KorAP: Find »[drukola/base=patrie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...624 >

15,588 matches

Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621

timp Îl cunoscusem pe Dumnezeu. Afirm aceasta, pentru că în timpul vechiului regim - majoritatea scriitorilor nu putea ajunge în vârful piramidei decât făcând anumite concesii cu ei înșiși, promovând idei în care ei nu credeau și folosindu-și talentul pentru a elogia patria și conducătorul. Mi-a fost redeșteptată năzuința de a scrie, în primul an după revoluție, dar într-un mod nou. L-am cunoscut între timp, pe Dumnezeu și motivația de a mă dedica artei scrisului Acum, vedeam în arta scrisului

VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354

să învieze, ar fi prea de tot să o ia de la început: naștere, sâni, ei, asta ar mai merge; biberon, nașpa biberonul! - parcă miroase a silicoane; mers în patru labe, ca maimuța, papa cu lingurița, bavețică, căcățică, grădiniță, șoim al patriei, asta s-a dus dracului! școală, abecedar, caiete, bine că or să dea tablete, emoții, note, oglinzi pe sub bancă, uniforme, ba nu! teză, tiroleză, ei pe naiba! fustițe, codițe, fundițe, băi, ești nebun? examene, liceu, am un leu și vreau

NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234

Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem Vechi, de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar la Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu-aista Parc-am fi dublu blestemați. (Blestemul românesc) Poezia Pro patria... - una din frumoasele poezii patriotice din literatura actuală - este o replică de adeziune și solidaritate cu poeți de talia talentului intransigent și vertical. Mă gândesc la Nicolae Dan Fruntelată („Eu nu pot spune: Noapte bună, România, / Oriunde te-ai afla

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
Corneliu Vadim Tudor (care, de altfel, își are, în parte, originea aici, tatăl său născându-se în satul Cherlești, comuna Teslui-Olt; loc în care poetul a petrecut zile fericite de copilărie). Dar să ascultăm poezia lui Nicolaie Dincă: Nu pot, Patria mea, nu mai pot, Țară, Să mai tac și să rabd iar și iar; Nu pot să mai tac după ce am văzut Cum te-au tranșat și cum te-au vândut. Nu pot să mai tac, când ticăloșia S-a

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
Cum să mai tac, când peste noapte Ți-au înstrăinat hoții avuțiile toate Și ne-au spus nouă cu neobrăzare Că jaful acesta-i... privatizare!? Acum strig pentru Tine pân-or auzi Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o pierd trădătorii, să-i gonim avem dreptul!... (Pro Patria) Acestei declarații patetice de iubire pentru patrie i se alătură o altă frumoasă poezie - Carpații: Se văd în zare munții Cu tâmplele

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
cu neobrăzare Că jaful acesta-i... privatizare!? Acum strig pentru Tine pân-or auzi Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o pierd trădătorii, să-i gonim avem dreptul!... (Pro Patria) Acestei declarații patetice de iubire pentru patrie i se alătură o altă frumoasă poezie - Carpații: Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
Acum strig pentru Tine pân-or auzi Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o pierd trădătorii, să-i gonim avem dreptul!... (Pro Patria) Acestei declarații patetice de iubire pentru patrie i se alătură o altă frumoasă poezie - Carpații: Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați

VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626

fie propriul manager al cărților lui. Citind prozele scurte din acest masiv volum mi-a venit în minte spusele filozofului grec Constantin Tsatsos :” Frumosul creează libertate “, și ale lui Emil Cioran: Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie asta înseamnă și nimic altceva.“ Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Vecinătatea autorilor..., cronică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1045, Anul III, 10 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene

VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Vecinatatea_prozatorilor_al_florin_tene_1384068673.html [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]
Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689

de comportare în toate împrejurările, să îndeplinesc fără șovaire sarcinile de utecist, să respect neabătut principiile și normele muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Ca tînăr comunist îmi voi consacra întreaga viață și putere de muncă înfloririi patriei socialiste, apărării cuceririlor revoluționare ale poporului, independenței și suveranității Republicii Socialiste România, cauzei socialismului și comunismului. Voi acționa fără preget pentru întărirea solidarității tuturor forțelor revoluționare, antiimperialiste, ale progresului și păcii, pentru dezvoltarea prieteniei și colaborării între popoare, a unității

XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
Corola-blog/BlogPost/342669_a_343998

vor avea privilegiul de a intra în atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă alături de cei 35 de artiști de renume internațional cu glasuri divine. Programul concertelor „Gospel Night” în interpretarea grupului Virginia State Gospel este următorul: - 8 decembrie la Sala Patria din Brașov, ora 19:00; - 9 decembrie la Catedrala Romano-Catolica din Alba -Iulia, ora 19:00; - 10 decembrie la Opera Națională din Cluj-Napoca, ora 19:00; - 11 decembrie la Sala Ampelum din orașul Zlatna, ora 18:00. Biletele pot fi

GRUPUL VIRGINIA STATE GOSPEL CHORALE ADUCE MUZICA GOSPEL ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449554664.html [Corola-blog/BlogPost/342669_a_343998]
Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690

Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea română/ În care-am fost botezată/ M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume hăt...departe/Prin iubire și dorință.// Limba noastră cea română/ Crescând lin, prin suferință/ Ne-a adus în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata că în această țară există mai

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421

românești, europene și universale. El oferă prin lucrările Domniei Sale coordonatele științifice menite să călăuzească pașii tuturor acelora care vor să cunoască cât mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spațiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuității și

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului săpat cu eforturi atât de mari». Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023

găinari politici, vocali și plini de tupeu, au preluat marota „străinii ne vor răul” ce capătă resuscitări demențiale. De parcă străinii ne-ar fi distrus țara și nu mafiotismul local și național! Lipsa de obiectivitate conduce la accese paranoice pe ulițele patriei. O fantomă, numită Soros, activată la nivel mondial, face victime printre mulți creduli din România. Soroș e-n toate, fiind în diverse locuri în același timp. Măi, să fie! De parcă lumea ar fi o turmă de oi!?! Tehnocrații sunt mitraliați

TABLETA DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1480345475.html [Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023]
Corola-blog/BlogPost/353189_a_354518

Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului, S-ascult sfintele-I cuvinte, adierea vântului, Susur blând să poposească, înaine-mi, să-nțeleg, Că în patria cerească, voi fi sfânt, voi fi întreg. Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului Și urechea-mi să asculte, toate sfaturile Lui, Niciodată să nu-mi fie frică de ce va veni, Căci cu El în veșnicie siguranța voi

DOAMNE, ÎMPLINEŞTE-ȚI VOIA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424375357.html [Corola-blog/BlogPost/353189_a_354518]
Corola-blog/BlogPost/362773_a_364102

2016 Toate Articolele Autorului Lansare de carte - eveniment la Cărturești Verona „IMAGINARIUM” de Ana Ștefania Andronic (BUZU), editura ALICAT Luni, 21 noiembrie 2016, ora 19.00 vă invităm la librăria Cărturești Verona (Str. Pictor Arthur Verona nr. 13-15, lângă cinema „Patria”) la evenimentul de lansare a unui original album de grafică - ”IMAGINARIUM” de Ana Ștefania Andronic (BUZU) - carte de ilistrație și colorat pentru toate vârstele, apărută la Editura ALICAT. Vor fi prezenți artiști plastici, critici literari și de artă, istorici, personalități

EVENIMENT LA CĂRTUREŞTI VERONA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1479716417.html [Corola-blog/BlogPost/362773_a_364102]
Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088

Acasa > Literatura > Recenzii > RAȚIUNEA DE A FI A ROMÂNULUI CU DOUĂ PATRII - MĂRTURIE DE OPTIMISM ȘI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEȚUIRE Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Gabriela Căluțiu- Sonnenberg, Spania, Octombrie 2011 EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX

MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă”. După cum remarcă autorul, trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică... specifică oamenilor cu două patrii. „Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre”, spune Octavian Curpaș. Revenit într-o vizită în România în anul 2001, octogenarul Mitică Sinu remarcă lucid: „...Erau toți străini, și eu eram străin pentru

MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
se află miezul și rațiunea de a fi a acestei antrenante aventuri literare: nevoia de a completa o lacună istorică în sensul continuității memoriei noastre de neam. O plăcută lectură! Referință Bibliografică: Rațiunea de a fi a românului cu două patrii - mărturie de optimism și încredere în talentul înnăscut de supraviețuire / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
Corola-blog/BlogPost/98733_a_100025

Știri Asociația culturală ESTE’N’EST organizează în perioada 22-25 mai prima ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est la Brașov. Open Air Piața Sfatului - piața centrală a orașului, precum și Sala Patria a Filarmonicii Brașov, reamenajată de curând, devin locațiile gazdă a celui mai important festival de film de animație din România Prima ediție a Anim’est Brașov va aduce cele mai de succes filme proiectate la Anim'est București recent. Nici

Miracolul animației se arată la Braşov! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6853/miracolul-animatiei-se-arata-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/98733_a_100025]