272 matches
-
la frig. La fizic nu avea nimic prin care să se impună mulțimii. Întreaga sa viață era în ochii vii și strălucitori și în voce, relativ slabă dar de o rară putere de persuasiune<footnote Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266, John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 169, Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 63. footnote>. Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
că îi vor creștina pentru dragostea ce le-o poartă, iar, după ce i-au creștinat, îi numesc frați, eliminând orice deosebire între aceste categorii sociale. Creștinii se poartă cu smerenie și bunătate”<footnote Cf. Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 256. footnote>. Pasajul acesta pertinent (rămas nediscutat de către Jeremias Și abordat de Aland) descrie deci creștinii ca încercând să convingă (πείθoυσιν) orice sclav bărbat sau
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
et remissione (scrisă în 412) că omul nu moare în virtutea naturii sale, ci din cauza păcatului, că păcatul lui Adam trece și la urmașii lui și că pentru ștergerea păcatului strămoșesc trebuie botezați și copiii<footnote Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. II, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2009, p. 315. footnote>. La Augustin, botezul este Taina renașterii, care este, în sens negativ, mijlocul iertării păcatului, adică, atât a păcatului originar, cât Și a păcatelor reale comise anterior Botezului (nu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sau 395. După aceea nu se mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată de pomenire a lui, ziua de 10 ianuarie. Schița aceasta biografică am alcătuit-o consultând următoarele scrieri: Ioan Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și Preot Nicu Dumitrașcu, Patrologie. Manual pentru Seminariile teologice, București, 2004; Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005. footnote> este recunoscut drept cel mai onorat dintre Părinții niceeni, pe drept cuvânt numit „Părintele Părinților” sau „Luceafărul Nyssei”. Face
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez, Anthony Meredith, profesor de patrologie la Colegiul Heythrop din Londra, este de părere că este indubitabil faptul că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu, ori chiar ale tuturor teologilor Răsăritului și Apusului, aceeași poziție care
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Am făcut referință la acest manual atunci când am înșirat lista lucrărilor folosite pentru alcătuirea biografiei Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
abjurării de la adevărata învățătură privitoare la persoana Mântuitorului Hristos, în care subzistă două naturi, divină și umană, cărora le corespunde două voințe și două lucrări sau energii. Viața sa a rămas o pildă de statornicie în dreapta credință; Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Constantin Voicu și Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, București, 2004; Lars Thunberg, Omul și cosmosul, traducere de Remus Rus, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999. footnote> a avut
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
care subzistă două naturi, divină și umană, cărora le corespunde două voințe și două lucrări sau energii. Viața sa a rămas o pildă de statornicie în dreapta credință; Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Constantin Voicu și Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, București, 2004; Lars Thunberg, Omul și cosmosul, traducere de Remus Rus, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999. footnote> a avut mai mult decât un interes efemer în această noțiune a
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cu o îndârjireși cu o înflăcărare tot așa de excepționale. Adâncimea cugetării saleteologice, cunoașterea perfectă a problemelor și capacitatea de mânuire a «elementelor acestor probleme fac din Sfântul Atanasie uncorifeu al teologiei secolului al IV lea”<footnote I. Gh. Coman, Patrologie, București, 1956, p. 139. footnote>.Veacurile s-au scurs, și pe firmamentul istoriei bisericești auapărut noi diferențieri. Atât unii dintre Sfinții Părinți, cât mai târziu și conducători ai Bisericilor au ajuns să se separe pe diferite considerente.Este timpul ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
umane în limbajul luminii și frumuseții. Liviu PETCU - Diacon, Asistent cercetător științific, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, doctorand în Teologie Ortodoxă, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”, disciplina „Patrologie și literatură patristică”.
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român încheie această campanie de lămurire prin aducerea ca argumente, în detrimentul sărbătoririi de două ori în același an a Paștilor, a Didaskaliei, a Așezămintelor apostolice sau a Patrologiei graeca, tom XX, a lui Migne (De vita Constantini)23. Deși nu este ceva nou în istoria Bisericii, este important de remarcat faptul că ziarul "Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de la Tradition dans la société laïque, Paris, Cerf, 2006. Taubes, Jacob, La théologie politique de Paul, Paris, Seuil, 1999. Trebitsch, Michel, Granjon, Marie-Christine, Pour une histoire comparée des intellectuels. Paris, Complexe-IHTP, CNRS, 1998. III. Lucrări generale Altaner, Berthold, Précis de patrologie, Paris, Salvator, 1961. Bachelard, Gaston, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948. Bachelard, Gaston, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957. Berdiaev, Nicolas, De l'inégalité, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1976. Berdiaev, Nicolas, Esprit et
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
volume 12: Philosophy, Belmont, Nordland Publishing Company, 1989. Florovsky, Georges, Les voies de la théologie russe, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Florovsky, Georges, Biblie, Biserică, Tradiție. O viziune ortodoxă, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2006. Florovsky, Georges, Sensul ascezei creștine: curs de patrologie, Cluj-Napoca, Patmos, 2009. Förster, Friedrich Wilhelm, Willensfreiheit und sittliche Verantwortlichkeit. Eine sozialpsychologische Untersuchung, Berlin, Dümmler, 1898. Förster, Friedrich Wilhelm, Christentum und Klassenkampf, Zürich, Schulthess, 1919. Förster, Friedrich Wilhelm, Angewandte Religion oder Christsein inmitten der gegenwärtigen Welt, Freiburg, Herder Verlag, 1961
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria cunoștinței, metafizică, istoria filosofiei); 9. Istoria literaturii române; 10. Literatură religioasă modernă; B) Conferință de istoria artei creștine (cf. Arhiepiscopia Chișinău, Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea Bisericii învățate și învățătoare, pe care o dorim restaurată în nobilele și rodnicele ei funcții". 9 Georges Florovsky (1893-1979), preot și profesor de istoria Bisericii și de patrologie la Institutul "Saint-Serge" din Paris (creat în 1926), frecventator al grupului de intelectuali care participau la dezbaterile teologice din casa filosofului neotomist Jacques Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Muzică Bisericească și cursurile Seminarului Monahal Superior (1946-1951). Depune voturile monahale în 1951, primind numele Nestor. A absolvit în 1955 Institutul Teologic din București și tot aici (între timp fusese hirotonit ierodiacon) a urmat cursurile de doctorat în teologie, secția patrologie (până în 1958). Ieromonah în 1956, devine preot slujitor la catedrala mitropolitană din Iași și bibliotecar al Mitropoliei Moldovei. Și-a urmat cariera ecleziastică - stareț, apoi protosinghel al mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava din 1962, cu rangul de arhimandrit
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
Jr., Canonul Ortodoxiei, vol. I, Canonul apostolic al primelor secole, Editura Deisis, Sibiu, 2008. Boethius, De Consolatione Philosophiae/Mângâierile filosofiei, ed. bilingvă, trad. de prof. David Popescu, Fundația Gândirea, București, 2003. Eusebii Pamphili, De vita beatissimi imperatoris Constantini, în Migne, Patrologia Graeca, vol. 20, col. 46. Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, studiu introductiv de prof. dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, în Părinți și scriitori bisericești, vol. XIV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
note de Radu Alexandres, în Părinți și scriitori bisericești, vol. XIV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p. 76. Vezi și Eusebii Pamhili, DE vita beatissimi imperatoris Constantini, liber primus, cap. XXVIII, în Migne, Patrologia Graeca, vol. 20, col. 46. 59 Ibidem, p. 77. 60 Gheorghe Văduțescu, Filosofia primelor secole creștine, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 87. 61 Cf. H.I. Marrou, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Drăgan Stoianovici și Lucia Wald, Ed.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Dar e greu de crezut ca revelarea unui spic proaspăt să fi constituit unul din marile secrete ale supremei epopteia, afară doar dacă se acceptă interpretarea lui Walter Otto, care vorbește despre un "miracol" specific Engomion pentru Sfinții Martiri, în Patrologia graeca, voi. 40, col. 321-324. Misterele din Eleusis Misterelor din Eleusis: "Spicul de grâu care crește și se coace cu o repeziciune supranaturală face parte din Misterele lui Demeter, la fel cum vița de vie crescând în câteva ore face
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se adresează ediției lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera, 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311; edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960, cu excepția locurilor unde P. G. indică volumele din Patrologia Graeca a abatelui Migne. Cât privește cartea În Canticum canticorum, referințele se adresează ediției lui H. Langerbeck, În Canticum Canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1986. Pentru schemă ontologica a Sfanțului Grigorie, conform D. Balás, Metousia
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român încheie această campanie de lămurire prin aducerea ca argumente, în detrimentul sărbătoririi de două ori în același an a Paștilor, a Didaskaliei, a Așezămintelor apostolice sau a Patrologiei graeca, tom XX, a lui Migne (De vita Constantini)23. Deși nu este ceva nou în istoria Bisericii, este important de remarcat faptul că ziarul "Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]