256 matches
-
Semințe de floarea soarelui Boabe de soia 5. Cartofi Cartofi timpurii și pentru depozitare Produsul întreg, fără sol (dacă este) (solul se îndepărtează prin spălare sub jet de apă sau prin perierea ușoară a produsului uscat) 6. Ceai (frunze cu pețiol uscate, fermentate sau altfel, Camellia sinensis) Produsul întreg 7. Conuri de hamei (uscate), inclusiv granule și pulbere neconcentrată Produsul întreg 1 JO C 46, 25.02.1989, p. 5. 2 JO C 260, 15.10.1990, p. 56. 3 JO
jrc1630as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86775_a_87562]
-
târzie Prunus piersica (L.) Batsch Arbore: tip normal pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
Batsch Arbore: tip normal pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Prunus salicina L. Fructul
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
a pieței în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul produselor prelucrate din fructe și legume: Regulamentul (CEE) nr. 1591/87 al Comisiei din 5 iunie 1987 de stabilire a standardelor de calitate pentru varză, varză de Bruxelles, țelină pentru pețiol și frunze, spanac și prune 4, Regulamentul (CEE) nr. 1677/88 al Comisiei din 15 iunie 1988 de stabilire a standardelor de calitate pentru castraveți 5, Regulamentul (CE) nr. 399/94 al Consiliului din 21 februarie 1994 privind măsurile specifice
32005R0386-ro () [Corola-website/Law/294110_a_295439]
-
produsele enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 pentru care trebuie adoptate standarde; întrucât Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 1591/87 din 5 iunie 1987 de stabilire a standardelor de comercializare pentru varză, varză de Bruxelles, țelină de pețiol, spanac și prune 3, modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 888/974, a fost modificat frecvent și nu mai poate asigura claritate juridică; (2) întrucât, pentru o claritate mai mare, reglementările pentru prune trebuie separate de cele pentru alte
jrc4240as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89405_a_90192]
-
o ușoară lipsă a prospețimii și turgescenței, - pentru produsele din alte clase decât "extra", ușoare deteriorări datorate evoluției lor și tendinței de perisabilitate. Articolul 2 Regulamentul (CEE) nr. 1591/87 se modifică după cum urmează: 1. În titlu, cuvintele "țelină de pețiol, spanac și prune" se înlocuiesc cu "țelină de pețiol și spanac". 2. A cincea liniuță din primul paragraf din art. 1 se elimină. 3. Anexa V se elimină. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la
jrc4240as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89405_a_90192]
-
din alte clase decât "extra", ușoare deteriorări datorate evoluției lor și tendinței de perisabilitate. Articolul 2 Regulamentul (CEE) nr. 1591/87 se modifică după cum urmează: 1. În titlu, cuvintele "țelină de pețiol, spanac și prune" se înlocuiesc cu "țelină de pețiol și spanac". 2. A cincea liniuță din primul paragraf din art. 1 se elimină. 3. Anexa V se elimină. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Se aplică
jrc4240as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89405_a_90192]
-
un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menționează în Descrierea Moldovei
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Fabaceae și este înrudit cu molotrul albastru (Trigonella melilotus-coerulea). Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor. Tulpina este de 40-70 cm înălțime, cilindrică, fistuloasă. Frunzele ovale sunt asemănătoare trifoiului, au aprox. 2 cm lungime și sunt grupate câte trei pe pețiol. ul înflorește din mai până în iunie. Florile sunt mici, alb-gălbui și la bază violet, și sunt poziționate la subțioara frunzelor. Din flori se dezvoltă păstăi subțiri, lungi de 10 cm. Acestea conțin semințe dure, dreptunghiulare sau rombice, de culoare galben-maronie
Schinduf () [Corola-website/Science/307347_a_308676]
-
abdomen). Dar sunt și excepții, păianjenii din familia Archaeidae prezintă prosoma împărțită în două părți unite printr-un gât alungit. Cu excepția câtorva specii din familia Liphistiidae (numiți păianjeni segmentați), opistosoma nu este segmentată. Prosoma și opistosoma sunt conectate printr-un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
este partea cea mai voluminoasă a corpului. Aici sunt localizate cele mai multe organe. Pe partea ventral - posterioară se află orificiul anal și organele filiere. Organele filiere reprezintă orificiile glandelor sericigiene, care produc mătase. Tegumentul opistosomei este moale, slab chitinizat. În apropierea pețiolului, dorsal, se disting două orificii - stigmele pulmonare. Plămânii sunt acoperiți de plăci epigastrice. Între aceste două stigme, se află orificiul genital situat într-un șanț epigastric. La femele orificiul genital este precedat cu o placă chitinizată, numită epigin, cu rol
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
situată dorsal în opistosomă. Ea este prevăzută cu 3 - 4 osteole care împiedică revenirea sângelui venos înapoi la organe. Inima este înconjurată de pericard. Sistemul circulator este de tip deschis. Anterior este prelungită de o aortă ramificată care trece prin pețiol și furnizează sânge țesuturilor din prosomă. Inima pompează sângele prin artere în lacunele dintre organe numite sinusuri. Aici are loc eliminarea oxigenul și primirea dioxidului de carbon. După acesta sângele ajunge în pericard și din nou în inimă prin osteole
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi). Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune îngustă numită pețiol). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi și care prezintă la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
formă de liră sau V, iar sinusul pețiolar este în formă de U sau liră. Dinții au baza largă și laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii, cu baza largă și laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde-cafeniu, aproape egal cu nervura mediană. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt și ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent și miez zemos. Sămânța este mare, ovală, cu șalază bine conturată
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
jugali (un singur premolar și 4 premolari pe fiecare arcadă dentară), care sunt separați de un spațiu gol mare - diastemă (o trăsătură caracteristică mamiferelor erbivore). Incisivii sunt folosiți pentru apucarea frunzelor, care sunt pasate premolarilor pentru a fi rupte de pețiol înainte de a fi date molarilor cu margini înalte pentru a fi mărunțite în bucăți mici. Koala pot, de asemenea, să păstreze hrana în sacii bucali înainte de a fi gata de mestecat. Molarii parțial tociți ai exemplarelor de vârstă mijlocie sunt
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm”". De asemenea, teii emit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
fin. Ca lemn de ars, valoarea sa este dintre cele mai bune. Frunzele variază de la un soi la altul, dar puțin. Acestea sunt alternante, dințate, cu vinișoare ca o pană, cu codiță. Apar în perechi, dar nodul de inserție al pețiolului frunzelor formează mici tulpinițe laterale, care se vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Anual se dezvoltă frunze noi, care la unele specii pot atinge 30m în lungime. La început ele sunt răsucite în formă de melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
cm în diametru și sunt albe-gălbui cu miros delicat de trandafir. Floarea se află deasupra apei 4-7 zile fiind deschisă noaptea și dimineața, între orele 21-10; ziua floarea este închisă. Pedunculul floral este mai scurt și mai gros comparativ cu pețiolul frunzei. În România se găsește "Nymphaea lotus" var. "thermalis" - drețele, care crește în apele termale ale pârâului Pețea și Băile 1 Mai (Oradea). Este considerat un relict terțiar în flora României, înrudit cu lotusul egiptean și a rezistat în România
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
adâncime. Are rizom puternic, fixat pe fundul apei prin numeroase rădăcini. Tulpină perenă groasă și scurtă. Frunzele sunt mari, cordate, pieloase, lung pețiolate, cu limbul ovat și adânc cordat. Frunzele plutesc la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de bărcuțe și sunt frecventate de muște și de coleoptere. Sepale în număr de 4-5, petale numeroase, dispuse în
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la gr. "hypo" = sub; "anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la unele genuri (Fragaria, Potentilla
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mici (1 - 2,5 cm diametru), piriformi, alungiți sau sferici, cu înveliș pergamentos. Au rădăcini subțiri care pătrund adânc în sol. Tulpina lungă de 10 - 40 cm poartă câteva frunze dispuse pe două rânduri, liniar-lanceolate, cu nervuri paralele, lipsite de pețiol, lungi de 10 - 30 cm și subțiri ca niște săbii. Tija florală este subțire și uneori curbată. Florile sunt alogame, hermafrodite, protogine, fiind grupate în inflorescențe decorative în formă de spic unilateral. Sunt simple sau involte, au formă de trompetă
Frezie () [Corola-website/Science/303965_a_305294]
-
insecte, apicultorii preferând să-și aducă stupii în preajma terenurilor însămânțate cu legume. În cazul în care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate îngălbeni, cădea, sau poate crește strâmb. Fructele parțial polenizate pot fi verzi la capătul de lângă pețiol dar galbene și prost formate lângă locul unde a fost floarea. Consumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidrați aproximativ 3,63g, grăsimi 0,11g, proteine 0,65g
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]