2,501 matches
-
nesimțite într-un adevărat reper moral. Ea oferă un model incontestabil de abordare, de înțelegere și de valorificare istoriografică a uneia dintre cele mai complexe personalități ale artei românești și europene din acest secol. Așezîndu-se împotriva curentului romantic sau delirant patetic al istoriografiei noastre privitoare la Brâncuși, ce l-a proiectat pe sculptor într-o perspectivă legendară și cvasimistică, din care a dispărut tocmai artistul, Barbu Brezianu recuperează discret și, cu atît mai convingător, ceea ce Brâncuși este de fapt: adică sculptorul
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
Ghelderode și "parașutată" pe scenă parcă din benzile desenate exagerat colorate, în care pe post de Superman apare însăși moartea, personificată în figura sinistrului demagog Nekrotzar. ,mistic, idilic, nostalgic, funebru, izbăvit, agitat, ironic, erotic, emoționat, umoristic, ipocrit, rece, indiferent, triumfal, patetic, tâmpit, isteric, supersentimental, înfricoșat, înflăcărat, exaltat, neliniștitor, nestăpânit, împopoțonat, malițios" György Ligeti III Einstein a spus o dată despre un vestit coleg fizician: "Pauli ăsta are o minte brici!" Același lucru se poate spune despre Ligeti, căci suntem în prezența unei
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
criticului, felul în care, după portretul departe de a fi elogios, totuși plin de intuiții extraordinare din Istorie, Călinescu se revizuiește (este aproape o abjurare) într-un text scris la un an după moartea lui Lovinescu, schițînd un portret aproape patetic: ,...E. Lovinescu avea structura unui credincios normal, fără mistică. Credea în viața literară, în permanența valorilor, într-un depozit etern al tuturor evenimentelor ș...ț După moartea fizică, presupunea cu fermitate o existență literară de veci ș...ț Văzîndu-și existența
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
funcționa un Cenaclu Literar în care nu vârstele îi apropiau pe cenacliști, ci trăirea aleșilor în fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O spun într-un mod care poate să pară patetic și nu aș vrea să îl simțiți așa. Receptați-l că pe o mărturisire de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au ajuns prada "făcătorilor de carte": "Aceștia vînează cărțile vandabile și îi plătesc pe autori la limita decenței. Nimic de îndreptat. Majoritatea scribilor își tipăresc pe banii lor produsul". Ș.a.m.d. Cum reacționează scriitorul? într-o pasă neagră, exclamă patetic: "Sînt clipe cînd îmi pare rău că m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut mai îndepărtat decît cel ce alcătuiește o parte a traiectului existențial propriu, un trecut vecin cu
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
geniu tutelar" (cum îl numește Vasile Bogrea, corelându-l cu V. Pârvan, p. 38). Însuși naționalismul ardelean (întruchipat politic, de pildă, de Iuliu Maniu) nu pare satisfăcător și se caută un adăpost mai vast, sub protecția unui naționalism mai cuprinzător, mai patetic, capabil să unească toate părțile unei țări ce trecuse în timpul primului război printr-o mare primejdie. Regionalismul (autonomia regională năzuită de Iuliu Maniu) era resimțit ca o politică mediocră. Trebuie "să răsară ardeleanul României Întregite, neregionalist, Românul unificat" (p. 316
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Cluj o stradă Nicolae Iorga! Ce altă dovadă mai bună se poate găsi despre admirația nemăsurată pe care o aveau ardelenii imediat după Marea Unire pentru Nicolae Iorga? Elogiile universitarilor clujeni pentru Nicolae Iorga depășeau convenționalul, oricât ar părea de patetice sau de conjuncturale. În august 1930, filosoful Marin Ștefănescu îi scria, după o victorie în alegerile din București, cu o simpatie nemăsurată: "cu toată imoralitatea în care ne zbatem, totuși s-a dovedit că există o conștiință a demnității naționale
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea fals și fără orizont. În 1905-1906 nu-i contrapunea ceva explicit lui Nicolae Iorga, pentru că E. Lovinescu era de părere atunci că un critic nu trebuie să inventeze curente literare. Dar mai târziu, când va
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
funcționa un Cenaclu Literar în care nu vârstele îi apropiau pe cenacliști, ci trăirea aleșilor în fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O spun într-un mod care poate să pară patetic și nu aș vrea să îl simțiți așa. Receptați-l că pe o mărturisire de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poate observa. În secțiune, fragmentar, depinde de interes, de abilitate. Winnie se scufundă tot mai mult. În partea a doua, doar capul rămîne să spună povestea. Pămîntul o trage, o aspiră. Trecut-prezent, prezent-trecut. O atitudine clovnească asupra propriei confesiuni. Nimic patetic, nimic melodramatic. O adevărată performanță, de la idee, la jocul Magdei Stief. O mască. Cîntă, rîde, se rujează, vorbește, vorbește. O Winnie care își asumă tot ce se vede și tot ce nu se vede. Tot ce se spune și ceea ce
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
2006)". Trecând în revistă titlurile declarațiilor dintr-o zi de dezbateri politice (26.04.2006), avem impresia că răsfoim presa cotidiană, de la cea predominant informativă ("Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu", M.G.), la cea implicată afectiv, sentimental, patetic: ,Patimile românilor" (CS), ,România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură" (I.D.P.). Titlurile banal politice sînt în inferioritate numerică, așa că sună reconfortant ("România în pragul aderării la Uniunea Europeană", BLC), chiar cînd păstrează stîngăciile
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
cu care v-ați obișnuit fără să mai realizați câtă materie cenușie au consumat strămoșii voștri. - Și probabil au consumat-o pe toată vouă ne mai lăsându-vă nimic de vă băteți joc de minunatele realizări ale creerului omenesc! Termină patetic punând penița cu o infinită delicateță pe catedră și dând mâna cu Burtică, profesorul de muzică care tocmai intrase pe ușe, terminându-se recreația și punând punct unei situații care nu știu cum ar fi evoluat. În orice caz pe noi ne-
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
violoncele Cellissimo, într-o sublimă alcătuire: Marin Cazacu, Alexandra Guțu, Olga Mănescu, Răzvan Suma. În program, „Sonata în sol minor pentru patru violoncele solo“ de G. Fr. Handel (transcripție de Marin Cazacu), „Turkish Bolero“ de Ș. Nichifor, „Simfonia nr. 6 Patetica“ de O. I. Ceaikovski. „Carmen“ înflăcărează primăvara lirică l Premieră la Opera Română din Timișoara Opera Română Timișoara își invită publicul la premiera spectacolului cu opera „Carmen“ de Georges Bizet, producție de anvergură, având toate atuurile pentru a deveni megaevenimentul
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
a fost urmată de o descoperire (sau o restaurare) a binefacerilor veritabilei solidarități. Dimpotrivă: solidaritatea însăși e astăzi un concept perimat și un cuvînt ieșit din uz, cine îl folosește riscînd să treacă drept un iremediabil caraghios ori un senil patetic. ȘI TOTUȘI, și totuși, oricum am numi-o: fără să ia vreodată o formă explicit politică, solidaritatea că ferment al unei diferențieri măcar năzuite față de ordinea terna, suficientă și uniformizatoare a sistemului comunist și-a găsit în cultura terenul cel
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
cumplit de uzate): "De i-ar crește copacului/ din fiece frunză alte ramuri/ s-ar chema că înrămureste.// Toamnă,/ ne-am construit adăpost/ din durerea copacului dezrămurit// că așa comunicăm cu copacul/" ("Non-comunicare"). Dar nu doar un platonism nedezmințit și patetic, extras din Nichita Stănescu, ne zgîrie ochii și urechile de cititori, prin versuri ce denotă multe lecții neasimilate, ci mai ales pretențiile - s-ar fi putut altfel? - la fel de diletant textualiste. O dîra de autoreferentialitate, folosită, si aceasta, tot după o
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
comunicîndu-i opinia generalului Antonescu, care era și a sa și cerîndu-i să fie invitat imediat în audiență. Regele, inca bățos și protocolar, a susținut că Antonescu trebuie să ceară el audiență. "În cursul expunerii - notează Pop - am facut repetate apeluri patetice către Rege, l-am implorat să se hotărască imediat, dacă vrea să-și salveze tronul, dinastia și, poate chiar, regimul monarhic, dacă vrea să înlăture perspectiva războiului civil, a anarhiei și a prăbușirii țării". Regele se lasă greu, încît Pop
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
zace în port pe vreme frumoasă, din cine știe ce neprevedere a vreunui subaltern uituc. În larg, se încumeta, dintr-un ordin întârziat, pe vreme de tempesta. Atunci, mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula, o plăsmuire ce aduce cu patetica, etern damnata corabie a olandezului zburător. Pură vedenie: catargele vasului nostru au fost de multă vreme privatizate, vândute unui turc, care le-a transformat în scaune și chibrituri. Investitori interni au achiziționat velele, pentru alte foloase. Restul, e mai departe
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
de la inceput violență și că a recurs la ea abia de la un moment dat, în replică. Argumentul sau îl constituie unele acte de violență izolate, din perioada de început a mișcării. De fapt, altceva trebuia spus: că o mișcare politică patetica și irațională, de inspirație mistica, constituie ab initio un pericol pentru societate, indiferent cât de curați la suflet ar fi promotorii ei. Entuziasmul dus până la fanatism, intransigenta intratabila și, până la urmă însăși dorința de absolut sunt necesare oriunde în altă
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
după cum "Misa Solemnis" este un portret al lui Beethoven în anii maturității depline la fel, tălmăcirea ei este o confesiune spectaculara a celui care îi instalează statura în corp sonor. Solemnitatea incarnata acum în structura globală a fost impetuoasa, vehemență, patetica. Blocuri sonore ("Gloria") opuse în contraste dure, confruntări de caractere subsumate proporțiilor vaste (Credo). Sonoritate foarte puternică, tempouri strict susținute (articularea fugilor "În Gloria dei Patris", "În vitam venturi saeculi", Prestoul fugat din "Osanna"). Dacă cineva s-ar fi îndoit
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
ar merita, ea singură, un studiu (sau, cel putin, un interviu întreg). Oricum, în ^99, noi avem altă perspectivă decât a marelui poet, asupra lumii/vremii sale... Să-i dăm crezare lui Ion Barbu însuși, ce-i declară, într-o patetica misiva, Ninei Cassian, în ^47, cum că 1940 e rezultatul unei "ore slabe"? Dar, prin însăși mistica-i fervoare, poemul pare-a fi, din contră, rodul unui ceas de-a binelea astral: Germania (hitlerista) era la apogeu; iar poetul nostru
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
o salvare. Cu sau fără cărți proprii, de soarta cărora de altfel se dezinteresează, el rămâne esențial un nefericit. Scrisul este, din punctul lui de vedere, un automatism al supraviețuirii, ca zbaterea inutilă a cuiva rănit de moarte. Îl practică patetic, cu o deplină angajare existențiala, dar și cu sentimentul zădărniciei. Povestea vieții unei femei Cel mai recent român al lui Dan Stâncă, Morminte străvezii, cuprinde în prima sa parte povestea vieții unei femei, spusă de ea însăși. Este vorba de
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un poem despre/ Magiștrii îngropați în bărăgane,/ printre abecedare și icoane// Dacă
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Aleargă! Nu se știe niciodată. Și, dacă tot nu putem face altceva, măcar să rîdem de hazard. Bineînțeles că tot acest "clip" n-ar însemna nimic fără privirea regizorului, care descoperă, în acest joc absurd - " Viața că un clip!" -, o ironie patetica și un colț de tandrețe. După succesul de public din Germania, Tykwer e intens solicitat de Hollywood, dar refuză toate ofertele. Următorul film e plasat în Germania, în orașul lui natal, Wuppertal. Și în Lola, regizorul vede "un film în
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
imagistică îngăduie revelația fondului universal, se întîlnește cu sufletul cosmic, sub egida unicității limbajului liric: "ACUM FIECARE SEMNAL E UNIC" (Anotimpuri clinice). Rezultatul e o prezență comună a subiectului și a obiectului poeziei, într-o mixtura vibrantă, într-o manieră patetica ce arată că nici o retragere a vreunuia din cei doi termeni nu mai e posibilă. Refuzîndu-se părelnic pe șine, eul liric s-a lăsat umplut de existență aidoma unui vas de un lichid care-l face funcțional: În anul acela
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
numar de jonglerie. În românul Traversând Washington Square, ironia se transformă dintr-un spectacol într-o irizație discretă a fiecărei fraze. Autorul povestește la persoana întâi două aventuri erotice trăite la vârsta deplinei maturități (middle-age crisis!), iar istorisirea să, esențial patetica, produce un siaj de amintiri culturale și experiențe onirice care relativizează elegant, ca în proza lui Huxley, trăirea propriu-zisă. Personajul-narator este un roman stabilit la New York, Vlad, prizonier al unei existente zilnice previzibile. Dimineață, după ce se desparte de soția lui
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]