462 matches
-
rafinament cultural special și de o savantă punere în scenă a actului narativ. Stilul narativ pe care Dorina Stoica îl reinventează în paginile acestei cărți de referință între scrierile sale, merită cu siguranță atenția publicului cititor de azi indiferent de partizanatele sale de ordin politic, cultural sau literar. “Raiul în care am fost” este o carte scrisă de Dorina Stoica întru limpezirea eului scurs de sub pleoapa destinului . O carte de suflet și pentru suflet. Cartea lasă pe cititor să desprindă binele
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
cu „Stada Sevastopol”, Korneiciuc cu „Sfârșitul escadrei” și „Platon Crecet”, Kaverin cu „Doi căpitani”, Oleg Gonciar cu „Praga de aur”, Fadeev cu declinul de la bijuteria care e „Infrângere” ca metaforă a războiului civil și foiletonistica tezistă din „Tânăra Gardă”, romanul partizanatului antifascist. Asemenea Vasili Grossman „Pentru o cauză dreaptă”, Margarita Aligher cu „Zoia”, A. Gaidar „Comandantul Timur”, V. Kataev „Pentru puterea Sovietelor” și, cu operă stabilă, Constantin Simonov cronicar memorabil al aceluiaș război. Tot pe aici poeți ca Antokolski, Tihonov, Isakovski
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
semnate de aproape 200 de colaboratori din țară și din diaspora, astfel încât cărțile au ajuns și au fost popularizate nu doar peste tot în Europa, ci și în Statele Unite, Canada, Australia și nordul Africii. Fiindcă nu facem niciun fel de partizanat artistic, ci am plecat de la ideea de a reuni în paginile volumelor noastre atât autori consacrați (indiferent dacă sunt afiliați sau nu la vreuna dintre organizațiile profesionale din țară ori străinătate), cât și debutanți, îi invităm alături de noi pe toți
A ŞASEA ANTOLOGIE LITERAR-ARTISTICĂ ELABORATĂ DE EDITURA NAPOCA NOVA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376073_a_377402]
-
semnate de aproape 200 de colaboratori din țară și din diaspora, astfel încât cărțile au ajuns și au fost popularizate nu doar peste tot în Europa, ci și în Statele Unite, Canada, Australia și nordul Africii. Fiindcă nu facem niciun fel de partizanat artistic, ci am plecat de la ideea de a reuni în paginile volumelor noastre atât autori consacrați (indiferent dacă sunt afiliați sau nu la vreuna dintre organizațiile profesionale din țară ori străinătate), cât și debutanți, îi invităm alături de noi pe toți
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374735_a_376064]
-
ți le dau prietenii, nu dușmanii. Eu acum sunt imun, m-am vaccinat în timp. Vijelia pornită sub Băsescu nu i-a vaccinat însă, din păcate, pe mâncătorii de bomboane agricole. Ei nu cred și basta! Știi, eu nu fac partizanat politic de nici un fel, politica îmi repugnă. De felul meu, nu înghit sub nici o forma căcănăreala băloasa împroșcată din rărunchi de toată nația politichiei românești sau de aiurea. Furtul și șpaga aduse la rang de fală mă îngrețoșază și mă
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
de pagini format A5, în condiții grafice deosebite, semnate de aproximativ 330 de colaboratori din țară și din diaspora, astfel încât cărțile au ajuns și au fost popularizate în Europa, în Statele Unite, Canada, Australia și Asia. Nu facem niciun fel de partizanat artistic. Dorința noastră este aceea de a reuni în paginile antologiilor literar-artistice atât autori consacrați (afiliați sau nu la vreo organizație profesionale), cât și debutanți. Îi invităm pe toți iubitorii de literatură care vor să participe la acest proiect ambițios
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378699_a_380028]
-
apropiat al mesei, e deja al unui bătrîn: e paradigmaticul bătrîn al Renașterii, corcitură de truditor etrusc și vizionar iudeu. Oranjul roșcat al veșmîntului e diseminat contrapunctic în restul compoziției, cu precădere pe ceilalți bărbați, pe Iisus însuși, cu oarecare partizanat misogin, femeile toate, doar pe una din laturile mesei, sînt pictate în griuri calde, rumenite ușor spre decolteurile ațîțătoare. În care se înfig și ochii totuși concupiscentului pictor. Sub cele trei arcade ale fundalului replica roșului: cerul. De un albastru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
232. Așadar, avizul Curții Constituționale era negativ, dar ultimul cuvânt aparținea Parlamentului. Asupra deciziei Curții merită să zăbovim. În special după 2004, pe măsură ce intervențiile ei în reglementarea vieții politice s-au înmulțit, Curtea Constituțională a fost criticată dacă nu pentru partizanatul deciziilor sale, măcar pentru ambiguitatea acestora, care permitea interpretări diferite din perspective partizane diferite. Nu intenționăm a face aici o analiză a activității instanței constituționale, însă câteva lucruri trebuie clarificate. Mai întâi, poziția Curții în sistemul instituțional românesc s-a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să consider că posed mijloace să prezint din interior aceste realități, chiar dacă specialitatea mea, obstetrica și ginecologia, este doar o una chirurgicală și nu "marea chirurgie". Nimeni altcineva nu poate face aprecieri mai inspirate, de substanță, mai profunde, lipsite de partizanat decât cel care a fost mulți ani în săli de operație, de foarte tânăr până la condiția de șef al echipei operatorii, de principal responsabil de punerea unei indicații, de controlul pregătirii preoperatorii, de realizarea operației și de supravegherea postoperatorie. Cartea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
proces continuu de pronunțare pe parcursul încercării asidue de a descifra conținuturile întortocheate ale labirintului cunoașterii. 5. Epilog Este necesară această provocare, această invitație la luptă Și conflict de idei, această incitare la consum de spiritualitate Și energie, la identificare Și partizanat pentru anumite convingeri, spre a stabili nuclee Și a ralia lumea contabilă românească în formarea Și promovarea propriei culturi contabile. Trebuie să ne desprindem din largul public de spectatori ai scenei lumii contabile internaționale care se mulțumesc doar să privească
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
altă cauză. Așa cum am menționat, abordările cu iz sociologic ale educației sunt stimulate mai degrabă de eforturile sporadice de reformare a sistemului de învățământ, ceea ce face ca lucrările să aibă agenda fixată de criterii extraștiințifice și să fie suspecte de partizanat. În planurile de învățământ ale secțiilor de sociologie există materia sociologia educației, dar ea lipsește de la secții cu legătură mai directă cu școala, precum psihologia sau psihopedagogia specială. Disciplina apare ca materie opțională sau facultativă în cadrul modulului pedagogic doar acolo
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
obligatoriu, din motivele enunțate anterior, o cercetare pe teren, cazurile au fost selectate, din motive practice, dintr-o arie geografică ușor acesibilă autorului. Unii critici ar putea spune, cu oarecare temei, că alegerea lasă să se întrevadă și un oarecare partizanat local, termenul patriotism putând părea ușor deplasat. Discutând natura emoțională a atuurilor, trebuie recunoscut că, în alegerea firmelor, a existat un impuls inițial generat de faptul că autorul simpatiza respectivele firme din motive foarte diverse, uneori mărunte și fără semnificații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
atâtea oportunități de a reduce probabilitatea de incidență a neconformităților din mecanismul de absorbție, fie că acestea se concretizează În disfuncții administrative, fie că trec În zona fraudelor. Prezenta cercetare nu interferează cu doctrinele politice și nu Își propune un partizanat În acest sens, dar aduce argumente pe linia depolitizării mecanismului de absorbție, atât prin Îndrumarea către profesionalizarea activității de manager de proiect În absorbția fondurilor europene, cât și prin direcționarea banilor europeni către nevoi obiective, și nu către interese partinice
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
obținută anterior - 28%. Comparativ cu alte democrații, ponderea partizanilor în România este aproximativ la jumătate. Astfel, în 2001, în Marea Britanie, 69% dintre alegători se identificau cu un partid tendința fiind însă una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în 2001, în Marea Britanie, 69% dintre alegători se identificau cu un partid tendința fiind însă una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș, dar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
decât maghiară (Lăzăroiu, 1996; Comșa, 2004; Bobîrsc, Comșa, apud. Rotariu și Comșa, 2005), cu un grad mai scăzut de modernitate personală. La toate acestea, cu siguranță, putem adăuga factorii regăsiți în majoritatea analizelor din alte țări precum încrederea în partide, partizanatul, nivelul de integrare, evaluările de natură economică (la nivel personal și societal), încrederea în instituții, interesul pentru politică și normativismul (Blais, Young, 1997; Blais et al., 2004; Clarke et al., 2004) Cu siguranță determinările de natură socială și demografică (în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sentimentul general față de noua realitate economică și politică, neintegrare. Dat fiind faptul că de această dată ne interesează și aspecte specifice, legate de intenția de vot pentru un anumit partid, am inclus și predictori precum încrederea într-un anumit partid, partizanatul relativ la un anumit partid, încrederea în liderii unui anumit partid, preferințe și orientări ideologice (consideră că un lider autoritar reprezintă o soluție bună pentru România, există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică, politica este complicată, etc.); M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor; M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică; M9 M0 și neintegrare; M10 M0 și încredere mare în PSD, D.A., PRM; M11 M0 și partizanat PSD, D.A., PRM; M12 M0 și încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat). Prin urmare este foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. Revenind la categoria celor care declară o opțiune de vot, șansele de a vota cu un anumit partid cresc foarte mult dacă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]