259 matches
-
care și-au făcut din aceasta o profesie. Un caz similar, deși nu de o profunzime istorică la fel de mare, îl constituie conflictul care, în Belgia, îi opune pe flamanzi, valonilor. Și în acest caz, instrumentul dezvoltării revendicărilor flamande îl constituie particularismul lingvistic și cultural. În plus, aici se implică și elementul religios, clerul fiind vreme îndelungată depozitarul identității lingvistice a Flandrei opunîndu-se astfel unei burghezii a "fransquillon-ilor" care tinde, pînă în 1930, să adopte franceza. Dar și în acest caz, sentimentul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
federația canadiană. În afară de aceasta, cel mai important este faptul că acestor competențe revendicate de către puterile regionale li se adaugă, în cazul comunităților cu adevărat istorice ale Catalaniei, Țărilor basce sau Galiciei 404, factorul de diferențiere socială și culturală legată de particularismul lor lingvistic. Astfel, între 1977 și 1985 s-au creat nouăsprezece comunități autonome care cuprind întreg teritoriul spaniol. Această generalizare răspunde promisiunii de liniștire a situației, întru-cît permite plasarea, în mod formal, pe același plan, a generalității catalane, cu "comunitatea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de caracteristică bazată pe geografie este valabilă și pentru Insulele Canare sau, dintr-un alt punct de vedere, pentru cele două orașe africane Ceuta și Melilla. În shimb, hispanofonia completă a acestor trei teritorii dovedește că diferența culturală n-a slujit cu nimic particularismului lor în primul rînd topografic.407 Cît privește o astfel de istorie privită cu lupa, cel mai bun exemplu îl constituie Navarra; provincie privilegiată prin regimul său fiscal separat - foral - încă din Evul Mediu, ea și-a conservat acest avantaj
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
deportarea sutelor de mii de locuitori înlocuiți ulterior cu ruși degenerează într-o xenofobie naționalistă cu-adevărat crucială. Iată pentru ce este riscant a pretinde că se poate pune în evidență diferența ce separă populațiile de religie ortodoxă, ancorate în particularismul lor etno-confesional, de populațiile catolice care se sustrag acestei pulsiuni. Balticii profesează catolicismul sau luteranismul. Paralel, Bulgaria ortodoxă se menține destul de liniștită, în timp ce catolica Slovacie se dedă deliciilor intoleranței naționale într-un mod totuși temperat. Cît despre Croația devotat papistă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
esențe profunde, dar greu de definit. 403 Cf. J.Rohr, La Démocratie en Suisse, Paris, Economica, 1987, pp.68-71. 404 Situată în extremitatea atlantică, în partea de nord-vest a Spaniei, Galicia aparține, din punct de vedere istoric, domeniului lingvistic portughez. Particularismul său cultural este totuși mai puțin marcant față de acela al Catalaniei sau al Țărilor basce. Referitor la aceasta, nu este lipsită de importanță observația că generalul Franco era galician. 405 Acestea sînt: consiliile Andaluziei (Sevilla), deputăția generală a Aragonului (Saragosa
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
credite etc.), culturale (restrângerea brutală a culturii populare, instaurarea unui sistem educativ destinat pregătirii noilor elite). Pentru sociologul de astăzi, modernizarea este definită ca un proces de deschidere și de punere în mișcare (transferuri geografic și sociale) ce a distrus particularismele familiale și locale; un proces de redistribuire socială, la sfârșitul căruia societatea ordinelor, rangurilor și starturilor simbolic marcate prin naștere, a cedat locul unor grupări determinate economic: clasele; un proces de laicizare care a condus la separarea Bisericii de Stat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În toată această încercare prin care am trecut, m-au sprijinit și mi-au stat alături români, evrei, maghiari, țigani, armeni, sârbi, albanezi, turci, și mă opresc aici cu enumerarea. Cu toții și-au dovedit calitatea umană profundă și au depășit particularismul și problemele mărunte și s-au manifestat ca adevărați oameni universali. Nu doar europeni, ci universali. În fața lor mă plec precum statuile din templu în fața lui Buddha. Ei sunt speranța mea că vor modela o nouă umanitate. O nouă umanitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
poată opri sau care să trateze cu barbarii. Feriți de pericole externe, la adăpostul legilor romane și germanice, francii și galoromanii au fuzionat fericit în FranciaFranța, deși până la Franța- Franță au trebuit secole de lupte îndârjite ale regalității franceze împotriva particularismelor de tot felul, încât se poate spune că francezii au cucerit Franța, făcând un stat centralizat, de o cuprinzătoare cultură și civilizație, devenind un simbol european. Privind retroactiv, pare că nimic sincron și asemănător nu este, în afară doar de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
carității (iubirii aproapelui) de către poporul evreu, care nu dorea cu nici-un chip să fie egal cu celelalte neamuri, percepția de popor ales fiind foarte puternică și susținută intens de vechiul testament. Ereziarhii doreau un loc privilegiat în rândul creștinilor, un particularism doctrinar pentru ei, iar creștinismul în ansamblul său să fie doar un supliment al iudaismului. Ținta era subminarea tendinței bisericii creștine de a deveni unică și universală. A fost nevoie de întrunirea apostolilor la Ierusalim, întrunire pe care istoria creștinismului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au făcut apariția o dată cu inovațiile tehnologice, precum telematica, rețelele prin cablu, sateliții care însumează teledifuziunea și telecomunicația. În Statele Unite, rețelele de televiziune prin cablu concurează tot mai mult canalele naționale și pot da un nou suflu comunicării locale sau expresiei particularismelor. Dar prin certitudinea țintei atinse, cablul este un suport care facilitează intercesiunea releelor locale de opinie, avînd misiunea de a decoda și recoda mesajul politic pentru a-l adapta exigențelor unei situații. Aceste rețele de televiziune prin cablu pot fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și Anne Wyvekens 544 au oferit cheia preferinței franceze pentru "geniul locului". În Franța, teritoriul încarnează națiunea republicană. Doar statul este abilitat să intervină în configurarea sa. El este garantul libertăților individuale și piatra unghiulară a emancipării fiecărui individ de particularismul apăsător al comunității sale de origine (luminile civilizației împotriva obscurantismului culturilor). Pentru a reduce fractura urbană, Republica franceză a vrut să modifice teritoriile căzute pradă descalificării sociale. Această opțiune consta în redesfășurarea serviciilor publice sau în punerea la dispoziție a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora recunoașterea unei demnități egale obligă! nu li se mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată. Cum poate fi condus orașul ca aceste pariuri să iasă câștigătoare? A face din oraș primul motor al dezvoltării economice și ultimul obstacol contra dislocării sociale presupune cu necesitate inventarea unui nou teritoriu instituțional care, ajustat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trăit după datinile ei și a avut atâta libertate câtă era libertatea în datinile pe care le moștenise” (Iorga, 1987, 110). Nu a existat o orânduire romană pentru tot Imperiul care să transforme și să înăbușe viața tradițională. Astfel, de la particularisme și culturi locale, s-a afirmat un model cultural care a dobândit o vocație universală. Perspectiva universalistă a fost întărită în urma Edictului de la Milan din anul 313, conferit de Constantin cel Mare, care a permis libertatea cultului creștin și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite din Italia. CLASICISMUL: NORMĂ ?I PUTEREA �n secolul al XVII-lea, rolul burgheziei conținu? s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum penuriile alimentare, sc?derile bru?te ale produc-?iei (de l�n?, mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
artistică y monumental (1842-1850). �nc? de la sf�r?ițul secolului al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
coordonarea distribuțiilor cu privire la fericirea generală. Walzer argumentează că principiile dreptății sunt ele însele plurale și că diferitele bunuri sociale trebuie distribuite din rațiuni diferite, după proceduri diferite, de către agenți diferiți 58. Aceste bunuri au semnificații sociale diferite, și sunt rezultatul particularismului cultural și istoric: ele constituie sensul comunității. Pentru comunitariști, dreptatea nu se reduce la distribuția de bunuri: recunoașterea este la fel de importantă. Michael Sandel a formulat o obiecție sociologică împotriva "iluziei liberale" a subiectului deontologic care "înțelege prost natura socială fundamentală
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Seria Științe Politice, vol. 9, 2015, p. 7. 16 Trădarea intelectualilor, despre care vorbește Julien Benda, constă chiar în faptul că ei au abandonat valorile ideale, universale și dezinteresate pe care aveau misiunea să le onoreze, în favoarea exaltării neînfrânate a particularismelor. Vezi Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993, p. 68. 17 Konrad Lorenz, Cele opt păcate ale omenirii civilizate, Editura Humanitas, București, 1996, p. 37. 18 Herbert Spencer, Individul împotriva statului, Editura Timpul, Iași, 1996, pp. 48-49. 19 Raymond
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și a unei noi limbi, cea „moldovenească”, pentru a se crea, pe această cale, premisele despărțirii definitive de trupul națiunii originare, românească. Până la începutul secolului al XIX-lea nu există conștiință națională, ci doar una a comuniunii etnice, surclasată de particularismul local. Deși, începând din secolul al XVI-lea, cărturarii și istoricii au afirmat și demonstrat de numeroase ori unitatea românească în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbii române înainte de debutul procesului de constituire a ideii naționale și de popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate incertă a mulțimilor. Se perpetuează conștiința unității cu ceilalți români, dar persistă și particularismul local moldovenesc, întreținut de ruși prin colonizări, marginalizarea intelectualilor români, prin rusificarea sistemului administrativ, a școlii și a bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
consolidării democrației, cazul spaniol este un exemplu de echilibru la intensitate scăzută al capitalului social, în ciuda consolidării democratice. Dacă transformările politice au fost impresionante în Spania post-franchistă, încrederea și participarea nu au urmat același curs. Cauza poate fi căutată în particularismul cultural local lipsa de încredere socială ce se transmite generațional prin socializarea timpurie. Definiția capitalului social în viziunea lui Torcal și Montero (1999) este una structurală, în conformitate cu abordarea lui Coleman (1988), anume, un aspect al structurii sociale ce facilitează orice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru a împiedica tentativa hegemonică a lui Carol Quintul, Fran9ois I poate conta pe toți cei care se tem de concepțiile unitariste ale lui Carol Quintul. De acum înainte, împăratul, moștenitor al unor concepții medievale despre Europa, trebuie să înfrunte particularismele cărora le dă naștere istoria. Fără să rupă total legăturile cu împăratul, Henric al VIII-lea se îndepărtează de acesta și începe să-1 susțină pe ascuns pe regele Franței. Văzînd în Carol Quintul un alt Frederic al II-lea gata
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Filip moștenirea spaniolă și burgundă cu anexa italiană. Se retrage apoi în mănăstirea spaniolă din Yuste unde moare în 1558. Împreună cu el dispare ultimul suveran care a atribuit titlului imperial semnificația lui medievală. Începînd din acest moment, în Europa triumfă particularismul: particularism politic care se accentuează în statele naționale și particularism religios caracterizat prin înmulțirea sectelor protestante. De acum înainte, realizarea unei uniuni europene nu se va mai concepe în jurul ideii medievale de imperiu unitar. Tentativele de realizare a unei unități
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]