281 matches
-
afectat economia - și așa fragilă - a acestui mare sector al României, mult rămas în urmă. S-au pierdut numeroase locuri de muncă în industriile din intramontan, disponibilizările din minerit, scumpirile sistematice la transporturi, energie și produse de larg consum, căderea peții pentru lână etc.; toate acestea reprezintă constrângeri acute, ce se răsfrâng și asupra posibilităților educaționale, sănătate ș.a. Blocajul economic industrial a provocat o blocare chiar a migrației naturale a populației rurale montane astfel că se înregistrează în România un fenomen
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
și comunică prin strâmtorile Bosfor și Dardanele cu Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterană. Marea Neagră este străbătută prin nord de paralela de 45° latitudine nordică. țărmurile sale aparțin României, Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei și Bulgariei. 58 GEOGRAFIE FIZICĂ Lacul Snagov Lacul Pețea Lac sărat la Ocna Sibiului Izvor mineral captat la Băile Tușnad Suprafața Mării Negre este de 413 490 km2 și însumează împreună cu Marea Azov 462 535 km2. Este o mare de tip continental, înconjurată în totalitate de uscat. țărmul are puține
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
soțiile sale intră în gospodăria șătrarului într-o larmă întărâtată de câini. În casa cea mare ardeau lu mânări. În casa cea mică pâlpâia focul în vatră. În pragul acest ei din urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită, cum că numai trupul e solicitat de alte trupuri ori de pneumă. Limpede e că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. (...) Fiecare protagonist al scenariului trage firește spuza pe turta lui și-și cheamă partenerul în locurile unde se simte (și este) la el acasă. Fascinația celuilalt (celeilalte) se afirmă totuși atât de obsedant, încât mult nu lipsește ca fata să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cel cu firea mai mult împărătească, decât domnească. Atunci, din stepele rusești s-a abătut, ca de atâtea ori, urgia slavilor cazaci. Fiul lui Bogdan Hmelnițchi, Timuș (nume tă tărăsc, de la care cazacii au împrumutat și felul de trai) o pețește pe Domnița Ruxandra, frumoasa, cultivata și rafinata fiică a lui Vasile Lupu. Ca să fie mai convingător, a lăsat pe malul Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
plătesc pentru păcatele părinților, și atinge astfel un aspect antropologic fundamental, de multe ori trecut cu vederea: faptul că, în esență, mobilul inițial al călătoriei eroului (ca urmare a poruncii tatălui) e pasibil de hybris, din moment ce Harap-Alb urma să o pețească pe una dintre verișoarele sale. De aceea, deplasarea dorinței erotice a personajului către fiica împăratului Roș nu e întâmplătoare: căsătoria finală a celor doi semnifică nu doar evitarea unuia dintre păcatele capitale ale societăților primitive (incestul), ci și instaurarea unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fenomenal) "dizanalogia" dintre cele două serii de câmpuri eșuează. Iar reflecția resemnată a eroului ("Mărită stăpână, [...] nefericirea nu ți-a adus-o purtarea Împăratului, ci iubirea mea", p. 144) nu se referă, de fapt, la eroarea de a o fi pețit pe Maria în numele lui Constantin, ci la vina de a fi pus la îndoială și, mai ales, de a fi încercat să desfacă "legătura" sacră pe care le-a hărăzit-o Fecioara. 3.3.3. Prefigurat la sfârșitul capitolului XV
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
formă de conuri foarte ascuțite, iar luna e figurată printr-o femeie purtând pe creștetul capului simbolul lunar al lui crai-nou sub aspectul unui corn întors cu capetele în sus”. În balada Soarele și luna, I(1), astrul diurn își pețește sora (aflată în timpul țesutului), fapt ce conduce la o cosmogonie: apariția „ochiului de noapte al lui Dumnezeu”: „Dumnezeu îns-o scotea/ Și sus pre ceriu-i punea:/ Pre Soare la răsărit,/ Iar pe Lună la sfințit -/ Lumea să o vederească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan cu colinda și pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în mentalul arhaic cunoașterea absolută și puterile nelimitate. Anticiparea morții proprii apare și într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, în care mireasa își contrariază soțul cu premoniția ei, datorată statutului de neofit. Din indicațiile testamentare lăsate de fata pețită de zmei două sunt fundamentale prin semnificațiile înglobate. Mai întâi, fata insistă ca sicriul ei să fie scos printr-o gaură specială făcută prin spargerea unui perete. Valorificând informațiile din lucrarea lui Edward Westermarck, L’origine et le developpment des
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existențială următoare pune în mișcare abilitățile creatoare al căror beneficiar este exclusiv masculin, ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează încheierea fazei involutive a creației și, implicit, a celei inițiatice liminare. Imperfectul deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului, precum și ivirea florilor aducătoare de fete. Ipostaza de fons et origo a mării primește în acest text excepțional
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai mult se ofilește” (Sibiu). Grădina devastată din colinde marca puterea distructivă a haosului capabil să oprească evoluția umană, căci rupându-i florile fetei, viitoarea ei căsătorie era compromisă. Neutralizând răul, fata poate înflori în așteptarea alaiului ce-o va peți. Trimișii mirelui sunt și ei ființe alese: „ne-a trimes pe noi, șase militari,/ călari pe șase hărmăsari,/ cu coame boite,/ cu frânele zugrăvite,/ cu unghii costorite/ cu coadele împletite”. Pe ei, la fel ca în mitul biblic, îi conduce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împletite”. Pe ei, la fel ca în mitul biblic, îi conduce steaua la casa miresei. Unirea celor doi se așază astfel sub protecția divinului, unele actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gustav Hlinka, Edgar Hochbein, Dușan Basista din Reșița, Rodica Bâlea de la Baia Mare, Gheorghe Felecan de la Cluj, Ion Bălan de la Iași. La această tabără pe lângă membrii cenaclului au fost invitați și alți pictori din țară printre care: Gabi Gagiu din Cluj, Peți Velici din Drobeta Turnu Severin, Ion Bălan a trimis în locul lui pe Doina Ciobanau Hanachiuc de la Iași, Denisa Mihăilă din Timișoara, Constantin Săndulache din Constanța, Daniela Cornea din Brașov, Lucreția Racoviță și Petru Vintilă din București și Mișu Vintilă din
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Ce cosmetician iscusit e memoria. Cum se pricepe ea să aureoleze banalul.“ Chiar și așa, la treizeci și ceva de ani, fotbalistul David Beckham are deja câteva autobiografii (scrise, firește, de alții). Și nu-mi închipui că n-ați fost pețită de editori. De ce i-ați refuzat totuși? A.R. Știam că nu poate lipsi întrebarea asta. Mi se pune frecvent. Iar eu dețin mai multe răspunsuri. Fiecare dintre ele conține câte-o bucată de adevăr. Poate că, puse cap la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
răspunsul poate cel mai adevărat, dar secret. E mult mai comod și mai ușor să transpui ideile altora de cât să frămânți, să dos pești și să coci propriile tale idei. Îmi place grozav for mularea dumneavoastră - dacă am fost „pețită de edi tori“. Nu, editorii m-au „pețit“ numai pentru tradu ceri. Domnul Gabriel Liiceanu, care mă cunoaște mult mai puțin decât alți editori, este primul care m-a scos din mine însămi. Și-i sunt, într-un fel, recu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
teatrale. Căuta cu aceeași seriozitate și pasiune intensitatea dramatică și perfecțiunea muzicală. Era impresionant În special momentul În care Calaf găsește răspuns la ultima dintre enigmele cu care Turandot reușea să-i distrugă pe toți cei ce cutezau să o pețească. Ghicind, Calaf triumfa, și Turandot-Gwyneth, care se apropia până la doi centimetri de gâtul celui pe care Îl sugruma de obicei imediat ce nu găsea răspuns, de data asta se prăbușea la picioarele tenorului șocată, Învinsă și Îndrăgostită pe loc de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Lupești și a murit acolo. Avea vreo 82 de ani și spunea că nu mai poate umbla cum umbla altădată. C. I.: Dar de recăsătorit nu s-a recăsătorit? R. R.: Nici vorbă! Cică ar fi venit unul odată în pețit dar surorile mele l-au dat afară. Asta era înainte de deportare, la vreo câțiva ani după ce murise tata și pe când mama era încă o partidă foarte bună. Surorile mele l-au dat afară, zicându-i că mama are fete de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de gură", 6.273-274)122*. De fapt, străinul este rău văzut din cauza concurenței sexuale și Nausica ar putea fi acuzată cu ușurință că și-a găsit bărbat "din depărtări", ceea ce ar arăta disprețul ei față de toți nobilii țării care o pețeau. Acest fapt îl plasează pe Ulise într-o poziție ambiguă. Nu este vorba numai de încurcătura iscată de gestul tinerei fete de a aduce un bărbat acasă (oferind prilej de bârfă oamenilor), ci și despre intruziunea amenințătoare din partea unui element
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nr. 20 țel. 863514 18453 BUDAI ALEXANDRU (n. 1953) Satu Mare, Str. M. I. Antonescu nr. 7/18 țel. 713176 092467653 5854 BURA MARIA (n. 1960) Satu Mare, str. Petofi 4/A, ap. 26 țel. 713071 20615 BUZGAU ERSZEBET (n. 1973) Loc. Pețea nr. 39 țel. 095545801 5863 CHERECHEȘ ELISABETA (n. 1952) Satu Mare, Str. Careiului 30/ 11 țel. 741317 5865 CHIOREAN FLORICA (n. 1950) Satu Mare, Str. Ion Slavici 1 țel. 715605 10722 CIMPEANU MIHAI (n. 1946) �� Satu Mare, Aleea Neajlov 5/63 țel. 721238
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limită pentru efectuarea plăților din cadrul finanțării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2005, cu excepția proiectului 2002/000-628-01 "Pasaj peste calea ferata din Satu Mare pe ruta DN 19 - Pețea (România) - Csengersima (Ungaria)", unde termenul final pentru efectuarea plăților este 30 noiembrie 2006. Toate plățile trebuie efectuate până la expirarea termenului limită. Totuși, în circumstanțe excepționale, Comisia poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Ungaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151685_a_153014]
-
760/98. c) Termene limită pentru contractare și plăti ... Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Toate plățile trebuie făcute până la 30 noiembrie 2005, cu excepția proiectului RO 2002/000-628-01 "Pasaj peste calea ferata din Satu Mare pe ruta DN 19 - Pețea (România) - Csengersima (Ungaria)", pentru care data limită de alocare este 30 noiembrie 2006. d) Recuperarea fondurilor ... Orice neregulă demonstrată sau fraudă descoperită în orice moment în timpul implementării programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie. Dacă implementarea unei măsuri pare
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Ungaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151685_a_153014]
-
Csaba Aradi, director, Direcția Parcului Național Hortobagy Din partea română: Iurie Maxim, consilier, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Zsolt Torok, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Termenul de transmitere a informației: 30 iunie 2005 2. Vizită în comun a Rezervației naturale Pețea (1 Mai) pentru evaluarea stării de protecție a naturii, propuneri pentru un proiect comun Responsabili: Din partea ungară: Laszlo Tirjak, director, Direcția Parcului Național Cris-Mures Din partea română: Agenția de Protecție a Mediului Bihor Termenul vizitei la fața locului și al propunerii
PROTOCOL din 10 august 2004 încheiat cu ocazia primei întâlniri a grupului de experti privind ocrotirea naturii din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului Szarvas, 10-11 august 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165832_a_167161]