379 matches
-
demnă de menționat în lățimea și lungimea generală și în conturul nasurilor noastre era că nasul lui Seymour, pornind de la șa, se strâmba vizibil spre dreapta, într-o înclinație suplimentară. Seymour avusese întotdeauna impresia că, prin comparație, nasul meu era patrician. „Înclinarea“fusese dobândită când, odată, cineva din familie făcuse exerciții visătoare de lovire cu o bâtă de baseball în holul vechiului nostru apartament de pe Riverside Drive. După această întâmplare nefericită nasul lui n-a mai putut fi îndreptat. Ura! S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după toate aparențele, că, pornind de la viața omului, s-ar putea demonstra că opera lui este incoerentă, cu neputință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe onorabil. Dac-ar fi fost pe stradă, aceasta ar fi fost o scăpare de neiertat. Îl căută, strecurându-se În transept. Încălțările lui scârțâitoare de lac scrâșneau pe pardoseala de marmură. Lăsă În urmă cardinalii, crucifixurile și mormintele familiilor patricienilor. Nici măcar nu-i băgă În seamă pe sfinți, pe profeți, pe Isaia și pe San Guglielmo, pe Santa Caterina și pe San Girolamo, pe Santo Stefano și pe San Tommaso, pe Santa Monica, pe Madona delle Rose și chiar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sine a burghezului. Burghezul care nu reușea să depășească micul lui interes, care se știa acuzat că distrusese ordinea aristocratică sub imperiul unor idealuri egalitare, abandonate ulterior în folosul unei societăți a concurenței fără scrupule, divizate în două tabere ostile: patricienii și plebeii 99. • François Furet, Reflecții asupra Revoluției franceze, traducere de Mircea Vasilescu, București, Editura Humanitas, 1992, p. 56. • Ibidem, p. 57. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Idem, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, traducere de Emanoil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în cârciuma „La Botul Calului” și „consumă” încet și trist. Când vine nota, se vede limpede disponibilitatea lor culinară: „16 fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi de fudulii cu 10 chile de vin la găleată; dați 3 lei să vă fie de bine”. Obiceiurile și disponibilitatea se păstrează și în vremurile mai noi. Sunt mai rare doar fleicile în sânge și fuduliile. Rămân măslinele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după toate aparențele, că, pornind de la viața omului, s-ar putea demonstra că opera lui este incoerentă, cu neputință de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ruda sa ilustră nu l-a băgat în seamă la început, fiind preocupat de problemele politice ale Romei, dar în anul 46 Î.Hr. a participat la triumful lui Caesar, primind onoruri militare. Tot În această perioadă intră în ordinul patricienilor. L-a urmat apoi pe Caesar în Spania și în lupta cu tabăra pompeiană la Munda, în 45 î.Hr., împresionându-l pe Caesar prin acțiunile sale îndrăznețe. În 44 î.Hr., când Caesar a fost asasinat, Octavianus de afla în Apollonia (Illyricum
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
concentrase viața comercială, negustorii din majoritatea țărilor tratau aici afacerile lor, de preferință, întro casă, care era ornată pe unul din pereții exteriori cu o piatră, în care erau sculptate trei pungi cu bani. Această casă aparținea unei familii de patricieni (bancherul van der Bursen), iar locul în care era amplasată purta numele de Beurs sau Burs. De la această familie de patricieni și de la casa respectivă se presupune că a rămas numele și noțiunea de Bursă - loc de reuniune a negustorimii
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pereții exteriori cu o piatră, în care erau sculptate trei pungi cu bani. Această casă aparținea unei familii de patricieni (bancherul van der Bursen), iar locul în care era amplasată purta numele de Beurs sau Burs. De la această familie de patricieni și de la casa respectivă se presupune că a rămas numele și noțiunea de Bursă - loc de reuniune a negustorimii, care s-a menținut în secolele XV și XVI, fiind adoptată apoi și la Anvers (Belgia). Mai târziu, numele de bursă
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Podul de lut, care unește două prăpăstii și alăturea un izvor ce se cheamă Fântâna cerbul ui. în locul acesta a fost tăiat bravul Dragomir, care cu tezase a se înamora cu fiica lui Radu Mihne, plângând cu plebea lui sângele patrician ș.a., ș.a. Toate aceste vechi rămășițe ale gloriei străm oșești, făcute pe măsura oamenilor mari și pe care noi, mirm idoni de generați, nu le putem nici prețui, nici înțelege, le vizitam călăuzit de un bătrân mazil din Cotnari, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Se putea și mai rău, iar o minciună credibilă, decentă și de circumstanță e de preferat când omul Ține la ceea ce are. Quis est sine peccato? Pe lângă feluritele bucate, amestec de finețuri gastronomice occidentale (camembert, supă de clapon cu patèle, patricieni la grătar, cașcaval, tort etc.) și de mâncăruri cu specific balcanic-oriental (ghiuden, chifteluțe marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la fel de variată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nu li s-ar opune în orașul principal din aceleași motive? La o examinare mai atentă, se pare ca Machiavelli a distins între o formă sănătoasă a discordiei civice care a fost în mod esențial o luptă de clasă între patricieni și plebei și o formă nesănătoasă de discordie, caracterizată de facțiuni și partide politice. Astfel, desi Machiavelli a laudat dezbinarea Romei și tumultul ei când acesta a fost generat de antagonismul de clasă dintre nobili și plebei 68, el a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fundamentală a totalitarismului modern. A crezut Machiavelli în autonomia politicii? Uneori se pare că da. În mod repetat el a redus viața politică la o simplă chestiune de supraviețuire. Chiar și în Republică română, așa cum o descrie Machiavelli în Discursuri, patricienii români foloseau cu succes în mod regulat violență și înșelăciunea pentru a menține controlul asupra plebei. Regulile de comportament ale principilor redactate de Machiavelli în capitolele 15-20 ale Principelui sunt evident valabile, de asemenea, pentru politicienii din republici. În cele
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din 3 iulie erau cu siguranta conștienți de această situație îngrijorătoare. După mai multe discuții, a fost redactat un al treilea document. Martorii primelor două documente nu mai erau prezenți. A fost, probabil, convenabil pentru Niccolò și Totto că prietenii patricieni Battista Guicciardini și Carlo Federighi nu mai erau prezenți dat fiind că al treilea document implică o renunțare jenantă din punct de vedere social. Noi martori un croitor și un negustor de covoare au fost chemați din cartier, astfel încât actul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cei ce conduceau orașul făceau parte din ambele parți folosind moderația, având grijă că cei ce se ocupau de aceste probleme să folosească mai degrabă favorurile decât armele sau asasinatele." Nu este o coincidență că după exilul Medicilor din 1494, patricienii florentini care l-au ajutat pe Lorenzo și pe fiul acestuia, Piero, să gestioneze patronatul din Pistoia în anii '80 și '90 nu au mai putut gestiona rivalitățile facțiunilor 70. Din momentul în care aceasta autoritate supremă a dispărut, în lipsa
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dintre părți au devenit din ce in ce mai acute, implicând și participarea unor nobili florentini, până la catastroficul războiu civil care, între anii 1499-1502, a costat viața a aproximativ 2500 de pistoiezi, cetățeni și țărani [cittadini e contadini]71. * * * Istoria raporturilor de patronaj dintre patricienii pistoiezi și cei florentini a continuat mult timp după încheierea perioadei republicane de la Florența, dar sper că la acest moment al discuției lucrurile sunt clare în privința principalelor faze și conjuncturi ale evoluțiilor, măcar pentru perioada secolului al XV-lea, iar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1979. Brown, Judith C., În the Shadow of Florența: Provincial Society în Renaissance Pescia, Oxford University Press, New York, 1982. ---, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", în Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-300. Brucker, Gene, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. Chiappelli, Alberto, "Sopra due avvenimenti storici notevoli nella vită pistoiese dell'anno 1478. Îl trasferimento della Università di Pisa a Pistoia e la dimora della famiglia di Lorenzo îl Magnifico
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vedere diferit a fost avansat în 1978 de Kent în cartea sa Household and Lineage în Renaisance Florence. Kent a susținut că au existat legături importante, bazate atât pe afecțiune, cât și pe interes persistent între membrii grupurilor înrudite de patricieni (în general definiți că posedând un nume de familie comun) pe parcursul secolului al XV-lea și mai ales în secolul al XVI-lea în Florența. Chiar dacă anumite aspecte ale vieții de familie s-au putut schimba de-a lungul acestor
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
contemporani pe această temă, în schimb exemple substanțiale ale unor astfel de deplângeri nu au fost încă găsite 5. De fapt, Kent a arătat destul de convingător că pe parcursul secolului al XV-lea chiar membri mai îndepărtați ai grupurilor înrudite de patricieni au continuat să locuiască în aceeași vecinătate, să patroneze aceleași biserici și capele și să facă front comun în chestiunile politice. De la publicarea cărților lor, Goldthwaite și Kent au rămas "la cuțite": primul a continuat să argumenteze nuclearizarea progresivă a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Idem, The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society, ed. cît., pp. 63-77; și R. Bizzocchi, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A. Molho, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", în Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
său epistolar: e compus din 297 de epistole, cele mai multe scrise în perioada milaneză, înainte de a fi numit episcop de Pavia, și adresate unor personaje de vază din cercurile de la Roma, cu care, evident, avea strînse legături. Printre acestea se numără patricianul Symmachus, socrul lui Boetius, papii Symmachus și Hormisdas. Epistolele au fost grupate în nouă cărți, însă nu de către autorul lor și nici în vremea sa, ci de către primul editor al lui Ennodius, un iezuit din secolul al XVII-lea, J.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
plasăm compunerea lui înainte de perioada în care a fost instituită această sărbătoare, adică înainte de intervalul 530-535. Acest imn a fost cîntat și în alte ocazii solemne, cea mai cunoscută fiind cea din 626, cînd Constantinopolul, asediat de avari, apărat de patricianul Bonus și încurajat de patriarhul Sergiu, ar fi fost salvat datorită intervenției Fecioarei: tocmai la această intervenție s-ar referi prologul dedicat Mariei. S-a spus de multe ori că autorul prologului ar fi fost Sergiu, chiar dacă în tradiția manuscrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
XIV-lea, Johann Genfleisch a adăugat numelui său pe cel de "Zum Gutenberg", după numele casei în care locuia. El făcea parte dintr-o familie de aurari și a trebuit să se exileze în 1428, în urma luptelor dintre corporații și patricieni. Documentele de arhivă și minutele de la proces dovedesc prezența și activitatea sa la Strasbourg, din 1434 pînă în 1444. Din ele aflăm că își luase asociați pentru diverse lucrări care păreau legate de tipărirea cărților și că, de altfel, unul
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]