339 matches
-
sinonimi: cum se știe, am publicat eu însumi în prima parte a lui 1990 articole politice, adunate ulterior într-o carte, „Dreptul la normalitate”, prefațată binevoitor de Vladimir Tismăneanu. Articolele erau câteodată polemice, niciodată pamflete. Și, cu atât mai puțin, partizane. În toți anii în care am fost directorul României literare și totodată lider de partid și parlamentar, revista n-a publicat nici o singură referire la P.A.C. sau la politica la zi. Nici mai târziu, nici astăzi, nu văd de ce
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
pentru a interveni în legătură cu un comportament civilizat al călătorilor (cedarea locurilor persoanelor în drept, intervenția în cazul convorbirilor telefonice lungi și stridente etc. etc.). Asemenea probleme "mărunte" ar putea face și obiectul unor talk-show-uri diminuând emisiunile cu caracter politic devenite partizane, lipsite de o elementară logică, neprofesioniste și tare plictisitoare când nu sunt de-a dreptul revoltătoare. De ce, de pildă, asemenea emisiuni nu și-ar propune și discutarea obligației de a respecta regulile în toate domeniile vieții publice, știut fiind că
Cultura generală by Rodica Topor () [Corola-journal/Journalistic/7054_a_8379]
-
franceze cu subiecte de istorie românească sînt incontestabil mai numeroase, însă calitatea lor e deseori afectată de oportunisme ideologice și de mode sau pseudomode intelectuale. Ceea ce, mai ales în chestiunile de actualitate, le apropie riscant de jurnalistica militantă și inevitabil partizană, dacă nu chiar le transferă cu totul în acest expansionist domeniu dubios. Or, cea dintâi constatare pe care o impune această nouă Istorie a României este soliditatea ei științifică. E o lucrare temeinică, sobră și așezată ca arhitectură, academică fără
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
Biroul Electoral Central le dă voie preoților să discute cu enoriașii despre alegeri, cu condiția ca atitudinea să fie una civică, de îndemn general, și nu una partizană, deși este greu de verificat daca această condiție este respectată. Arhiepiscopia Romano-Catolică a trimis Biroului Electoral Central o adresă prin care solicita lămuriri cu privire la situația în care un preot îndeamnă credincioșii să meargă la vot, scrie rtv.net. În scrisoarea
BEC le dă voie preoților să se implice în campania electorală () [Corola-journal/Journalistic/40830_a_42155]
-
text. O lucrare de detaliu cu aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și cu ceilalți nu scrie jurnale", notează Tia Șerbănescu), de adevăr (condiția, în principiu, a oricărei mărturisiri, doar că doamnele au
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
maestrului Cristoiu, vor să dea impresia că articolul e critico-apocaliptic. În articol, o serie de texte pe care le-a mai vehiculat Udrea: că partidul e una, bocii sunt alta, că PSD nu vine cu soluții, că presa face politică partizană împotriva PDL. Ce m-a frapat este atenția acordată acestui țucălar de la Cotroceni. Domnilor, parcă rostea Iorga vreo cugetare epocală, parcă Maniu cutremura Parlamentul cu cine știe ce declarație de principii. Când colo, Server, cum bine a greșit o televiziune, pe burtieră
Ziare, la zi: Ce-a adus duba pentru Rammstein () [Corola-journal/Journalistic/28042_a_29367]
-
zile un tiraj apreciabil pentru un săptămânal în România de azi, cu un număr constant de abonați. Mă interesează în primul rând că este citită și apreciată de tânăra generație. De la apariție, 22 este clar angajată politic, într-o formă partizană, car O prostie sau o speranță? Marele divorț din PNȚCD i-a preocupat pe comentatorii din presa cotidiană timp de mai multe zile, ca și cum plecarea echipei conduse de Radu Vasile ar fi însemnat o prăbușire a partidului condus de Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din traducerea de la Amarcord, dar pentru care este o adevărată piatră de hotar, este postcolonialismul. Adoptînd, după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin prisma 'visului colectiv al Europei despre Orient". Ceea ce
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
transmis de instituția de cult. Precizând că Patriarhia Română este ”neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă față de problemele societății românești, comunicatul respinge încercările jurnalistului de a crea o impresie falsă potrivit căreia Biserica ar fi ”părtinitoare sau partizană în relațiile cu clasa politică românească”. Întrucât, Patriarhia Română ”promovează relații transparente în interesul Bisericii și binelui comun al societății românești”, orice tentativă de a lega Biserica de o formațiune politică sau de a o pune în opoziție cu un
Patriarhia se ceartă cu Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23212_a_24537]
-
prin două întrebări. "Ponta zice că vrea să nu mai facă politică din noiembrie. Voi interpretați asta ca o dorință a sa de retragere sau ca o confirmare că va candida la prezidențiale? Potrivit Constituției, președintele nu poate face politică partizană, trebuie să fie un factor de echilibru între instituțiile statului", a scris Radu Tudor pe blogul personal.
Radu Tudor traduce corect mesajul lui Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38106_a_39431]
-
cronologic, iar autorii (Veronica Porumbacu și Tascu Gheorghiu) au operat o selecție mai degrabă irelevanta, poate și cu ajutorul cenzurii. Nu sunt numai "necesarele" concesii, dar și o adevarată frenezie în a sublinia orice tangenta cu idealurile comuniste. Selecția e evident partizană, chiar și pentru un necunoscător în literaturile respective. Birgitta Trotzig este membră a Academiei Suedeze din 1993, a debutat în 1951 cu proza, Din viața iubiților, si este în prezent "unul dintre cei mai valoroși autori ai literaturii suedeze contemporane
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
Nu știu contextul, dar din ceea ce reiese, e încă una din înregistrările, filmulețele care ne dau măsură exactă și jalnică a instituțiilor foarte importante din țară în care trăim. A infiltrării nu numai inacceptabile, dar deja grețoase a presiunii politice partizane în instituții care tocmai ar trebui să asigure un arbitraj, o balanța, într-un domeniu foarte important și aș spune că, mai mult, un asemenea crampei, dacă el este corect atribuit persoanei respective, dacă el este autentic, ne arată de ce
Antonescu, despre înregistrările cu șefa CNA: E scandalos! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28800_a_30125]
-
este de a obține solidarizarea unor grupuri în jurul afirmațiilor de acest fel prin identificare cu emițătorul lor. Iată un exemplu înrudit: candidații la președinția SUA știu bine că nevestele lor le aduc cu atât mai multe voturi, cu cât masa partizanelor politice se identifică mai ușor cu primele doamne. O nevastă- manechin le-ar îndepărta. Nu demult, pe Realitatea TV, o ziaristă cunoscută proclama „sfârșitul” generației care a făcut revoluția, incapabilă să corespundă exigențelor politice și de tot felul ale ultimilor
Adecvarea termenilor și proprietatea ideilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5705_a_7030]
-
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, este fiica lui Toma Arnăuțoiu și a Mariei Plop, și s-a născut într-un adăpost din Munții Muscelului, cu doi ani înainte de prinderea fraților Arnăuțoiu. Cum s-ar spune, a fost cea mai tînără și mai inocentă partizană pe care a avut-o România. După împușcarea tatălui și întemnițarea mamei, Ioana a fost trimisă de comuniști la orfelinat, de unde a fost înfiată la vîrsta de patru ani. Mai tîrziu, cînd a aflat cine îi sunt părinții biologici, s-
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
face ordine printre prea gălăgioșii și mereu neatenții la ore politicieni români. Primul Toader Paleologu are stilul, informația și echidistanța specifice unui jurnalist occidental. Este o adevărată plăcere să îl citești. Al doilea, bate vizibil spre pamflet și spre expunerea partizană a propriilor simpatii și antipatii politice, într-o abordare oarecum surprinzătoare (pornind de la o situație politică reală, cel mai adesea își orientează raționamentul spre câte o scenă din teatrul lui Caragiale, mult mai rar spre posibilele efecte ale acesteia în
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
XIX-lea a avut în centrul ei un personaj controversat. Dacă la Eminescu și la Caragiale, contemporanii săi, examinarea lucidă a operei ar trebui să înceapă prin înlăturarea exegezelor deformante, acumulate de-a lungul timpului, în cazul lui Maiorescu atitudinea partizană a comentatorilor a luat forme și mai acute. Teoretician literar, politician și ideolog cu o viziune extrem de clară asupra societății, el n-a putut fi interpretat după interesele grupurilor sau ale momentului: a trebuit admis sau respins - și numeroși au
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
de vocație. "Un lucru este clar: dacă artistul poate, la urma urmelor, să facă politică, opera sa însă nu are în nici un caz acest drept. Nimic nu e mai umilitor pentru spirit și mai nefast pentru artă decât o operă partizană, tendențioasă, care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrângerea politică anulează libertatea de creație. Dintr-un artist face un complice. Nici fascismul, nici hitlerismul, nici comunismul nu au creat nimic în ordine artistică și nu e greu de prevăzut că
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
pace, pe care-l aruncă lumii câțiva oameni, ce la un moment dat, într-un ceas de iluzii, și-au închipuit că pot face deasupra granițelor o familie de inteligențe, o familie liberă de orice prejudecată locală, de orice minciună partizană, de orice orbire așa zis patriotică. E deprimant, dar nici timp de amăgire nu avem. P.E.N. Clubul este și el prizonierul civilizației actuale și nu poate valora mai mult decât această civilizație. Astăzi protestează împotriva războiului pentru că mai are voie
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
Bogdan, criticul plastic care în anii următori va semna mult mai scurt: Radu Bogdan. Articolul merită o atenție deosebită fiindcă paragrafele lui spuneau exact ceea ce ar fi vrut Maxy să se spună în momentul dat. Cine parcurge această lungă pledoarie partizană înțelege că ea i-a fost aproape dictată criticului, în sensul școlăresc al cuvântului". Mă opresc pentru moment la acest pasaj foarte revelator pentru înclinațiile speculative ale domnului Pelin, care înlocuiesc realitatea ce-i este necunoscută cu simple presupuneri, contând
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural, excesiv partizană)". Nu poartă oare "memorialistica puterii" un caricatural reflex al unui mit biblic? Pornită de la o atare altitudine, persiflarea e atracțios acidă: "Căderea de la putere e un eveniment mai dramatic decît o simplă cădere din rai. Și, în plus, e și
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
la rigiditatea de expresie asociată discursului politic. Translarea sintagmei de la nivelul exprimării curente la cel al terminologiei științifice presupune rafinări care, depășind nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia iterativă (reluarea anumitor forme de exprimare verbală poate fi determinată de intenții artistice ori de necesități
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
și am participat la o primă reuniune a Fundației la Târgoviște, în inima Țării Românești". A adăugat "Am vrut să mă alătur, cât eram membru al PDL, și mi s-a spus că oamenii politici, cei care au o afiliere partizană, nu pot să intre în primul moment". Fără demisie din PDL Cu privire la demisia din PDL a spus "Departe de mine demisia, dar atât timp cât sunt în această situație nu văd niciun fel de opreliște pentru a participa la dezbaterile unei fundații
Cristian Preda s-a înscris în Fundația Mișcarea Populară. Ce spune by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37072_a_38397]
-
summit-ul de la Chicago sfidează orice bun simț și constituie probe de gravă iresponsabilitate. Insultele proferate afectează credibilitatea delegației române la marele eveniment al Alianței Nord Atlantice. Prin acest derapaj de o scandaloasă grosolănie, Victor Ponta demonstrează că pune dihonia partizană cu mult deasupra interesului național. Președintele Traian Băsescu și statul nostru sunt prezentați astfel într-o lumină derizorie, care se răsfrânge asupra tuturor cetățenilor României", a declarat prim-vicepreședintele PDL, Teodor Baconschi. Teodor Baconschi a considerat că "nici rațiunile electorale
Baconschi: Declarațiile lui Ponta despre delegația la NATO, o scandaloasă grosolănie () [Corola-journal/Journalistic/44752_a_46077]
-
evenimențială a epocii, pentru a alcătui astfel un soi de caleidoscop istoric (Oglinda lumii). Rezultă astfel un insolit discurs evocator, prozatorul utilizând verbul la persoana a doua, dezvoltat într-un dialog, chipurile, direct cu personajele sale. Tonalitatea discursului e oarecum partizană, în momentele- cheie ale dezvăluirilor factologice din biografia lui Liviu Rebreanu, și e normal să fie așa, căci Ilderim e funciarmente afectat de tensiunea întreținută prelungit dintre familia scriitorului de la București și neamul rebrenilor rămas în Transilvania, iar mai apoi
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
de talia sa: în timpul vieții nu a fost judecat totdeauna cu o dreaptă măsură: „Cei care mă caută în vreo «istorie» apărută mai recent nu mă vor găsi (I. Rotaru) sau îmi vor recunoaște un loc minim (D. Micu). Critica partizană sau cu pretenții istorice (de tip Eugen Simion și L. Ulici) nu-mi acordă, de asemenea, nici un loc sau îmi acordă unul pe o linie secundară, diferită de fluxul pe care ei îl socotesc «normal» al literaturii din ultimele decenii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]