1,560 matches
-
Pacemaker pentru suflet). Tristețea este nota dominantă a cărții. Prin ea se prefiră sunetele tăcerii dintr-o nostalgie în care poeta se înveșmântă, poate pentru a-și masca intensitatea trăirii. E vorba de un timp revolut al iubirii, chemat cu patos, cu disperarea pe care doar iubirea ți-o dă, atunci când ești pe cale s-o pierzi sau deja ai pierdut-o. “Cu ce cuvinte să ascult? / Îți povesteam aseară despre tristeți / înnodau gândurile serilor trecute în necuvânt / tangent la stele arătai
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
înfrunți. Te zbați în așternut iar noaptea e cruntă ea lungă îți pare. Și doar un vis, câteodată, ți-alungă frământarea, te zmulge din zbucium. Un vis creat dintr-un gând fixat într-o aură, curat și fără pic de patos, pentr-o clipita te absoarbe din haos. Viața-i clădita din gânduri ce se nasc din scurtă trăire, puține sunt cele ce izvorăsc din Iubire. Autor... Eugen Baciu 24-feb-2015 Referință Bibliografica: Gânduri / Eugen Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GANDURI de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_baciu_1429425386.html [Corola-blog/BlogPost/353989_a_355318]
-
-i este dor. Consătean cu Goga și Cioran, așa se consideră Mitică, pentru că și cei doi coloși ai culturii românești au aceleași rădăcini, puternic înfipte-n ținuturile Sibiului. Nu degeaba, în conversațiile sale îndelungi cu autorul, nea Mitică recită cu patos versurile poeziei Casa noastră, devenite chiar formă de salut între cei doi parteneri de dialog: De ce-ți ștergi ochii cu cămașa,/ Ori plângi, vecine Niculaie?... Cu siguranță, Dumitru Sinu plânge, asemeni tânărului său vecin, Octavian Curpaș, atunci când își amintesc
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai adâncă și profundă...! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Vlad, nufărul Dobrogei. Mitul florii de nufăr. / Aurel
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
pragul dimineții Prinzând cerul în suflet cu brațele deschise. Și-atunci cu luna nouă ne-om încălzi la soare Și în altarul nopții cuminți vom zăbovi Vom rupe spinii sorții legați la cingătoare Și-n dansul nou de ape cu patos ne-om iubi. Referință Bibliografică: Mai strigă-mă o clipă / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1484020992.html [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
preocupat de aspecte legate de perfecțiunea formei, ci de realizarea sugestiei. În această accepțiune, strict literară, eu înclin înspre simboliști, tot așa cum între cei trei tenori celebri (Plácido Domingo, José Carreras si Luciano Pavarotti), îl prefer pe Luciano Pavarotti pentru patosul vocii, chiar dacă este cel mai puțin cultivat tehnic dintre cei trei. Nu ceva perfect mă atrage, ci mai degrabă sugestiv, simbolic, mi se pare mai bogat, ca un râu care se revarsă, imperfect, dar impetuos, dincolo de matcă, cu grația sălbăticiei
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
uitat Să-mi dai din plin din tot ce am pierdut și să prefaci în vin orice sărut. Mă-ntorc cu greu răpus de-un trist regret însă sperând mereu să mai repet Acest colind pe-al viselor meleag cu patos retrăind ce mi-a fost drag. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430457401.html [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă . După cum remarcă autorul, trecutul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
toată noaptea visez la ochii tăi”. Veronica îi răspundea: “Îmbătata de florile teiului, de vorbele ademenitoare și dulci, de tot ce ne înconjoară, acolo, pe banca la Copou, mă credeam lângă tine cea mai fericită femeie”. Eminescu o iubea cu patos, cu putere și cu sinceritate. “Mi-e dor de tine, moțule ce ești, femeie gentila și dulce, inteligență și radioasa, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative că: “Scumpă mea amica”, “Dulcea mea doamna”, “Mai, îngerașule
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cea_mai_frumoasa_poveste_de_iubire_a_literaturii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
copilul meu. Crescuse. Mult. Zâmbetul era însă același, cu singura diferență că acum îl accesoriza cu o pereche de căști foarte colorate și o freză foarte cool. Își descoperise pasiunea pentru muzică și lua lecții de chitară. Vorbea cu mult patos despre subiecte pe care nu le-aș fi bănuit să se afle în zona de interes a unui tânăr de 18-19 ani. Îmi amintesc că mi-a explicat odată de ce nu există doi fulgi de zăpadă identici, de ce sunt unici
Moartea lui Alex. 50+ by https://republica.ro/moartea-care-salveaza-viec-i-50 [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
timp”, mulțumită de calea pe care el a urcat-o în ”mersul vieții”, cu smerenie, pioșenie și evlavie. Te- am iubit” este o mărturisire caldă, emoționantă a motivelor pentru care soția a fost iubită, motive amintite delicat, dar și cu patos, creând, parcă, un portret al iubirii, dar și al iubitei adorate. Ultima parte, RONDELUL, cuprinde câteva poezii-bijuterie, șăgalnice unele (”De-ți este dor”), nostalgice altele (”Îți amintești?”, ”Amintiri”, ”Timp”). Iubirea este prezentă și aici, presărată cu trandafiri roșii, catifelați și
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Plansul_inimii_de_prof_petr_marian_malciu_1381236042.html [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
Ploiești, cât și activitatea în sine au fost concepute sub forma unui paralelism perfect între poezie și pictură. În carte fiecărei poezii îi corespunde câte o pictură reprezentativă. Autoarea, cel mai bun cunoscător al propriei creații, a vorbit cu mult patos despre propria creație și a recitat din propriile poezii. Citește mai mult GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRȚII ȘI VERNISAJUL EXPOZIȚIEI „OPREȘTE-TE!”Joi, 12 mai 2016, la Sala “Marii Uniri” a Palatului Culturii Ploiești, Goergeta Popescu, inginer chimist de profesie, le-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Ploiești, cât și activitatea în sine au fost concepute sub forma unui paralelism perfect între poezie și pictură.În carte fiecărei poezii îi corespunde câte o pictură reprezentativă.Autoarea, cel mai bun cunoscător al propriei creații, a vorbit cu mult patos despre propria creație și a recitat din propriile poezii.... Abonare la articolele scrise de elena trifan
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... Citește mai mult Astăzi voi scrie la timpul prezentdespre un copac viguros,fiul celor patru anotimpuri:făt-frumosul verde-al primăverii,umbra verii pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
mai demn,cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun,dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală.Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea,în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos,parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... XXIII. VIS DE VARĂ, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. În seri de vară, cu pași pufoși
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
de aur Ce ne-a lasat superba zestre Mult mai de preț ca un tezaur! Îi suntem toți de -aici “datori” Nu doar în plan spiritual Pentru întreaga -nvățătură, Ce-ntrece mult, un manual! Ce-ai scris-o cu atâta patos Ca sufletul să ne Sființească Pentru-a putea și noi ajunge În Țara Sfântă cea Cerească! ....................................................... La fel pentru Academia Instituită sub pământ Lăsată-ca reper la Ocne, Dar și ca un Locaș Prea Sfănt. MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_paulian_buicescu_al_florin_tene_1342324679.html [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
ca pe un opus al identității naționale, ci ca pe un potențator al acesteia. Cuvântul său la jubileu, axat pe ideea că gazetăria e o luptă continuă, a emoționat prin profesiunea de credință pe care el a făcut-o cu patos, ca om de atitudine politică, de la primul articol, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?, și până la cel din urmă, Pe cine supără adevărul?, încheiat cu o formulare axiomatică pentru convingerea sa: „Repet ce am mai spus de atâtea ori
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures/ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
patimă bolborosesc în subconștientul acestor „căi ai apocalipsei”, apostoli ai apostaziei, este greu de știut? Argumentele științifice ale morții lui Dumnezeu folosite de propagandă noului ateism sunt docte și sofisticate, însă sunt totodată tendențios, partial și selectiv alese, amestecate cu patos acuzator, propagandistic, partinic, ceea ce face să nu fie convingătoare dincolo de orice dubiu rațional și logic chiar și pentru autori. Răspunsul cel mai simplu și mai clar la astfel de argumente științifice folosite de reprezentanții noului ateism îl dă chiar Dumnezeu
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
Aurel Gheorghiță, bunul Dumnezeu și-a aruncat privirea peste fiii care-i aduceau coroane de flori la statuia Sa (operă a sculptorului Gheorghe D. Anghel) și lacrimile cerului s-au oprit ca prin farmec. Îmi este greu să descriu entuziasmul, patosul cu care s-a vorbit în „fața” geniului, fiindcă îl simțeam că este aproape de românii Săi, și le ascultă vorbele. Când inimile noastre intonau la unison simfonia iubirii nețărmurite „DOR de EMINESCU!”, un stol de porumbei a făcut înconjurul grădinii
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407133801.html [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
al Universității.” În această directivă comunistă nici leninismul nu era ignorat de redactorii revistei studențești. În articolul de prima pagină „Lenin și pasiunea cunoașterii” se elogia fondatorul comunismului rusesc. „Geniu al ideii și acțiunii revoluționare, Lenin a întruchipat prin excelență patosul căutării adevărului în una din cele mai complexe și obscure zone ale existenței - aceea a condiției sociale a omului. Pasiunea cunoașterii s-a dovedit de timpuriu o trăsătură vitală a personalității lui Lenin.” Poantă a trăit cu febrilitate emoțiile începuturilor
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
căreia s-a aplecat cu o stăruință intelectuală neobosită Dan Berindei a fost bogată în personalități - exemplare - și evenimente - memorabile - înscrise în istoria națională. Evocând portretele acestor oameni între oameni, reliefându-le faptele, nu odată eroice, totdeauna dezinteresate, străbătute de patosul dăruirii necondiționate pe altarul patriei - reconstituind evenimente datorită cărora țările românești au cunoscut ceea ce pe bună dreptate Domnia Sa numește „trezirea națională” istoricul a configurat o adevărată frescă a vieții sociale politice, economice, a secolului al XIX-lea, secol hotărâtor pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/medalion-dan-berindei-90/ [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
stănci. Veneau de-a rostogolul de-i băgase în sperieți pe bunici și pe cei trei copii, credeau în sinea lor că o vrăjitoare a urnit -mișcat- un munte și le-a distrus dranița -șindrila- de pe casă, povesteau cu atâta patos de eu stăteam cu gura căscată crezând și înfricoșându-mă. Acuma bănuiesc că vecinii de mai de la deal au aruncat și dat de-a rostogolul bolovanii sau stâncile. Întrebând-o pe bunica acuma la vârsta de 86 de ani îmi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
într-un mesaj de iubire adus ofrandă fraților ei de limba română. Poeziile Tatianei Scurtu, publicate în revista ”Ecou” a școlii, ori în presa locală și națională, s-au impus ușor publicului iubitor de literatură. Vocația lirică pe deplin formată, patosul autoarei, mereu atentă la lumea care reverbera în sufletul ei, luciditatea observației poetice, limbajul cu accente de baladă, erau doar câteva aspecte care individualizau creațiile sale în contextual poeziei scrise de tânăra generație. Volumul de poezii pe care Tatiana Scurtu
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești frate Cu Prutul care desparte Doi copii de-același neam, Două frunze de pe-un ram? Râuri, voi, ce despărțiți Și-napoi nu mai uniți, Facă-vi-se apa vad
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
poemul “Se surpă temeliile”, îi contrapune atitudinea critică, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzând compromisul cu o epocă a dominației absurdului, Tatiana Scurtu identifică o logică a istoriei, desfășurată după sistemul ciclicității. Adevărul lui ”nihil novi sub sole” îl denunță cu patos în poemul ‘Realități”. Concluzia poemului are valențele unei sentințe implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]