338 matches
-
înrudeau, nu mai știu. Într-o sâmbătă după masă, tata i-a spus mamei:Aglăiță, ia umple tu o damigenuță de trei litri de vin din cela alb și ia niște cârnați, că-i plac coanei Paulina. Eu oi pregăti patefonul și plăcile. - Dar ce, Iancule, ți s-a făcut de dănțuială?Da, bre. Mergem la cumetri. Și vezi, îmbracă-l pe mânzul ista mic, îl luăm cu noi, dar vezi că-i trebuie întâi o spălătură zdravănă, cu săpun din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de alamă, pe care dacă o desfiletai, îți puteai aprinde țigara la o brichetă care funcționa cu benzină, opera tatei. În celălalt capăt avea o bucșă, tot de alamă, cu un cui gros ieșit în afară. În mâna cealaltă avea patefonul și plăcile, într-un coș. Eu, la mijloc, între ei, îmbrăcat curățel, cu săndăluțe și ciorapi albi trei sferturi și cu hăinițe noi, cămășuță cu guleraș alb, dantelat, răsfrânt peste reverul hăiniței; mama, în partea interioară a trotuarului, cu damigenuța
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
masă, să nu mi se taie pofta, că ar fi păcat de Dumnezeu cu așa bucate! Ia, luați, să fie cu noroc! Și s-au așezat la masă toți patru. Mi-au pus și mie întro farfurie din toate, iar patefonul cânta muzică ușoară și romanțe, o muzică frumoasă, duioasă și melodioasă, veselă și tristă, după sufletul fiecăruia. După ce am mâncat, m-am mai învârtit eu prin casă, m-am mai jucat și pe afară cu prieteni de-ai mei, iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
culcat în altă cameră. Era încă noapte când m-au trezit pentru a merge acasă. M-au ajutat să mă îmbrac și după ce ne-am luat rămas bun, am plecat spre casă toți trei, fără coș și paner și fără patefon. Urma să le aducă ei după masă, căci fuseseră invitați la noi. Era o noapte fără lună, întunecoasă, de să-ți dai cu degetele în ochi. Noi am luat-o spre casă pe o străduță lăturalnică șoselei cu linia de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
însoțiră. Probabil că acest nume, unul dintre cele mai faimoase la vremea lui, nu mai spune prea mult în ziua de azi. Unii-și mai amintesc de cântecele lui, dar mai degrabă ca să râdă de vocea nazalizată care ieșea din patefoanele cu înregistrări extrem de proaste. Pe vremuri, ca să înregistreze un cântec, cântărețul trebuia să-și vâre capul într-un fel de goarnă de alamă, care-i altera complet vocea. La rândul lor, plăcile "Pathe", chiar și cele de calitate, înregistrate sub
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
picioare. L-am ținut imobilizat cu toate puterile mele, după care am auzit sirene apropiindu-se. Mi-am dat seama că Lee a încetat să-mi opună rezistență. Doar zăcea acolo și murmura la nesfârșit„Partenere“, ca o palcă de patefon stricată. Sirenele șuierau tot mai tare. Apoi încetară. Am auzit zgomot de portiere trântite. M-am desprins de Lee și l-am luat ca pe-o păpușă stricată, ajutându-l să se ridice în picioare. În fața noastră era Ellis Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cadă. Am început să vorbim amândoi în același timp și să ne cerem reciproc iertare. N-am auzit toate cuvintele ei și știam că nici ea nu le înțelege pe-ale mele. Am dat să mă ridic și să opresc patefonul, dar Kay o porni spre pat. Ne-am sărutat cu stângăcie. Mi-am întredeschis buzele prea repede, uitând că lui Kay îi place să fie luată încet. I-am simțit limba și m-am retras, știind cât de mult urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ei trimestriale de literatură, iar în comoda din sufragerie nu mai era nici un pulover de cașmir împăturit. Pernițele de pe canapeaua folosită de mine în ultimul timp pe post de pat erau aranjate frumos, de parcă n-aș fi dormit niciodată acolo. Patefonul meu era încă lângă șemineu, dar toate discurile lui Kay dispăruseră. Am pus mâna pe scaunul preferat al lui Lee și am dat cu el de perete. Am aruncat cu balansoarul lui Kay în comodă și l-am făcut fărâme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de murdare despre Beth? I-am răspuns cu diplomație: — Deoarece n-o cunoșteau ca tine. Tommy zâmbi și se trânti cu zgomot într-un fotoliu jerpelit. — Apartamentul chiar e într-un hal fără de hal? Canapeaua era plină cu discuri de patefon. Am dat la o parte un teanc și m-am așezat. — I-ar prinde bine o mătură și-un mop. Uneori mă las cuprins de lene. Investigația în cazul lui Beth e din nou pe rol? E un caz prioritar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gândul Își imaginează acea strălucire obsedantă a gheții, acel aer minunat și sănătos pe care Îl simt cum Încearcă să-mi pătrundă În piept și e oprit de voință, dar o voință nu conștientă, ci prostească, o placă stricată de patefon, care Îmi vâjâie În creier: „Patinajul e pierdut, trebuie să fie pierdut“. Oare cum voi reacționa la vederea gheții? Mă Înfior de pe acum. Mă doare această renunțare, mă doare adânc, Îmi rupe echilibrul sufletesc, mă face să decad fără țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mărturisește că vrea să plece În Papua, Noua Guinee, Vincent declamă un rol, Johnny se uită la Faye cu ochi dilatați de Îndrăgostit, Lili amenință că dacă maică-sa nu-ncetează să spună Papua, Noua Guinee, se va sinucide, la patefon se-aude Django Reinhardt, un swing scînteietor cu accente rapide și arpegii În cascadă și Lili purcede la fapte: urcă la etaj pe scara interioară, Își trece peste cap lațul unui ciorap prins Într-un cui, În chip de spînzurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tineri împing un landou de unde se aude gânguritul unui copil. Un bondar cu diafane aripioare galbene, zumzăie anemic, unduind în cercuri largi deasupra lor, ca să dispară atras de mirosul subtil al vreunei flori. Printr-o fereastră deschisă se aude un patefon. Deslușește tangoul "Zaraza": "...Câți au plâns nebuni după tine Și câți au murit..." Privește în sus la coroana copacului ce umbrește geamul camerei. Prin frunzișul proaspăt, se aude ciripitul cristalin și vioi al vrăbiilor. Traversează strada cu repeziciune și slalomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de tăblia subțire de lemn, străduindu-se să prindă cel mai mic sunet din interior. Renunță. E imposibil să distingă ceva cu tot zgomotul din jur. Din celelalte camere răzbat voci gălăgioase și râsetele groase ale unor masculi pofticioși. Un patefon răgușit dat la maximum deapănă o romanță melancolică prin vocea catifelată, dar viril convingătoare a lui Cristian Vasile. Undeva, zgomotul ritmic al arcurilor unui pat interferează cu gâfâitul excitat al unei femei: "Nu te opri! Așaaa! Daaaa!" Cu infinite precauții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nu avem apă, dar am topit puțină zăpadă. E la fel de bună. Arată cu degetul gaura neagră ce se cască sub fundația clădirii. Acolo am găsit asta, lângă un seif. Ridică o bucată de catifea maro murdară și zdrențuită, dezvăluind un patefon englezesc. Alături, câteva plăci cu binecunoscuta emblemă a câinelui care ascultă goarna unui gramofon și textul cu majuscule "His Master's Voice". Un seif? Ce naiba poate să caute acolo un seif? Chipul livid al lui Marius trădează chinuri îngrozitoare. Habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu facultatea. Îmbrăcam rochiile cubiste ale doamnei T. sau împrumutam vesta de sportsman a lui Fred Vasilescu și parcă greutatea carului alegoric cu „RSR-Scumpa noastră patrie!“ nu se mai simțea. Mă înfășuram, alături de Sandu și Ioana, în acordurile simfoniilor de la patefon și nu mai auzeam uralele cu „Ceaușescu-PCR!“. Întârziam la o bârfă cu Mini, Nory și Mika-Lé și, printre aburii ceaiului din salon, uitam de putoarea muncitorească de transpirație și de mutrele congestionate ale securiștilor de pe margine. Cât despre prietenul Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bunici par uscate și monotone, ca viața lor. Asta pentru că fie bunicii n-au existat, fie noi eram prea mici ca să ne-aducem aminte de ei, fie niște binevoitori le-au inventat povestea, presărând-o cu binecunoscutele fracuri, jobene și patefoane. Așa ceva vezi doar în filme, și te plictisești repede. Bunicu’ Vitalian a existat cu-adevărat, îl știe un sat întreg, la poalele Leaotei. Satul se cheamă Moroieni, m-ar bucura să-l introduc și să-l scot afară pe ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care s-a construit o terasă trendy). În stilul propriu, de kitsch patriotic, un anticar pretinde că poate revigora spiritul interbelic al străzii, lăfăindu-se pe trotuar cu un cort de la Metro trântit peste o masă de lemn vechi, cu patefon, și aparat de radio de-al lui Pazvante, ca și cum l’air du temps poate fi chemat, hodoronc-tronc, printr-o aglomerare inestestică de obiecte vechi sau prin mitomania proprietarului lor. Pe strada Lăpușneanu, lumea se plimbă, probabil, cu ochii închiși. Altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
pseudoritualuri, îl iubește prea mult pe Eminescu ori nu și-a câștigat capătul răbdării. Eminescu a fost negat de mari oameni ai culturii române, de un Panait Istrati, de pildă, de un Ștefan Augustin Doinaș ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bunica venea din lumea interbelică a unei Brăile prospere în care omul de rând frecventa duminică de duminică, grădina Belvedere (Grădina Mare), asculta fanfara militară a garnizoanei din oraș, iar pe „regală” - strada Republicii de astăzi, în acordurile plăcii de patefon puteai auzi vocea celebrului Jean Moscopol, brăilean din generația bunicii, plecat ulterior la București și stabilit în cele din urmă la New York. Bunicii îi plăcea mult Moscopol, în speță, acea piesă cu care se identifica o națiune întreagă, dar care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
din marginea satului. O liniște grea se lăsă peste tot. Vântul începu să foșnească ușor, printre frunze. În noaptea aceea, mult după cântatul cocoșilor, încă, n-am pus geană pe geană, venindu-mi mereu în minte, ca o placă de patefon spartă... „La Iași s a rupt frontul... rușii înaintează!”.. „În toamna asta, cocorii nu s-au mai călătorit..!” .. ”rușii au rupt frontul la Iași..!”.. „sărmanele păsări... unde s-or fi adăpostit?!” Capitolul III ARMISTIȚIUL 1944...23 august. Era într-o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bandiți au atacat, toate autoritățile Statului din Hangu...” Dar, Ichim nu mai putu continua și-l închise brusc, rămânând cu o privire fixă demențială aproape, pe tânărul din fața lui, frumos ca un Adonis... întrebându-se mereu, ca o placă de patefon spartă... „Cum a putut face el singur... cum a..?!” Căpitanul, văzându-și camarazii așa de tulburați, fără vreo explicație pentru zilele și nopțile, cât a lipsit, li se adresă cu un calm desăvârșit, dar hotărât, ca și cum nimic nu s-ar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a refugiat într-un unghi mort, unde ieșea din bătaia gloanțelor... Mintea, ca o placă de patefon spartă, repeta mereu... „frații Arnăuțoiu au fost... Vreau s-o văd pe mama,,, vreau s-o văd...”. Vroia să-și mai vadă mama, sfânta lui mamă.. măcar o dată... „... câtă suferință.. câtă suferință i-am pricinuit..!”, repeta în alergare, cuvintele umblându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nemărginită. Școala Ieromonahului Veniamin era părăsită... Cei patru Evangheliști de sus, de sub cornișă, binecuvântau.. „Fiți liniștiți, nimic nu se întâmplă fără voia Domnului..!” „.. Cum oare, Dumnezeu a îngăduit o astfel de nelegiuire..?!” Mă întrebam la nesfârșit, ca o placă de patefon spartă. „ - Noi nu putem să-l judecăm pe Dumnezeu..!”, îmi șopti rar, un gând. Simții cum fiori cu spini otrăviți îmi trecură prin trup. Unul din colegi, cu voce joasă, reținută, mă smulse din gânduri. Niciodată, lumea nu va mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vine să cred că am fost în camera în care și-a purtat pașii Anton Holban, că am stat la masa la care vă dicta la mașină operele literare. Discoteca aștepta parcă plăcile și mâna lui să le pună la patefon, sau să vă roage pe Dv. să faceți aceasta, în timp ce el ar fi trăit incantația conturării unor personaje, sau a unei bucăți muzicale pe care desigur o cunoștea și o înțelegea profund. Portretul făcut de Tache Soroceanu, peisagiile de la Balcic
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de |din prețul de uzina al produsului; |folosite nu trebuie| | |audiofrecvența; aparate |- valoarea tuturor materialelor |să depășească 25% | | |electrice de amplificare a |neoriginare folosite nu trebuie să |din prețul de uzina| | |sunetului |depășească valoarea materialelor |al produsului | | | |originare folosite | | | | | | | | 8519 |Patefoane și gramofoane, |Fabricare la care: |Fabricare la care | | |cititoare de casete și alte |- valoarea tuturor materialelor |valoarea tuturor | | |aparate de reproducere a |folosite nu trebuie să depășească 40% |materialelor | | |sunetului, neîncorporând un |din prețul de uzina al produsului; |folosite nu
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]