3,339 matches
-
nivel inferior (divinități ale familiei sau ale fertilității). Nu, nu exista nici o altă divinitate. El nu era doar cel mai înalt, dar și unicul și incomparabilul. Relatările biblice sunt vechi de mii de ani. Cel puțin trei secole de societate patriarhală au făcut astfel încât Dumnezeu să fie reprezentat mai curând ca "Domn", "Rege", "Tată" și să i se adreseze lui ca atare. Într-o epocă a șanselor egale între sexe și a principiului democratic, acest lucru creează dificultate multor femei. Experiențele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atât de des peste tot. Astăzi nimeni nu își dorește din nou religia de stat, născută mai târziu și decăzută în 1912 prin destituirea ultimului împărat. Dominația continuă a părinților asupra fiilor, a bărbaților asupra femeilor și în general ordinea patriarhală a societății nu au viitor. Și-au menținut însă intactă importanța lor valorile umane ale confucianismului: comunitatea, care vine înaintea individului, dar îl respectă și susține; familia ca celulă fundamentală a societății; soluționarea problemelor prin dialog și nu prin contradicții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
îmi pun încrederea în harul lui Dumnezeu. Dar acest lucru nu este un aspect specific protestantismului primar? În realitate, este specific Evangheliei originare și în fond am explicat doar sensul textului scris (care în zilele noastre, fără îndoială, sună cam patriarhal): Când ați îndeplinit ce vi s-a poruncit, să ziceți: "Suntem niște servitori inutili. Am făcut ce eram datori să facem"" (Lc., 17, 10). Iată un aspect evanghelic originar, deci și catolic originar, scris în imnul de laudă catolic atât
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este menționat nimic despre arderea cadavrelor, articolul fiind centrat pe beneficiile pe care omul le-a dobândit utilizând focul, dincolo de cele utilitare: focul, după Șerboianu, a avut un rol direct, în formarea familiei (constituită "în jurul vetrei") și în conturarea familie patriarhale 73. De asemenea, arhimandritul sublinia că din vechime oamenii au alocat atribute sacre focului. În intervențiile sale din Cultura Poporului, Calinic Popp Șerboianu s-a referit și aspectele naționale ale ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Europene 109 1.1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
politici publice). De aceea, autoarea poate conduce întreaga argumentație dinspre abordarea asistențială spre cea axată pe dreptate: „Teza pe care o susțin - ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedreaptă pentru ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă și reierarhizări politice ale importanței muncilor. Când autoarea lucrării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de manifestare a patriarhatului în viața privată, să surprind cum relațiile de gen, ca relații de putere, fac diferită experiența parentității pentru femei față de bărbați. Concluzia este că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedrepte pentru ele. Analiza problematicii familiei monoparentale arată că lungul drum spre autonomie 24 pornește de acasă; emanciparea, cel puțin a femeilor, înseamnă în primul rând o emancipare în sfera privată. CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Familia deschisătc "Familia deschisă" 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
trăiască aceleași așteptări: cineva va veni în ajutor. Pe timp de pace, se păstrează intuiția după care starea de viață a unui părinte singur nu este una normală, în concordanță cu standardele comunității. Percepția comună asociază, în lumina tradiționalei familii patriarhale, creșterea copiilor cu reprezentarea unei familii complete. Așa se explică faptul că, atât la nivelul reflecțiilor din teoriile politice, cât și al practicilor de protecție socială, familia monoparentală este neglijată; ea este cel mult o excepție. Chiar și atunci când diversele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Al doilea sex, în 1949. Autoarea se întreba cum este posibilă egalitatea reală între femei și bărbați, în condițiile în care egalitatea formală, deși necesară, nu este suficientă?2 Problema de fond rezulta din faptul că, în vechea paradigmă, cea patriarhală 3, femeile dețineau un loc secund în sfera vieții publice, tocmai pe baza faptului că, în planul vieții private, atribuțiile legate de nașterea și creșterea copiilor, de îngrijirea persoanelor dependente și de administrarea gospodăriei le determinau existența. Prezența nesemnificativă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
face, de pildă, distincția între munca desfășurată în sfera publică, recunoscută social și recompensată salarial, și munca în sfera privată, receptată drept o corvoadă obligatorie în vederea reproducerii condițiilor vieții 5. Munca în sfera privată era, în familia tradițională, de tip patriarhal, pusă preponderent pe seama femeilor și avea o recunoaștere mai degrabă de tip negativ (o remarcă hazlie spunând că munca femeilor în casele lor se vede mai ales când nu este făcută). În modelul familiei parteneriale, susținerea reciprocă a membrilor familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
arăta că, în timp ce sfera publică era întemeiată pe contractul social, sfera privată este reglementată de contractul sexual 7. În timp ce primul contract era încheiat de către bărbați între ei, urmând ideea de fraternitate, al doilea contract reprezenta modalitatea de a stabili ordinea patriarhală în familie, de a regla relațiile bărbaților cu femeile din familia lor. Familia, inclusiv cea monoparentală, este o asociere naturală sau liber-consimțită, cu caracter privat, dar care întâmpină dificultăți de integrare socială; mai exact, se confruntă cu probleme în spațiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
șoim al patriei, pionier, U.T.C.-ist, la membru de partid. Marea șansă acordată de societatea socialistă decurgea însă din dreptul și obligația la muncă 1. Relațiile de familie erau marcate în perioada socialistă, pe de-o parte, de tradiția patriarhală, conservată în forme gradual arhaice, mai ales în zonele rurale, iar pe de alta, de emanciparea femeilor, care, în calitatea lor de „tovarășe de muncă”, erau aducătoare de venituri. În acest sens, se poate observa că egalitatea formală a femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
obligațiile care decurg din statutul unei familii oficializate, dar urmărind drept scop explicit împlinirea și satisfacerea nevoilor de devenire a fiecărei persoane (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998, p. 72), procesele de paternitate nu sunt decât un ultim tribut plătit tradiției patriarhale. Deși se doresc un gest de legitimare a mamei și a copilului, nu fac decât să accentueze dependența, fie ea și simbolică, de autoritatea masculină. Se confirmă încă o dată teza legăturii psihice dintre victimă și agresor. De data aceasta, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la un nivel general, beneficiile de asigurări sociale universale și cele bazate pe testarea mijloacelor contributive și noncontributive; apoi, unele măsuri cu incidență directă: alocațiile familiale, protecția maternității, crearea profesiei de „asistent maternal”. În aceste condiții (existența unor modele tradițional patriarhale de abordare a familiei, precauții privind încurajarea fenomenului și susținerea lui nejustificată din fondurile publice, existența unor reglementări de protecție a maternității și a copiilor, pe de-o parte, și a celor aflați în situații limită - săraci cronic, bolnavi, șomeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
etc.). Tocmai de aceea, este o ocazie prin care femeile devenite mame se confruntă cu relațiile de putere în grupurile din care fac parte. În societatea românească, în măsura în care aceasta este conservatoare privind valorile familiei, instituția maternității se articulează conform cu ordinea patriarhală: femeile, ca mame, sunt nevoite să se subordoneze regulilor tatălui. La limită, maternitatea poate fi receptată ca un tip aparte de „instituție totală”28. Vizez situația în care se află mamele în primele zile, luni de viață ale copilului (oferindu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
desfășoară altfel decât a celorlalți copii. Studiile realizate din perspectiva genului pe programele și manualele școlare aflate în uz au arătat că multe dintre lecțiile predate în școală nu sunt sensibile la dimensiunea de gen, ba chiar transmit prejudecăți, stereotipuri patriarhale 40. Educația școlară este prioritar orientată către sfera publică. Educația pentru sfera privată 41 pare să fie lăsată în seama familiei. În școală, elevii nu sunt abilitați privind rolurile parentale. 3.3. Alocații familialetc "3.3. Alocații familiale" Într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în timp de evoluția familiei, a societății în general. Din perspectiva experiențelor umane fundamentale, s-a acreditat ideea că oamenii nu s-au născut liberi, ci într-o stare de subordonare față de părinții lor, mai precis a tatălui. În teoria patriarhală clasică, dreptul politic era o extindere a puterii tatălui. Așa cum tatăl își exercita autoritatea asupra familiei sale, conducătorul își exercita autoritatea asupra supușilor săi. Paternitatea era, sintetic vorbind, asociată cu autoritatea 19. Înțelegând prin autoritate un sistem de putere sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dețineau puterea o preluau în virtutea unor reguli transmise prin tradiție, iar raporturile de dependență erau de tip patrimonial (C. Pîrvulescu, 2000, p. 39). Tot pe tradiție se bazează, în cele mai multe familii, modul cum sunt articulate raporturile de putere. În familia patriarhală, cel care avea ultimul cuvânt în luarea hotărârilor era soțul, tatăl, fiindcă așa se petrecuseră lucrurile și în familia tatălui și în cea a bunicului său. Conform cu obișnuințele, familia avea o structură stabilă și o diviziune clară a rolurilor. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se bazează pe supoziția după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se bazează pe supoziția după care cei mai mulți dintre noi valorizează pozitiv familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fie soție. Relațiile parentale sunt posibile în mod independent față de cele maritale. În plan privat, pentru mulți părinți singuri, se articulează strategii de existență care le permit emanciparea. Este un tip de șansă care nu poate fi ratată 8. 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiectivetc "2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective" Trebuie să recunoaștem că ideologiile diferenței care ne definesc ca femei și ca bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în mod independent față de cele maritale. În plan privat, pentru mulți părinți singuri, se articulează strategii de existență care le permit emanciparea. Este un tip de șansă care nu poate fi ratată 8. 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiectivetc "2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective" Trebuie să recunoaștem că ideologiile diferenței care ne definesc ca femei și ca bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și creează lumile lor sociale psihologice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei, îi îngrijește. În această perspectivă, rolurile femeilor și ale copiilor, ca și ale tuturor persoanelor dependente din familie (bătrâni, bolnavi) erau inferioare față de cele ale bărbaților, subordonate acestora. În acest sens, se poate vorbi despre un model de familie patriarhal. Modelul patriarhal descrie o societate în care domină relațiile de autoritate, în care există o ierarhie a rolurilor potrivit căreia cineva este dominator și altcineva dominat (astfel, femeile și copiii sunt subordonați autorității soțului, a tatălui). În acest context, femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
îngrijește. În această perspectivă, rolurile femeilor și ale copiilor, ca și ale tuturor persoanelor dependente din familie (bătrâni, bolnavi) erau inferioare față de cele ale bărbaților, subordonate acestora. În acest sens, se poate vorbi despre un model de familie patriarhal. Modelul patriarhal descrie o societate în care domină relațiile de autoritate, în care există o ierarhie a rolurilor potrivit căreia cineva este dominator și altcineva dominat (astfel, femeile și copiii sunt subordonați autorității soțului, a tatălui). În acest context, femeile sunt puternic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]