9,077 matches
-
și din străinătate, amatori de practicarea sporturilor de iarnă, dar și de către cei ce iubesc muntele în orice anotimp. O rețea densă de poteci marcate, cu numeroase variante, precum și telefericele Sinaia - Cota 1 400 - Vârful cu Dor și Bușteni - Babele - Peștera Ialomiței, înlesnesc accesul turiștilor spre platoul Munților Bucegi, cu interesante forme megalitice, Sfinxul și Babele, și cu posibilități de ascensiune spre vârfurile Omu’ (2 505 m) și Caraiman (2 384 m). Stațiunea Sinaia este amplasată între Munții Bucegi și Baiului
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Cum a devenit omul mai bogat descoperind „iarba zeilor“ în peștera Cincalli Dacă vă este poftă de un balmuș ca la stâna de pe Caraiman, o mâncare de-i mai zice și „bulz” sau „urs”, puneți la fiert 1,5 litri de apă cu puțină sare și, când apa dă în clocot
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror ecou se mai poate desluși în practicile agricole din zonă și astăzi. În- tr-una din aceste legende, se povestește că „a fost odată ca niciodată”, pe când „iarba zeilor” se găsea ascunsă în peștera Cincalli. Dar unde era această Casă a porumbului? Nici zeii nu știau; pentru a afla, ei au trimis pe unul de-al lor departe, pe văile munților, care privegheau zarea. A trebuit să treacă, însă, 52 de ani până ce a
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Casă a porumbului? Nici zeii nu știau; pentru a afla, ei au trimis pe unul de-al lor departe, pe văile munților, care privegheau zarea. A trebuit să treacă, însă, 52 de ani până ce a reușit să se strecoare în peștera plină cu boabe de porumb, pe care zeul le-a adus de-acolo oamenilor pe pământ. Aceasta-i legenda! Istoria descoperirii porumbului de către spanioli în Lumea Nouă (planta era necunoscută în Europa) reține, însă, întâmplări... legendare, verificabile în documente certe
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI și LUCIAN SAVA În premieră, balerinii de la Speovals la al XX-lea concert la Românești Duminică, 24 octombrie, de la ora 13, va avea loc cel de-al XX-lea concert simfonic la Peștera Românești. După 20 de ani, impresionantă vârstă pentru un eveniment care își păstrează unicitatea în România, pasionații de călătorii montane și/sau de muzică iau cu asalt, cu același entuziasm, cărările marcate de speologii timișoreni. Speomelomanii vin din toată țara
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
nici pentru că esența ei profund culturală, puternic ecologică și dinamic turistică a rămas intactă în toți acești ani, ci mai ales pentru că organizatorii au decis să-i confere o triplă valență: se va celebra centenarul primului bal petrecut într-o peșteră (Postojna din Slovenia), Ziua Națională a Austriei (în 1904, Slovenia era parte a Imperiului Austro-Ungar) și ediția cu numărul XX a concertelor simfonice de la Românești, peste care s-a adăugat lansarea primei formații de speobalerini, Speovals. Scenă ideală Situată la
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
parte a Imperiului Austro-Ungar) și ediția cu numărul XX a concertelor simfonice de la Românești, peste care s-a adăugat lansarea primei formații de speobalerini, Speovals. Scenă ideală Situată la sud-est de localitatea care-i dă numele, în Munții Poiana Ruscă, Peștera Românești este cea mai mare din județul Timiș. Specialiștii ne explică geneza ei: ea s-a format într-un masiv de calcare și dolomiți, în apropierea izvoarelor Bega Luncani și Poieni. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu lungime totală
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
în Munții Poiana Ruscă, Peștera Românești este cea mai mare din județul Timiș. Specialiștii ne explică geneza ei: ea s-a format într-un masiv de calcare și dolomiți, în apropierea izvoarelor Bega Luncani și Poieni. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu lungime totală de 1 050 m, dispusă orizontal pe 3 etaje. Intrarea, orientată N-NV, are o lățime de 9,5 m și e înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză, până la circa 70 m
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
această porțiune, pereții sunt înverziți de alge. Primele cercetări de natură geologică și faunistică au fost făcute în anul 1872, de către geograful T. Orthmayr. Cel care o privește din interior, nu poate să nu se îndrepte spre clipe de meditație. Peștera Românești e scena ideală pentru un concert neconvențional. De fapt, de douăzeci de ani, toamna, în Peștera Românești chiar intră Muzica. Povestea concertelor la Românești începe „într-o toamnă frumoasă, în ziua de 27 septembrie 1984, când România trăia una
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
în anul 1872, de către geograful T. Orthmayr. Cel care o privește din interior, nu poate să nu se îndrepte spre clipe de meditație. Peștera Românești e scena ideală pentru un concert neconvențional. De fapt, de douăzeci de ani, toamna, în Peștera Românești chiar intră Muzica. Povestea concertelor la Românești începe „într-o toamnă frumoasă, în ziua de 27 septembrie 1984, când România trăia una din cele mai intense realizări culturale: primul concert simfonic într-o peșteră din interiorul munților Carpați a
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
douăzeci de ani, toamna, în Peștera Românești chiar intră Muzica. Povestea concertelor la Românești începe „într-o toamnă frumoasă, în ziua de 27 septembrie 1984, când România trăia una din cele mai intense realizări culturale: primul concert simfonic într-o peșteră din interiorul munților Carpați a impresionat plăcut sufletele a 660 de participanți. Speologi și invitați au intrat cu mirare în sala luminată cu lumânări, becuri și reflectoare electrice“. După succesul răsunător înregistrat atunci, manifestarea a devenit tradiție, prin strădania domnului
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
Orchestra Televiziunii „TV2 France“, Orchestra de percuție a Colegiului de Arte „Ion Vidu“, Marea Orchestră a Universității din Szeged și alte formații renumite. Alături de acestea, soliști și dirijori celebri și-au dat concursul pentru succesul edițiilor anterioare ale concertelor din Peștera Românești“, contabilizează domnul Ioan Coriolan Gârboni, președinte al Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), animator și promotor al multor evenimente care au dat Timișoarei faimă internațională, și organizator al concertului ce are loc mâine, la Peșteră. Triplă aniversare Timișoreanul
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
ale concertelor din Peștera Românești“, contabilizează domnul Ioan Coriolan Gârboni, președinte al Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), animator și promotor al multor evenimente care au dat Timișoarei faimă internațională, și organizator al concertului ce are loc mâine, la Peșteră. Triplă aniversare Timișoreanul Ioan Coriolan Gârboni vorbește cu plăcere despre o fotografie ce înfățișează un tablou pe care e pictat momentul de început al istoriei concertelor speologice. „Acest tablou, pictat în anul 1907, reprezintă momentul dansului în peștera Postojna din
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
mâine, la Peșteră. Triplă aniversare Timișoreanul Ioan Coriolan Gârboni vorbește cu plăcere despre o fotografie ce înfățișează un tablou pe care e pictat momentul de început al istoriei concertelor speologice. „Acest tablou, pictat în anul 1907, reprezintă momentul dansului în peștera Postojna din Slovenia, din anul 1904. Acesta este considerat primul bal oficial ce a avut loc într-o peșteră. Ca o punte peste vremi, noi sărbătorim în Peștera Românești 100 de ani de la acest moment, motiv pentru care invităm publicul
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
pe care e pictat momentul de început al istoriei concertelor speologice. „Acest tablou, pictat în anul 1907, reprezintă momentul dansului în peștera Postojna din Slovenia, din anul 1904. Acesta este considerat primul bal oficial ce a avut loc într-o peșteră. Ca o punte peste vremi, noi sărbătorim în Peștera Românești 100 de ani de la acest moment, motiv pentru care invităm publicul să danseze alături de noi, cu această ocazie“, ne spune dl Coriolan Gârboni. Invitația estă făcută pentru ziua de mâine
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
concertelor speologice. „Acest tablou, pictat în anul 1907, reprezintă momentul dansului în peștera Postojna din Slovenia, din anul 1904. Acesta este considerat primul bal oficial ce a avut loc într-o peșteră. Ca o punte peste vremi, noi sărbătorim în Peștera Românești 100 de ani de la acest moment, motiv pentru care invităm publicul să danseze alături de noi, cu această ocazie“, ne spune dl Coriolan Gârboni. Invitația estă făcută pentru ziua de mâine, duminică, 24 octombrie, de la ora 13, la Peștera Românești
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
în Peștera Românești 100 de ani de la acest moment, motiv pentru care invităm publicul să danseze alături de noi, cu această ocazie“, ne spune dl Coriolan Gârboni. Invitația estă făcută pentru ziua de mâine, duminică, 24 octombrie, de la ora 13, la Peștera Românești, când va avea loc cel de-al XX-lea concert simfonic (1884-2004) și se va sărbători Ziua națională a Austriei (26 octombrie - în 1904, Slovenia era parte a teritoriului Imperiului Austro-Ungar). Ediția aceasta, numită jubiliară, va aduce pe scena
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
când va avea loc cel de-al XX-lea concert simfonic (1884-2004) și se va sărbători Ziua națională a Austriei (26 octombrie - în 1904, Slovenia era parte a teritoriului Imperiului Austro-Ungar). Ediția aceasta, numită jubiliară, va aduce pe scena de la Peșteră formația vieneză Osterreiches Symphonic Quintet, alături de care va cânta Muzica Militară a Garnizoanei Timișoara, dirijată de col. Teodor Carp. Muzica Militară va interpreta piese consacrate din repertoriul specific, dar și un colaj de lucrări cu muzică din filme și o
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
grup de profesioniști, câteva cupluri de dansatori, care vor putea valsa sau dansa polca pe muzica trupei austriece invitate, este una mobilizatoare. Organizăm acest concert cu bani puțini, pentru că vrem să oferim, gratuit, celor care vor îndrăzni să urce la Peșteră, câteva momente de neuitat. Trupa de balerini Speovals va antrena publicul spectator, care va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
concert cu bani puțini, pentru că vrem să oferim, gratuit, celor care vor îndrăzni să urce la Peșteră, câteva momente de neuitat. Trupa de balerini Speovals va antrena publicul spectator, care va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
Peșteră, câteva momente de neuitat. Trupa de balerini Speovals va antrena publicul spectator, care va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții ulterior preluate de bisericile, schiturile și mănăstirile zonei. Nu întâmplător, această
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții ulterior preluate de bisericile, schiturile și mănăstirile zonei. Nu întâmplător, această regiune a Făgetului este supranumită Bucovina Banatului, grație mai ales densității lăcașelor de cult de aici - în primul rând
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
abia în 1929 și sfințirea s-a făcut la 20 iulie 1931, având hramul Sfântului prooroc Ilie. Este zidită din piatră și cărămidă, având cupolă și turn bine proporționate și este pictată atât în interior, cât și în exterior. Spre peșteră! Acces auto: din Timișoara, pe drumul E70 Timișoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget) până la Coșava. Din Deva, pe DN 68A (spre Lugoj, prin Margina), până la Coșava. Din comuna Coșava, se urmează drumul spre Curtea, până în satul
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
spre Lugoj, prin Margina), până la Coșava. Din comuna Coșava, se urmează drumul spre Curtea, până în satul Românești (Coșava - Curtea - Românești, drum asfaltat, 4 km). Atenție: nu este recomandat drumul ce urmează valea râului Fărăsești! Din satul Românești se merge spre Peșteră pe o potecă marcată, ce începe în dreptul stației de autobuz. Acces feroviar: plecare din Gara de Nord Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10,47. De la Făget, autobuz până la Românești. Timp de
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10,47. De la Făget, autobuz până la Românești. Timp de mers pe potecă aproximativ o oră. Poftiți la dans! Postojna și Predjama Cea mai misterioasă peșteră din lume, Postojna din Slovenia, a fost săpată și creată de curgerea firească a apei. Adâncimile sale ascund unul dintre cele mai prețioase frumuseți naturale, create de-a lungul a milioane de ani. Este unul dintre cele mai faimoase locuri
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]