710 matches
-
lucrarea de față să fie utilă și să prezinte interes pentru cât mai mulți studenți și medici. Autorul 1 INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA BOLILOR INFECȚIOASE Disciplina de boli infecțioase este un domeniu al științelor medicale care se ocupă de cercetarea etiologiei, patogeniei, tabloului clinic, diagnosticului, diagnosticului diferențial și tratamentului bolilor provocate de agenți biologici care se transmit la om (bacterii, virusuri, fungi, paraziți, prioni). Alte denumiri, precum boală contagioasă, cu sinonimele de boală comunicabilă, boală transmisibilă sau boală molipsitoare, definesc mai puțin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
umane pe de o parte și extraordinara capacitate de adaptare microbiană pe de altă parte, se duce o bătălie care nu se va sfârși niciodată. Lupta împotriva amenințării microbilor se bazează pe continuarea cercetărilor riguroase asupra mecanismelor de bază ale patogeniei microbiene și pe dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere, care să depășească ingeniozitatea acestor adversari. Viitorul rămâne o provocare în domeniul bolilor infecțioase. Cronologia principalelor evenimente din istoria bolilor infecțioase: 1346: “Moartea neagră” (ciuma) începe să se răspândească în Europa
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacteriile atipice (micoplasma, chlamidia, legionella) și bacilii gram negativi. Etiologia HCAP și PN este reprezentată 50% de stafilococi (30% stafilococul auriu), 40% de bacili gram negativi (Pseudomonas sp., Acinetobacter sp., Enterobacteriaceae Klebsiella, Enterobacter, Serratia) și 10% de fungi . 7.4 Patogenie Constituirea pneumoniei este precedată de mai multe etape patogenice. Penetrarea germenilor la nivel pumonar este realizată frecvent pe cale aerogenă de-a lungul arborelui traheo-bronșic (pentru bacterii exogene sau endogene), mai rar pe cale hematogenă, în cursul bacteriemiilor. Propagarea infecției pe cale respiratorie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1-15% dintre pneumoniile comunitare spitalizate în Europa, înregistrând o mortalitate de 5-30%. Legionella pneumophila este un bacil gram negativ ubicuitar, cu creștere intracelulară, cultivabil pe medii speciale. Legionella se multiplică în interiorul celulelor fagocitare, scăpând acțiunii complementului seric și anticorpilor, dar patogenia acestei infecții este incomplet elucidată. Transmiterea se face prin contaminare hidro aerică, prin contact cu obiecte contaminate: instalații de aer condiționat, de refrigerare, piscine, dușuri, robinete, canalizări, echipamente medicale respiratorii. Nu se cunosc cazuri de transmitere interumană. Factorii favorizanți ai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor contaminate. Mâinile murdare favorizează transmiterea digestivă a infecțiilor. Unii vectori (muște, rozătoare) intervin în răspândirea germenilor cauzatori ai DAI. Receptivitatea pentru DAI este generală. În general, DAI nu produc imunitate după boală, fiind posibile reîmbolnăviri. Patogenie Flora normală intestinală este reprezentată de aproximativ 500 de specii bacteriene, aflate în anumite proporții, care contribuie la buna funcționare a tubului digestiv. Alterarea echilibrului biologic intestinal, prin prezența unor germeni străini (exogeni) sau în urma modificărilor cantitative sau calitative ale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
particularitățile epidemiologice și clinice ale principalelor tipuri etiologice de toxiinfecții alimentare întâlnite în România Să explice mecanismul etiopatogenic al botulismului Să cunoască manifestările clinice, criteriile de diagnostic și atitudinea practică în caz de botulism Să înțeleagă și să explice epidemiologia, patogenia și manifestările clinice din poliomielită. 9.1 Toxiinfecțiile alimentare Definiție Toxiinfecțiile alimentare sunt boli digestive acute de tip gastro-enteritic, produse prin consumul de alimente contaminate cu diverse specii de bacterii sau cu toxinele lor. Epidemiologie Sursele de contaminare alimentară sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zile) Se poate repeta, până la oprirea progresiei simptomelor. 9.3 Enterovirozele Enterovirusurile sunt virusuri mici, de tip ARN, din familia picornaviridae, care au capacitatea de a se multiplica în tractul gastro-intestinal. Contrar denumirii, gastroenterita nu constituie manifestarea principală a enterovirusurilor. Patogenia enterovirusurilor a fost înțeleasă în mare măsură datorită studiilor asupra poliomielitei. Epidemiologie Circulația enterovirusurilor în natură este mai frecventă vara și toamna. Sursa infecției este strict umană, reprezentată de persoane cu infecții simptomatice sau asimptomatice. Receptivitatea este generală, mai mare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă. FSuprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printr-o formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive. Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea mai nouă prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din meninge, vase de sânge, plexuri coroide și procese arahnoide. Patogenia infecțiilor meningoencefalice poate fi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din meninge, vase de sânge, plexuri coroide și procese arahnoide. Patogenia infecțiilor meningoencefalice poate fi explicată pe baza particularităților anatomice ale SNC. Protecția mecanică a SNC este asigurată de structurile osoase rigide, inexpandabile (cutia craniană). Rolul protector al lichidului cefalo-rahidian (LCR) acționează ca un „amortizor”, fiind distribuit în două compartimente, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Uro-genitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul escoriațiilor sau la nivelul mucoaselor conjunctivală, respiratorie sau digestivă. Patogenie După penetrarea cutanată sau mucoasă, leptospirele trec în circulația sanguină realizând o bacteriemie (leptospiremie), urmată de diseminarea organică, mai ales în ficat, rinichi, LCR. Endotoxina bacteriană conduce la leziuni celulare și eliberarea de citokine, care acționează după mecanismul patogenic general
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care pot transmite borreliile la om, dintre care Ixodes ricinus și scapularis sunt cele mai cunoscute. Riscul de infecție umană este maxim primăvara-vara, la persoane care profesează ca agricultori, pădurari sau care se expun prin activități recreaționale (drumeții, picnicuri, campare). Patogenie În parcursul ciclului natural, borrelia exprimă pe suprafață două proteine antigenice, A (OspA) și C (OspC), care reprezintă factori de patogenitate. Transmiterea la mamifere este dependentă de legarea OspC de o proteină salivară a căpușei. Pentru a produce infecția mamiferelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transmiterea C. burnetti nu depinde de vectori, realizându-se prin inhalarea aerosolilor contaminați sau prin ingestia produselor lactate de la animale infectate (oi, capre, bovine). Alte specii animale care pot transmite boala la om sunt: iepurii sălbatici, porcii, pisicile și câinii. Patogenie Coxiella burnetti are capacitatea de a se multiplica în fagolizozomii macrofagelor, prin inhibarea fazei de maturizare a fagozomilor și adaptarea la mediul acid, scăzând capacitatea bactericidă a celulelor fagocitare. Mecanismele patogenice în forma acută sunt explicate de producția excesivă de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
protezare constituie o metodă utilă de prevenire a endocarditei. 13.5 Boala ghearelor de pisică Boala ghearelor de pisică este o zoonoză transmisă de la pisici la om prin inoculare transcutanată și este cauzată de Bartonella henselae, un BGN facultativ intracelular. Patogenia este diferită în funcție de competența imunologică. Mecanismul infecției la imuno-competenți este propagarea limfatică loco-regională, manifestată cu limfadenită regională subacută. La imunodeprimați, prezența acestei bacterii induce proliferarea anarhică pseudotumorală a capilarelor vasculare, specifice angiomatozei bacilare și peliozei hepatice. Tabloul clinic are forme
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
odată cu cruditățile sau apa contaminată sau contact direct cu pisica (2) Ingestia chiștilor tisulari (bradizoiți) prin consum de carne (vită, oaie, porc) crudă sau insuficient preparată termic (3) Trecerea transplacentară a trofozoiților în cursul primoinfecției materne apărută în cursul sarcinii. Patogenie În toxoplasmoza dobândită, primoinfecția este inițiată de pătrunderea bradizoiților sau sporozoiților în intestin, care se multiplică în celulele epiteliale intestinale și difuzează în ganglionii mezenterici, apoi în organe la distanță, pe cale limfatică sau sanguină. Răspunsul imun umoral și celular elimină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr, vpu, nef intervin în expresia genolui viral de către celula gazdă. 14.4 Patogenie Celulele atacate de HIV conțin receptori de suprafață de tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. Este reprezentat ciclul replicării virale, cu următoarele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
I) transcripția ADN în ARNm translația ARNm și formarea proteinelor structurale, separate prin acțiunea proteazei (P) asamblarea componentelor virale și eliberarea particulei virale prin “înmugurire”. Descifrarea acestor etape a permis identificarea principalelor “ținte” pentru dezvoltarea terapiei antivirale. Cunoștințele actuale asupra patogeniei HIV sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea unei enzime “cheie” (reverstranscriptaza), îi conferă atât capacitate citolitică, obișnuită pentru virusurile ARN, cât și capacitate de integrare și latență, comuna virusurilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
afectează starea de conștiență și determină leziuni cerebrale definitive. Febra de etiologie necunoscută (FUO) este definită clasic de următoarele condiții: temperaturi >38,3°C (101°F), cu durata > 3 săptămâni și etiologie neprecizată după investigații spitalicești > 1 săptămână. 16.2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mențiunea că adenoamele funcționale sunt mai frecvent întâlnite înspre decada a treia și a patra, în timp ce adenoamele nesecretante tind să fie mult mai bine reprezentate spre decadele 5 și 6. Apariția adenoamelor hipofizare la copii este excepțională [1]. ETIOPATOGENIE În patogenia adenoamelor hipofizare au fost identificate numeroase anomalii oncogenice, unele heterotipii fiind transmise de-a lungul generațiilor așa cum a fost recent demonstrat [2]. Abateri de la normal ale G-protein, mutații ale genei RAS, deleții, mutții, rearanjări au fost descrise ca fiind implicate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]