795 matches
-
Laptele gras de la vaca Bujoara era și el cald. Mâncam în fugă și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de broască și peștișorii. Pe malul apei, la umbra sălciilor pletoase, ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un feeric loc
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
ea râzând. - Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o enerva și făcea mărunt din buze, semn că nu le spunea nimic
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
poetului cu timpul din mai multe perspective. Există un timp al căutării, al regăsirii poetului: Nu este timpul tău? Spuse Apostolul cel Sfânt/ Tu ești născut din apa - Botezului Cuvânt/ Poetul e artistul ce poartă-un coș de pâine/ E peștișor - oracol, Arca noastră de mâine...(poemul Timpul regăsirii poetului, pag. 32) . Este acea Arcă salvatoare ce diferențiază poetul , creatorul cu har de ceilalți semeni, prin metafora creată. În demersul său autoarea creează o simbioză a termenilor poetici cu cei filozofici
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
mă îndruma îndeaproape cum trebuie să pescuiesc, cum trebuie să pun râme în undiță. Eram cu totul novice în pescuit. Uf! Ce îndeletnicire nesuferită să pui râme în undițe! Dar în ziua aceea n-aveam încotro. George prinsese deja un peștișor lucios. Eu nimic. Mai prinde George un boiștean. Eu ... nimic. 0-2. - Vezi, fii atent, când trage peștele de dop, smucește undița! îmi dădea sfaturi George. Și vezi dacă mai e momeala pe ac, poate ți-a mâncat peștele momeala!... Mă
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci. Parcă și eu am mai prins unul, mic de tot. Nu prea mergea pescuitul în ziua aceea însorită. - Hai să plecăm acasă, să-i ducem Getei să gătească la prânz peștișorii ăștia amărâți. Ajunși acasă, am găsit nepoatele trezite, așteptau ceva de mâncare la prânz. Cu ce am adus noi de la gârlă, era cam slabă nădejde să săturăm tot poporul. Dar îmi veni, în fine, o idee de gospodar. Mai aveam
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
brânză de oaie de cumpărat prin satul acela? Am dat banii lui George, care s-a dus pe la niște gospodari de prin sat care aveau oi, de unde a cumpărat caș proaspăt. Ehe, cu acel caș, și cu mămăliguță, și cu peștișorii cei mici gătiți migălos de Geta, am mâncat bine cu toții! Doar că nu mai era de stat acolo. Așa că, după încă o noapte în care am mai ascultat povești triste la casa unchiului lui George, am urmat drumul de întoarcere
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
coloristică. A doua zi pe la ora zece, a sosit la o cafea Bogdan, care locuia vis-à-vis, să mă invite la primul meu pescuit norvegian. Caut prin dotările fiului soției și găsesc o lansetă. De acasă venisem cu „momeala” adecvată, pilcării (peștișori metalici cu ancoriță la capăt) și cât și-a băut Bogdan cafeaua și a fumat o țigară, eu așteptam lângă ușă, ca un cățel de vânătoare ce-și așteaptă stăpânul. Plin de adrenalină și de nerăbdare, îmbrăcat ca pentru munte
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
la pești vegetali. Hrana acestora sunt plante care nu au flori și nici fructe. Practic, aceste plante înlătură îmbolnăvirea coralilor. Remarcăm și o limitare anumită a peștilor de pradă, care sunt totuși necesari protejării coralilor. Putem observa plutind în jurul coralilor peștișori a căror pieliță pare metalică, rolul acestora fiind de „paznici" ai coralilor. Cu toate că s-a dovedit a fi gustoși, pescuitul acestora este interzis. În Golf, uneori întâlnim „musafiri" precum Carharinus - un soi de pește de pradă, și foarte rar, se
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354556_a_355885]
-
numeroasele ramuri și printre genele ce i se strânseră încetișor, făcând întuneric. Adormise? Era între veghe și somn... ... Tudorel își bălăcea picioarele în apa limpede ce curgea alene pe sub podul de lemne pe care se așezase și încerca să numere peștișorii care se hârjoneau în grupuri micuțe aproape de malul acoperit de vegetație bogată. Din trestiile crescute mai alături, la vreo cincizeci de pași de pod, printre păpurișul des, alesese una mai mare, pe care o tăiase cu briceagul cu două limbi
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
spre spate și o plasă, destul de îndemânatic, în față, cât îi permise brațul. Ața, destul de ușoară, nu se întinse cum ar fi dorit el, dar nici în adânc nu se afundă. Plutea tremurând odată cu unduirea ușoară a apei. În schimb, peștișorii se speriară și, cu mișcări rapide ale codițelor și aripioarelor, se îndepărtară grăbiți și se pierdură printre ramurile dese ale plantelor acvatice lângă mal. Nemulțumit, aruncă „undița” și o privi înciudat cum alunecă pe apă, depărtându-se. „Na! Acum nu
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
A treia seară chemată de sunetul mării, descoperi aproape de mal, o insulă prietenoasă. Se gândea, oare cum ar putea ajunge la ea, dar între timp osteneala drumului a trimis-o în lumea viselor. În somn a fost căutată de un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. După ce a admirat frumusețea fetei, care semăna cu strălucirea sirenelor, a așezat o crenguță magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata se bucura de atâtea minunății de
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
puteau vedea toate ființele care trăiau în jur, puteau învăța mult, observând comportamentul lor. Seara, lângă un foc de tabără, și-a povestit fiecare viața. Vulturii stăteau pe stânci, iepurii, veverițele, căprioarele, popândeii în jurul focului, pe movile și pietre pestrițe, peștișorii pe malul mării, delfinii în apropiere, și așa ascultau povestirile lor. Au urmat alte zile însorite, pe care le petreceau cu vânatul, pregătit mâncare în ciaun, afară la foc, plimbări lungi și observarea animalelor, plantelor. În nopțile cu mii de
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
avea cum să nu tremure de excitare, mai ales cînd aflase ce fețe se puneau la bătaie. O găleată de cafea, borcane - pentru că ceștile erau prea mici - două damigene cu țuică de afine, zece pîini, opt kilograme de banane și peștișori sărați, care i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite-le intrînd în încăpere, una după alta, ca oile alea proaste, care merg cu capul una în curul ăleilalte, după măgarul căruia
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul fir cu plumbi și ac. A făcut să șuiere și al doilea ... S-a așezat în umbra bătrânei sălcii, relaxat și mulțumit. Curând a zvâcnit o plută unduind concentric apa. A ridicat. Peștișorul, ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce stii tu, măi vietate!?... Vezi, omul a născocit fel și fel de șiretlicuri și capcane să te înhațe, și-a făcut dușmani în toate
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
curiozitate ai copilei, apucă o piatră grea, de mărimea unui pepene, cu care trăsni bolovanul de lângă piciorul lui. Se aplecă și ridică cu o mișcare bruscă marginea pietroiului, lăsând să alunece lumina arzătoare a soarelui pe burțile argintii ale unor peștișori mici cât degețelele copilului. - Ha, ha, exclamă satisfăcut bărbatul, acum să te ții doamnă știucă! Vezi ce momeală am găsit? Maimuțoii ăștia mici se ascund la umbră pe sub pietrele mari. - Au murit, tată? - Nu, i-a amețit doar vibrația loviturii
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
folosește omul acesta atât de cuminte sufletește, ca să prindă peștele... Eheiii, dar ce nu face peștele acela ce-i cade în plasă! Ați mai auzit ca peștele să se prefacă-n cărți??? Ei, da, aflați de la mine, așa este și peștișorul acela auriu care le scrie și le dăruiește iubitorilor de literatură este Virgil Stan! Am citit “Iubirile unui pescar”, fragmente din primul său roman postate în diverse spații destinate creațiilor literare, apoi i-am citit versurile, de asemenea frumos construite
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
folosește omul acesta atât de cuminte sufletește, ca să prindă peștele... Eheiii, dar ce nu face peștele acela ce-i cade în plasă! Ați mai auzit ca peștele să se prefacă-n cărți??? Ei, da, aflați de la mine, așa este și peștișorul acela auriu care le scrie și le dăruiește iubitorilor de literatură este Virgil Stan! Am citit “Iubirile unui pescar”, fragmente din primul său roman postate în diverse spații destinate creațiilor literare, apoi i-am citit versurile, de asemenea frumos construite
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
trai ca în celelalte țări din Europa. În fond în acele țări peștii sunt eliberați. Se pescuiește doar din plăcere. Așa ar trebui să se întample și în Romania o altă țară din Europa. M-aș fi bucurat să eliberez peștișorii. Dar o bătrână ar avea nevoie și de acești pestișori. În gara în care la ora asta, vara, acum vreo 15 ani nu aveai loc de atâția pescari fiind și un bar lângă gară acum sunt singurul călător care aștept
GARĂ PENTRU UNUL de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359440_a_360769]
-
nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea imediat rânduială, fără multe rugăminți, în neamul păsăresc al luncii. Două rațe, măcăind vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice buna orânduială a obștii, ce o conducea cu înțelepciunea patriarhală, de ani buni. Privighetoarea, împreună cu mierla, fluierarul
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
fără această presiune formidabilă a atmosferei, pămîntul întreg s-ar pîrjolii sub razele nemiloase ale soarelui cel dătător de viață și de moarte. Dacă aș fi fost ecologist, aș fi putut trage un semnal de alarmă: oameni buni, nu stresați peștișorii cu discuțiile voastre despre sensul existenței și rostul podului de peste apă, peste care vă duceți și vă întoarceți și tot voi sînteți, nu ați pățit nimic, dreapta n-a devenit stînga, acest miracol se întîmplă numai în fața oglinzii, dar, atenție
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
un miros greu încă de la intrare, dar așa se cade să miroasă într-o croitorie acătării, semn că acolo se muncește pe brânci. M-a întâmpinat o doamnă care semăna cu Judi Dench, dacă Judi Dench ar fi fost un peștișor auriu într-un acvariu rotund. - Am adus niște tricouri la reparat, i-am spus doamnei și i-am întins un calup generos de șapte tricouri. Ea m-a privit îndelung, cu un ac cu gămălie în gură, apoi mi-a
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise () [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
întâmpinarea schimbării; el a învățat să cumpănească, să judece dacă noutatea își dovedește utilitatea. Testul se face întotdeauna cu măsura învățată din bătrâni, cu o anume cumpătare, dintr-o nevoie de repere continue, non-circumstantiale. Acum înțeleg și mică poveste cu peștișorii, pe care la prima lecturare o găsisem puțin desueta. E o revenire continuă la origini, la înțelesurile și rosturile vechi, ca o validare a faptului că nu ne-am pierdut drumul. Splendid înțelese sunt basmele, care dau înțelegerea ultima a
Milena Munteanu: Suflet românesc () [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]