut omenirii în¬tregi sunt universale, deosebite de darurile particulare sau spe¬ci¬fice, pe care Duhul le face fie¬că¬rei persoane la nivel indivi¬du¬¬al. Darurile universale au fost date o dată pentru totdea¬u¬n¬a în vederea mântuirii tuturor oa¬menilor, pe când darurile per¬sonale sunt făcute
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
mea, chiar dacă am fost penalizat deseori de „viață” din acest punct de vedere! George ROCA: Ecleziologia Pastorală? Puteți să ne dați câteva amănunte? Pr. Antoniu PETRESCU: Ecleziologia Pastorală, este în alte cuvinte, pastorala vazută din perspectiva bisericii cu o atenție particulară în ceea ce privesc noile forme de evangelizare. George ROCA: Îmbracat în haina preoțească ce proiecte, ce dorințe și idealuri aveți pentru viitor? Pr. Antoniu PETRESCU: Sunt preot de 6 ani, am lucrat în mai multe parohii, am încercat să fiu
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_parintele_ant_george_roca_1330846637.html [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
lucrări de sculptură monumentala, ansambluri statuare, busturi bronz și marmură ale unor scriitori, poeți, savanți, actori, amplasate în parcuri, grădini publice, instituții, teatre și muzee, în orașe din România și din străinătate. Numeroase opere ale sale fac parte din colecții particulare și de stat, în România, Italia, Canada, Danemarca, Olanda, Franța, Germania, Japonia, Grecia, SUA, America de Sud etc.
SCULPTORUL MARCEL GUGUIANU de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sculptorul_marcel_guguianu_nelia_viulet_1339702364.html [Corola-blog/BlogPost/357558_a_358887]
-
fardul gros al contrafacerii de sine și al actului pragmatic insidios -, nu poți să nu remarci cum ți se naște dintr-o dată în fața ochilor o distinctă linie de demarcație, ce desparte brutal două spații culturale complet diferite atât ca mod particular de a fi, cât și ca forță interioară de a-și descrie cu acuratețe sistemul propriu de coordonate și limitele. Două lumi, spunem noi, care, în loc să se intersecteze în destul de multe puncte comune majore, se chinuiesc din răsputeri să meargă
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
să creadă. A meditat foarte puțin și, ceva mai liniștit, a apreciat cu voce joasă, parcă mai mult pentru el: - Opt cu șase?! La asemenea valori nu poate fi decât o explicație... Omul a intrat în comă, dar o comă particulară, a cărei cauză nu o pot descoperi acum. Am înțeles că mașina nu l-a lovit... Curios caz, fraților! Direct la tomograf mergem. Mă tem de existența unei leziuni interioare la cap... Te rog să verifici buzunarele. Știu că a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]