1,597 matches
-
asigurătorii. Or, dacă termenul de verificare a acestei măsuri ar fi unul de recomandare, aceasta ar presupune în continuare menținerea unor măsuri asigurătorii pe o durată nerezonabilă de timp, fără ca organele judiciare să fie în vreun mod penalizate pentru pasivitatea lor. În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze ulterioare, cum ar fi Cauza Wellane Limited contra României (12 octombrie 2021). Un argument contrar ar presupune golirea de conținut a scopului instituirii unor termene maxime prevăzute
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. ... 30. Curtea a constatat că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și al pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a observat că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 31. În acest context, Curtea a reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, în urma publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta deoarece prevalența Constituției
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
legea menționată, rămas în vigoare după încetarea efectelor juridice ale sintagmei constatate ca fiind neconstituțională, era următorul: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate. “ Consecința pasivității legiuitorului a condus la situații excesive în practică, deoarece, în baza acestui text, urmau să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
clare și previzibile în lege pentru determinarea obiectivă a acelor infracțiuni și circumstanțe care atrag nedemnitatea în profesia de avocat. Prin urmare, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, Curtea a stabilit că soluția legislativă rezultată ca urmare a pasivității legiuitorului a condus la rezultate mai drastice decât cele produse potrivit normei inițial în vigoare și a constatat neconstituționalitatea întregului text cuprins la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, reiterând obligația legiuitorului ca, pentru restabilirea stării de constituționalitate
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. ... 14. Curtea a constatat că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și al pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a observat că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 15. În acest context, Curtea a reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului în urma publicării deciziei de admitere amintite reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta, deoarece prevalența Constituției
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. ... 19. Curtea a constatat că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și al pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a reținut că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 20. În acest condiții, Curtea a constatat că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Totodată, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
2019), fiind reținută, totodată, și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 41. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă și că nu este obligatorie și obținerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, precitată). ... 42. În prezenta cauză Curtea constată, însă, că un astfel de aviz nu a fost solicitat. Așa cum rezultă din nota de fundamentare a
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
2018) nu are efect de abrogare a art. 155 alin. (1) din Codul penal și nici nu îl reconfigurează. Astfel, decizia menționată nu a creat drept pozitiv, ca de exemplu în cazul art. 35 alin. (1) din Codul penal, iar pasivitatea legiuitorului nu poate transforma norma rămasă în vigoare în drept pozitiv. ... ... IV. Încheieri de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept conexate la prezenta cauză 1. Dosarul nr. 1.344/1/2022 Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
neconstituționalitatea unei norme de incriminare. (...) 59. În concluzie, întrucât efectele deciziei de admitere, pronunțate de Curtea Constituțională, privind o normă de incriminare trebuie să fie imediate, aplicabile atât în cauzele pendinte, cât și în cele definitiv judecate, și independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constată ca soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
nu produce efecte cu privire la valabilitatea acestuia ori asupra desfășurării vreunei faze a procesului penal; ... – Scopul normei constă în reglementarea modului de curgere a termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul în care nu se poate constata o pasivitate nejustificată a organelor judiciare în îndeplinirea sarcinilor care le revin. Norma nu are ca finalitate reglementarea vreunei obligații/facultăți în sarcina organelor judiciare și nici de a stabili vreo regulă privind desfășurarea procesului penal; ... – Rezultatul la care conduce norma constă în
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale, se rețin următoarele: Prin Decizia nr. 358/2022, Curtea Constituțională a reținut că „lipsa de intervenție a legiuitorului în cazul pronunțării unor decizii de admitere (indiferent de tipologia acestora) și implicațiile acestei pasivități, îndeosebi în materie penală, au determinat nașterea unei practici judiciare ce tinde la adoptarea unei soluții de suplinire a competențelor legiuitorului, prin identificarea ansamblului legislativ și aplicarea acestuia, de multe ori prin analogie, la cazul dat. Astfel, încercarea organelor judiciare
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de impreviziune, iar nu să aștepte să ajungă in faza de executare silită a obligațiilor neexecutate la termen. Intenția legiuitorului este de a proteja consumatorul prudent și diligent, nu de a extinde acest beneficiu și la debitorii care ies din pasivitate abia la momentul iminenței pierderii bunului, în dezavantajul creditorului. Opinia Curții Constituționale pare a conduce spre această interpretare din moment ce plasează adaptarea contractului în faza anterioară încetării contractului, ca remediu de salvgardare a convenției. Judecătoria Bolintin-Vale, plecând de la
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier fără permis de conducere, este neconstituțională, efectul acestei decizii, în condițiile pasivității organului legislativ, nu a fost unul de reincriminare a acestei fapte. În consecință, la momentul de față, conducerea unui tractor de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
unei inegalități, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție“ (paragraful 38). Nu se poate accepta ca exact considerentele care au condus la soluția de admitere pronunțată atunci să fie utilizate, prin pervertirea sensului logico-juridic al acestuia și pe fondul pasivității legiuitorului, să fundamenteze o soluție de admitere pentru dispozițiile art. 335 alin. (2) ale Codului penal. Consecința unei eventuale soluții de admitere în prezenta cauză ar fi instituirea, chiar de Curtea Constituțională, a unei discriminări, în sensul considerentelor Deciziei nr.
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
alin. (2) ale Codului penal. Consecința unei eventuale soluții de admitere în prezenta cauză ar fi instituirea, chiar de Curtea Constituțională, a unei discriminări, în sensul considerentelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017, precitată. ... 20. Cu privire la invocarea pasivității legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare prevăzute la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, invocată și în prezenta cauză
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
este garantul supremației Constituției», și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora «În România, respectarea (...) legilor este obligatorie», legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea, mutatis mutandis, deciziile nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
judiciar de a analiza dacă elementele cauzei determină aplicarea dispozițiilor legislative relative la asistența juridică obligatorie, indiferent dacă persoana în cauză a solicitat sau nu a solicitat acest lucru. Reglementarea menționată impune organului judiciar obligația de a nu rămâne în pasivitate, ci, prin depunerea diligențelor necesare, să asigure respectarea concretă și efectivă a dreptului la apărare al persoanei în cauză (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 39). În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul a prezumat că
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
supremației Constituției“, și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie“, Curtea a subliniat că legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
neefectuării lucrărilor de reabilitare și consolidare a planșeului, ceea ce afectează drepturile fundamentale la viață și la integritate fizică, garantate de Constituția României, prin lipsa unei garanții reale a respectării acestor drepturi în situația în care statul ar rămâne în pasivitate în privința îndepărtării unui pericol real și iminent care afectează însăși existența acestor drepturi. Constatând faptul că statul român, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, dispune, prin intermediul Programului național de investiții „Anghel Saligny“, de un mecanism eficient de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267395]
-
instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor. În condițiile în care nu a formulat contestație, legiuitorul a înțeles să sancționeze pasivitatea creditoarei, împrejurare în care instanța urmează să constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să transmită dreptul de proprietate către creditor, fără a mai fi necesară verificarea incidenței impreviziunii. Procedând într-o altă manieră, autorii excepției consideră
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
în sensul că instituțiile bancare ar fi privilegiate având dubla posibilitate de a fi exonerate de a stinge obligațiile născute din contractele de credit, atât pe calea acțiunii în cadrul contestației prevăzute de art. 7 din lege, dar și prin pasivitate, în cadrul unei acțiuni formulate chiar de debitor, atunci când acesta urmează procedura prevăzută de art. 8 din legea dării în plată. ... 7. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
Confirmarea tacită se realizează atunci când, în ședință, creditorii nu se pronunță cu privire la alegerea unui administrator judiciar, când nu se întrunește adunarea creditorilor sau când nu se constituie comitetul creditorilor, deci atunci când creditorii manifestă o atitudine de pasivitate cu privire la numirea administratorului judiciar, chiar dacă legea în vigoare prevede obligativitatea includerii pe ordinea de zi a primei ședințe a creditorilor a aspectelor privind confirmarea/desemnarea administratorului judiciar și stabilirea onorariului acestuia. Creditorii pot negocia inclusiv remunerația administratorului judiciar
DECIZIA nr. 640 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270052]