665 matches
-
valahi și sârbi. În anul 1086, când pecenegii au acceptat să-l susțină cu trupe Travlos, acesta a declanșat ostilitățile. Împăratul Alexius a trimis o armată sub comanda lui George Pacurianus dar acesta a fost bătut de paulicieni, valahi si pecenegi langă Veliatovo. O altă armată a lui Alexius a reușit în final să zdrobească pecenegii și paulicienii. Comunitatea din Bulgaria a supraviețuit până în vremurile moderne, marcându-și prezența la anumite evenimente istorice, ca de exemplu ca participanți în expedițiile bizantine
Paulicianism () [Corola-website/Science/320195_a_321524]
-
aceasta relatează cronicarul bizantin Kekaumenos (sec. XI). Istoricul Brezeanu consemnează că prima mențiune bizantină a românilor nord-dunăreni sub etnonimul de daci a apărut în Lexiconul Suidas din secolul al X-lea. Lexiconul conține un pasaj: "dacii, care acum se numesc pecenegi" ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. Ioan Skylițes, a cărui scriere, datând din sec. XI, este inserată în cronograful lui Ghiorghios Kedrenos, tot din sec. XI, relatează că "David", unul dintre frații lui "Samuil", împărat la acea vreme, a
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
ca viitor rege în 1059 pe propriul fiu, Solomon. După moartea lui Béla din 1063, fii săi l-au acceptat în cele din urmă pe Solomon ca rege. Tânărul rege și verii săi au reușit ca uniți să înfrângă armata pecenegilor care atacaseră Transilvania în 1068. După această victorie, un nou război civil a izbucnit și s-a încheiat doar după ce Solomon a abdicat în favoarea unuia dintre verii să, Ladislau . Regele Ladislau, a cărei domnii a fost „...o perioadă de excepțională
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
mai multe războaie împotriva Veneției, Imperiului Bizantin și a altor vecini, fiind învins sau obținând victorii lipsite de valoare.. În timpul domniei sale sunt menționați pentru prima oară secuii, care au participat în 1116 la unul dintre primele sale campanii militare împotriva pecenegilor. Ștefan al II-lea a murit fără urmași și a fost succedat la tron de vărul său orbit de Coloman, Béla al II-lea. În timpul domniei lui Béla, regatul a fost administrat de soția lui, Elena de Rascia-Vukanovici, care a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
prima atestare documentară, în zona văii Idicelului exista atât populație românească cât și ruteană; în partea de est a satului se află și o zonă numită "Beșinei", ceea ce ar atesta așezarea mai timpurie în acest loc a unei populații de pecenegi (în maghiară "besenyők"). O altă zonă din Idicel, numită Ifălău, pe baza analizei toponimice arată că aici ar fi locuit și o populație vorbitoare de limbă maghiară (în maghiară "újfálu" însemnând "satul nou", denumirea dând de înțeles că în momentul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
peste teritoriul dacic (al viitoarei Românii) mai multe valuri de invazii ale populațiilor migratoare: hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii și bulgarii în secolul VII, ungurii în a doua jumătate a secolului IX, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X-XII și tătarii în secolul XIII. În perioada timpurie a Evului Mediu și ulterior, au fost create, - mai întâi - cnezatele și voievodatele, ca formațiuni prestatale românești. Existența reală a celor mai timpurii "ducate" menționate
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
bănățean Chanadinus, fugit la curtea regelui Ștefan, primește comandă trupelor regelui și pornește la cucerirea voievodatului lui Ahtum. Primele bătălii au fost câștigate de Ahtum dar în ultima bătălie, care a avut loc lângă Tomnatic (la sud de Morisena), trupele pecenegilor, românilor și bulgarilor sunt înfrânte iar Ahtum este ucis. Chanadinus pătrunde în Morisena și mai tarziu îi schimbă numele în Cenad . La mănăstirea din Cenad a activat Gerard de Cenad, un călugăr refugiat din Italia (Veneția) din motive politice. În
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
catolicismului latin, poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, trăiește înconjurat de popoare păgîne. Nici după secolul al Xl-lea nu se înseninează zările la Dunăre pentru o temeinică așezare românească. Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare ale pecenegilor, cumanilor și tătarilor au împiedicat înfiriparea organizațiilor politice românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei primele înjghebări de state românești. Dar la această dată poporul român se găsește cuprins între două lumi, între două tipuri de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
romană, nu găsește înca posibilitatea de a-și consolida existența statală și afirmarea culturală. Nici după secolul al Xl-lea nu se înseninează zările la Dunăre pentru o temeinică așezare românească. Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare - ale pecenegilor, cumanilor și tătarilor au ridicat obstacole în calea înfiripării formațiunilor statale românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei primele înjghebări de state românești. La această dată ei s-au găsit cuprinși între două lumi, între două
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Țara Românească și Principatul Transilvaniei, străjuit de o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele al XIII-lea - al XIV-lea. În 1542 a fost atestată trecerea pe aici
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
-i asigure o prestigioasă partidă fiul său Vsevolod cu fiica împăratului. Se pare că a reușit să obțină condiții de pace atât de favorabile în urma cuceririi unei poziții bizantine strategice din Crimeea, cetatea Chersones. Pentru a-și apăra statul de Pecenegi și alte triburi nomade care îi amenințau hotarele sudice, Iaroslav a construit o serie de fortificații, la Yuriev, Boguslav, Kanev, Korsun, și Pereiaslav. În 1036 a repurtat o victorie decisivă împotriva pecenegilor care după aceea nu au mai reprezentat niciodată
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
cetatea Chersones. Pentru a-și apăra statul de Pecenegi și alte triburi nomade care îi amenințau hotarele sudice, Iaroslav a construit o serie de fortificații, la Yuriev, Boguslav, Kanev, Korsun, și Pereiaslav. În 1036 a repurtat o victorie decisivă împotriva pecenegilor care după aceea nu au mai reprezentat niciodată niciodată un pericol pentru Kiev. În amintirea acestei victorii a ctitorit Catedrala Sfânta Sofia în 1037. Alte monumente celebre ale domniei sale, cum ar fi Porțile de Aur ale Kievului nu s-au
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții de Kornél Bakay și Viktor Padányi) acceptă versiunea lui Anonymous și a cronicilor maghiare care i-au urmat. Un alt punct de vedere diferit este cel care susține că atacurile conjugate ale pecenegilor și bulgarilor i-au forțat pe unguri să traverseze Carpații. Gyula Kristó, Sándor L. Tóth și alții își bazează teoria pe mențiunile din Annales Fuldenses, relatările lui Regino din Prüm și ale împăratului Constantin al VII-lea, care pun migrația
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
regiunile apărate de bariera naturală a Carpaților, iar decizia lor a fost accelerată de atacul bulgaro-peceneg. András Róna-Tas afirmă că aceasta este o teorie viabilă datorită faptului că, în ciuda unuei serii de evenimente potrivnice, ungurii au reușit să reziste atacurilor pecenegilor, ceea ce ar dovedi că erau pregătiți să se mute în Panonia. Ungurii și-au întărit controlul asupra Bazinului Panonic după înfrângerea armatei bavareze în bătălia de la Pressburg de pe 4 iulie 907. Între 899 și 955, ungurii au lansat o serie
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
în Transilvania. Gelou, ducele românilor, a condus o formațiune statală cu populație românească și slavă (blasij et sclaui) ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția nomazilor pecenegi și unguri. Inainte de atacul ungurilor a avut de infruntat atacuri din partea pecenegilor. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
și slavă (blasij et sclaui) ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția nomazilor pecenegi și unguri. Inainte de atacul ungurilor a avut de infruntat atacuri din partea pecenegilor. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a fost voievod al unei formațiuni statale medievale timpurii formată din români, slavi și
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a fost voievod al unei formațiuni statale medievale timpurii formată din români, slavi și pecenegi, localizată pe teritoriul Banatului istoric (teritoriul dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați), în prima jumătate a secolului al X-lea. Reședința principală a ducelui era Morisena (astăzi Cenad). Detalii despre voievodatul lui Glad sunt prezentate în Gesta Hungarorum Este aproape
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
nouă patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții de Kornél Bakay și Viktor Padányi) acceptă versiunea lui Anonymous și a cronicilor maghiare care i-au urmat. Un punct de vedere diferit este cel care susține că atacurile conjugate ale pecenegilor și bulgarilor i-au forțat pe unguri să traverseze Carpații. Gyula Kristó, Sándor L. Tóth și alții își bazează teoria pe mențiunile din Annales Fuldenses, relatările lui Regino din Prüm și ale împăratului Constantin al VII-lea, care pun migrația
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
regiunile apărate de bariera naturală a Carpaților, iar decizia lor a fost accelerată de atacul bulgaro-peceneg. András Róna-Tas afirmă că aceasta este o teorie viabilă datorită faptului că, în ciuda unuei serii de evenimente potrivnice, ungurii au reușit să reziste atacurilor pecenegilor, ceea ce ar dovedi că erau pregătiți să se mute în Panonia. Este știut că, după o pauză de 11 ani, ungurii au revenit în Bazinul Panonic în 892. Ai au venit ca aliați ai regelui Arnulf al Franciei Răsăritene în
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
și regele Moraviei, în conformitate cu tradițiile păgâne. Între timp, Ismail Ibn Ahmed, emirul Horasanului, care a atacat „țara turcilor” în 893, a provocat o migrațiune a triburilor karlucilor, turcilor oguzi și kimekilor spre vest. Istoricul Al-Masudi leagă migrația spre vest a pecenegilor și ungurilor de presiunea exercitată de popoarelor atacate de Ismail Ibn Ahmed. Constantin al VII-lea pe de altă parte, descrie atacurile conjucate ale hazarilor și turcilor oguzi care i-ar fi obligat pe pecenegi să se mute la vest
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
leagă migrația spre vest a pecenegilor și ungurilor de presiunea exercitată de popoarelor atacate de Ismail Ibn Ahmed. Constantin al VII-lea pe de altă parte, descrie atacurile conjucate ale hazarilor și turcilor oguzi care i-ar fi obligat pe pecenegi să se mute la vest de fluviul Volga în perioada 893 - 902 (cel mai probabil în 894). Relațiile dintre Primul Țarat Bulgar și Imperiul Bizantin s-au acutizat în 894, când împăratul Leon al V-lea i-a obligat pe
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Liountikas (Liüntika ori Lvente) , care ar fi fost comandantul armatelor maghiare. Odată cu atacul maghiarilor din nord, bizantinii au invadat Bulgaria din sud. Țarul Simeon a decis în această situație să ceară încetarea luptelor, dar și-a trimis ambasadori și la pecenegi, pe care să îi incite împotriva ungurilor. Pecenegii i-au atacat pe unguri, silind armatele maghiare să se retragă din Bulgaria. După cum consemnează Constantin al VII-lea, bulgari i-au atacat mai apoi pe unguri în regiunea Bugului de sud
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
comandantul armatelor maghiare. Odată cu atacul maghiarilor din nord, bizantinii au invadat Bulgaria din sud. Țarul Simeon a decis în această situație să ceară încetarea luptelor, dar și-a trimis ambasadori și la pecenegi, pe care să îi incite împotriva ungurilor. Pecenegii i-au atacat pe unguri, silind armatele maghiare să se retragă din Bulgaria. După cum consemnează Constantin al VII-lea, bulgari i-au atacat mai apoi pe unguri în regiunea Bugului de sud (Ucraina contemporană), ceea ce ar fi dus la plecarea
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
maghiare să se retragă din Bulgaria. După cum consemnează Constantin al VII-lea, bulgari i-au atacat mai apoi pe unguri în regiunea Bugului de sud (Ucraina contemporană), ceea ce ar fi dus la plecarea definitivă a maghiarilor din stepele nord pontice. Pecenegii au distrus așezările maghiarilor. Supraviețuitorii acestui atac conjugat au hotărât să părăsească zona stepelor pontice și să traverseze Carpații în căutarea unei noi patrii. Se pare căungurii au păstrat amintirea distugerilor provocate de pecenegi> Numele pe care îl dau maghiarii
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
a maghiarilor din stepele nord pontice. Pecenegii au distrus așezările maghiarilor. Supraviețuitorii acestui atac conjugat au hotărât să părăsească zona stepelor pontice și să traverseze Carpații în căutarea unei noi patrii. Se pare căungurii au păstrat amintirea distugerilor provocate de pecenegi> Numele pe care îl dau maghiarii pecenegilor - "besenyő" - își are originea în vechiul cuvânt unguresc "bese" - vultur. Astfel, legendele maghiare despre vulturii care i-ar fi obligat pe strămoșii ungurilor să migreze peste Carpați este posibil să se refere la
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]