344 matches
-
Jupiter și Thétis (1811) al lui Ingres, Jason și Medeea (1865) are ca model pe Bacchus al lui Leonardo da Vinci, Triumful lui Alexandru cel Mare (între 1875 și 1890) împrumută elemente ale picturii lui Mantegna, Triumful lui Cezar, iar Pețitorii (1862) se bazează pe un tablou celebru al secolului său, elocvent pentru pictura academică, aparținându-i lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847). Intrând în laboratorul estetic al pictorului, Rapetti relevă faptul că Moreau își apropie tema tot prin intermediul picturii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viziune și ulterioara ei fragmentare compozițională. Această tensiune este transpusă și la nivelul personajelor, între Salomeea și capul tranșat al Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eroului grec Leonida e pentru efect comic dar ilustrează și un fapt istoric împămîntenirea alogenilor; Coana Efimița este cea care îl aprobă admirativ, eufemizînd relaționarea verbală, dependentă fiind, în postura sa de consoartă, așa cum dependent era poetul Eufemiu de bogații pețitori ai Penelopei. Prefectul județului din Scrisoarea pierdută impune prin prenume (Ștefan, Fănică) ideea de putere diriguitoare (gr. coroană), apariția (epifanie) în lume a unei forțe ordonatoare, perspectivă situată oximoronic față de numele de familie derivat de la interjecția tip-tip, sugestie a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori, Își continuă Împodobirea cămășii cu mărgele, badea Mitru va povesti nevestei și copiilor Întâmplările din noaptea trecută. În curând se lasă Înserarea și se va Încheia Încă o zi de muncă. Pentru mamă și fiica cea mare ziua de muncă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
copiilor Întâmplările din noaptea trecută. În curând se lasă Înserarea și se va Încheia Încă o zi de muncă. Pentru mamă și fiica cea mare ziua de muncă se va Încheia Însă mai târziu. Nu peste mult timp, vor veni pețitorii și fata trebuie să aibă zestre cum se cuvine. Așa că, până le vom face pe toate după datină, vor mai trece multe nopți de nesomn. Așa Îi spunea mama Anuței. Câteva cămăși Împodobite cu șiruri pe mâneci și pe piept
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Bașibuzucii... Iată-l azi de cetățile vechi aproape-Odysseus, Unde-l primește divinul porcar iscusitul Ve Pogoros. Jur împrejur stă turma frumoasă culcată pe iarbă. Iată vierul cu c.... mari, plodiciosul Naumos, La-ngrășare e pus porculețul mărunt Io-Spacco Ca să fie trimis pețitorilor Penelopeii. Toate le spune pe rând divinul porcar Ve Pogoros Spre-a onora pre oaspete taie mai iute purcelul Cel mai grăsuț, cu carnea mai dulce, numit "Dospinelos". Vai, pe altu-aș tăie au zis porcarul Pogoros Dacă aici în Ithaca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rămas. Trecutul ne amenință permanent cu exemple. În liniștea bisericilor, bătrânii își rememorează nebuniile tinereții. Timpul ne vămuiește mai întâi dorințele. Timpul nu părăginește decât cărțile cu malformații congenitale. Timpul este mai aspru cu arta decât a fost Ulise cu pețitorii Penelopei. Timpul se teme de piramide, iar destinul de Oedip. Prezentul este vertebra dintre bunici și nepoți. Noi, marii risipitori ai vieții, cerșim, în final, firimituri de supraviețuire. Senectutea nu trebuie să fie un recviem al iubirii. Hârtia transferă și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artiști. Mass-media încearcă să suplinească arta cu tot soiul de afrodisiace. Cu timpul, capodopera intră într-o cămașă mitologică. Arta trebuie să fie un ghimpe în coasta neantului. Artistul are, de multe ori, soarta lui Femios. Obligat sau nu, cântă pețitorilor. Muzica autentică este acompaniamentul major spre absolut. Fără puțină obrăznicie, talentul nu - și poate croi drum spre consacrare. În artă, excrementele nu au statut de îngrășăminte. Avangardiștii sunt artiștii suciți care vor să mănânce mere din cireș. Arta are în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mamei sale. Atunci ea l-a întrebat: "Te-a întrebat careva ce musafir avem în seara asta?" "Nu", a răspuns el. Du Boulay (1976:399) descrie de asemenea cum proiectul unei căsătorii era păstrat secret. Un preot care juca rolul pețitorului pentru una din familii s-a întîlnit cu viitorul mire, un zidar. În cafeneaua din sat, ei au discutat despre prețuri și materiale necesare renovării bisericii. După un timp, preotul a spus: "Vino la mine acasă să stăm de vorbă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
când și când, cu unicul scop de a trezi repulsia spectatorului. În Teatrul comic, Goldoni îi atribuie lui Orazio următoarele cuvinte: "Nelegiuiții pot fi arătați pe scenă; dar nu și caracterele scandaloase, ca cel al tatălui care s-ar face pețitorul propriilor sale fiice. Și pe urmă, când se vrea introducerea unui caracter de om rău într-o comedie, este prezentat din lateral și nu din față, ceea ce înseamnă același lucru cu a spune că nu va apărea decât când și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Chiar și Peter, continuă soacra mea, deși era limpede că ajunsese la fundul paharului cu exemple pozitive. Socrul meu mă iubește ca pe un fiu. Soacra mea încă mă mai consideră un hoț care i-a furat fiica de la un pețitor mai potrivit. Poate furtul e o trăsătură de familie. Nu îl vezi cu păr pe față. Sunt prea bătrân ca să mă mai schimb, insistă socrul meu. Nu spune asta, tăticule, zise Susannah. Și, în plus, asta e părerea lui mami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
petrecărețe, mai mult dezbrăcate; era de-ajuns o privire să simți în mână tulpina florii de agavă și să iei parte la dansul care rupea toate lanțurile, așa cum numai paloșul ar fi fost în stare, paloșul care pătrundea în trupurile pețitorilor. Era de-ajuns o privire ca să te pomenești la ciclopi, la animalul de jertfă și la zei, și eu puteam să mă refugiez în aceste pagini cu poze când Felix își bătea joc de mine și tinerii șușoteau între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Dar eram un om bun. Asta nu că cineva s-ar fi simțit vreodată atras de o persoană numai fiindcă respectiva era un om bun. Dacă așa ar fi stat lucrurile, atunci Maica Tereza ar fi trebuit să-și țină pețitorii la distanță cu bâta. Mă rog. Am hrănit-o pe Kate și am culcat-o la loc. Apoi am coborât jos, la mama. Pe drum am trecut pe lângă camera lui Helen, iar ușa era închisă. Era limpede că amândoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
seama instantaneu cât de mult preferă să li te adresezi cu respect. Se gândesc să ne Încredințeze o grămadă de bani, așa că trebuie să Îi iei numai cu „stimate domn“ și „stimată doamnă“ tot timpul. Și nu uita, noi suntem pețitorii. Momo pare surprinsă. —Adică flirtăm? — Da, numai că nu e un flirt. E dragoste curtenească 1. — Cea care a fost căsătorită cu Kurt Cobain? —Dragoste curtenească, Momo. Curtenească. Ai citit vreodată Chaucer la școală? Dă din cap În semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
zestrea. Rudele și prietenii mai dau câte ceva. Apoi se pune totul în lăzi, frumos lucrate și vopsite. Orice familie care are o fată mare [î]și întinde pe munte cort, în care se așază zestrea, și fruntașii familiei așteaptă pe pețitori. Apoi vin junii, însoțiți de familiele lor, și aduc ce au mai bun, mai ales o cingătoare sau brâu plin de aur și argint, și, după ce și-au ales o mireasă, se face logodna publică. Fata e bine să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zestrea. Rudele și prietenii mai dau câte ceva. Apoi se pune totul în lăzi, frumos lucrate și vopsite. Orice familie care are o fată mare [î]și întinde pe munte cort, în care se așază zestrea, și fruntașii familiei așteaptă pe pețitori. Apoi vin junii, însoțiți de familiele lor, și aduc ce au mai bun, mai ales o cingătoare sau brâu plin de aur și argint, și, după ce și-au ales o mireasă, se face logodna publică. Fata e bine să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
St. Louis, Missouri, lipsa domnului Wingfield îndemnând-o pe Amanda să joace rolul capului familiei. Amanda Wingfield pare o reîncarnare a doamnei Bennet din romanul Mândrie și prejudecată al romancierei britanice Jane Austen, singura preocupare fiind să găsească vizitatori, chiar pețitori pentru fiica sa. Spre deosebire de personajul romanesc menționat, comic prin ignoranța și obtuzitatea sa, Amanda este un personaj patetic: a păstrat pretențiile aristocratice ale unei doamne din Sudul american, deși atât frumusețea sa cât și strălucirea lumii pe care o invocă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fata de frânc e o apariție incertă, În plan temporal și În ceea ce privește originea sa, extrem de nebuloasă, chiar și pentru atmosfera fabuloasă a unei balade fantastice: Cea fată de frânc Vechie, de demult, Făcută c-un turc. Ea Îi cere voinicului pețitor să Îi Împlinească trei dorințe absurde: să Îi aducă apă din puț săpat În vârf de munte; struguri din vie sădită pe mare; În fine, luna și luceferii de pe cer. Voinicul Împlinește primele probe cu ajutorul calului năzdrăvan, dar, la sfârșit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Există narațiuni populare În care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, Îl trimite pe copil În țări cât mai Îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar Îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui. Elena Niculiță-Voronca include În Datinile și credințele... o poveste În care un filosof spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe masă mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri. Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul Încredințării, iar plosca de rachiu se golește după Încredințare. Căci, În aceste părți, Încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, În mână, un măr Înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul Încredințării, iar plosca de rachiu se golește după Încredințare. Căci, În aceste părți, Încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, În mână, un măr Înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul, Încredințarea se face numaidecât. În societatea tradițională, dacă În intervalul de timp În care tinerii erau logodiți, părțile se răzgândeau, mărul Împreună cu darurile primite erau Înapoiate. Darul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dracul. După ce o biruie, o preface În stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va Învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta Îl Închide pe drac prin șiretlic Într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori, un Împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata Înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai Întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un șarpe. La Întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]