4,611 matches
-
stomac, de membre, senzații de arsură și înțepături în piept etc. fără o origine organică (apar pe fond emoțional); senzația de lipsă de energie; senzația de „prăbușire a universului” propriu; dificultăți în a-și comunica problemele față de alte persoane (părinte, pedagog, psiholog, consilier, preot, prieten, partener de viață etc.). Cauzele apariției anxietății și depresiei sunt multiple. Astfel, anxietatea apare la adolescenți pe fondul existenței următorilor factori: existența în familie a unor membri care au suferit de anxietate, au trecut prin anumite
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi by http://revistaderecenzii.ro/mircea-ruicu-rolul-comunicarii-in-ameliorarea-anxietatii-si-depresiei-la-adolescenti/ [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
Mihai era mulțumit de înțelegerea pe care o făcuse cu Familia Pleșoianu, amândoi soții erau oamenii cu caracter, cu frica lui Dumnezeu și onoarea nepătată. La despărțire Marian și Gabriela aveau fețele luminoase, erau bucuroși de întorsătura care se produsese. Pedagogul șef Pacoste tocmai întra în orfelinat când, un zgomot infernal venit din cantină, l-a făcut să meargă spre sala de mese. La intrarea lui, s-a declanșat infernul. L-a început nu înțelegea nimic, apoi copiii au început să
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489388677.html [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
a eforturilor intelectuale și civice depuse de dânsul: „Andrei Vartic este, în cultura noastră, un polihistor, în sensul atribuit acestui termen de Constantin Noica în „Modelul Cantemir”. Matematician de formație, el este deopotrivă regizor, actor, poet, publicist, istoric, arheolog, jurnalist, pedagog, agricultor, critic de arte, critic de teatru, informatician, încă multe de toate, ipostazele lui alcătuind în ochii minții noastre un șirag de mărgele. Iar salba de mărgele, prin esența sa, înseamnă nu împrăștierea, ci strângerea lucrurilor într-un întreg. Pivotul
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_neuitare_andrei_vartic_i_cezarina_adamescu_1338967578.html [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
în cuvinte. Dorința mamei a fost să ajung profesor, dar viața nu m-a dus pe acel drum, însă am ajuns maistru, profesând această meserie 21 ani, acesta ar fi echivalentul unui profesor, căci și maistrul este un fel de pedagog, dar cu alte mijloace. Am fost întotdeauna aproape de oameni, respectându-i, așa cum mi-am respectat și colegii de muncă, nu am făcut nici un fel de diferențieri între muncitor și maistru. Astfel am considerat că visul mamei a fost îndeplinit, făcând
MAMA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Mama_0.html [Corola-blog/BlogPost/360779_a_362108]
-
nemuritoarele Amintiri din copilărie, pentru povestirile și poveștile citite cu aceeași plăcere de către toți pasionații pentru lectură, ION CREANGĂ a rămas în amintirea, atât a elevilor săi, cât și a întregului popor, pentru neobosita sa activitate ca slujitor al școlii. Pedagog înnăscut, având în minte, permanent, anii copilăriei sale, Creangă s-a străduit să fie (și a reușit) un institutor înaintat, urmărind nu numai educația elevilor săi, ci și instrucția lor, îmbogățindu-le mintea, în mod conștient, cu ceea ce, în limitele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
nemuritoarele Amintiri din copilărie, pentru povestirile și poveștile citite cu aceeași plăcere de către toți pasionații pentru lectură, ION CREANGĂ a rămas în amintirea, atât a elevilor săi, cât și a întregului popor, pentru neobosita sa activitate ca slujitor al școlii.Pedagog înnăscut, având în minte, permanent, anii copilăriei sale, Creangă s-a străduit să fie (și a reușit) un institutor înaintat, urmărind nu numai educația elevilor săi, ci și instrucția lor, îmbogățindu-le mintea, în mod conștient, cu ceea ce, în limitele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
într-un pat de la etaj, izolându-mă astfel de lumea exterioară, scufundându-mă în interiorul ființei mele.”( Biserica din adâncuri, pag. 49). Creator al unui univers filosofic propriu, autorul face dovada unei erudiții pe măsură, punându-se adesea în postura de pedagog, simțind nevoia de a detalia concepte ori de a sugera definiții. Citând din Swami Shivananda - Puterea gândului, acesta explică: „Gândurile sunt vibrații de o anumită frecvență specifică fiecăruia dintre noi, care se transmit instantaneu, în toate direcțiile, printr-o substanță
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_caine_in_rugaciune_sau_un_univers_filosofic_cu_valente_epopeice.html [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
în timpul său acestea erau discipline de care nici măcar nu se auzise. În cele ce urmează ne-am propus să prezentăm câteva particularități diafazice ale vorbirii personajelor din următoarele opere literare caragialiene: nuvela „Două loturi”, comedia „O noapte furtunoasă”, schițele „Un pedagog de școală nouă” și „O conferență”. Cuvântul diafazic a fost creat de Coșeriu „după modelul diatopic, diastratic, pentru a desemna unul dintre tipurile fundamentale de diferențiere internă a limbilor istorice: diferențierea între tipurile de modalitate expresivă, în funcție de circumstanțele constante ale
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Modul de exprimare al lui jupân Dumitrache în relație cu celelalte personaje este marcat în primul rând de trăirile subiective ale acestuia și în al doilea rând de statutul social al personajelor și de natura relațiilor interumane. Marius Chicoș Rostogan, „pedagogul nostru absolut” din schița „Un pedagog de școală nouă” are ca principal selector al modului de adresare către personajele cu care intră în relație statutul social și condiția materială a acestora. El experimentează o metodă nouă de predare și ține
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Dumitrache în relație cu celelalte personaje este marcat în primul rând de trăirile subiective ale acestuia și în al doilea rând de statutul social al personajelor și de natura relațiilor interumane. Marius Chicoș Rostogan, „pedagogul nostru absolut” din schița „Un pedagog de școală nouă” are ca principal selector al modului de adresare către personajele cu care intră în relație statutul social și condiția materială a acestora. El experimentează o metodă nouă de predare și ține o conferință, o lecție în prezența
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog imaginar între profesor și elev. Profesorul întrebuințează un singur cuvânt depreciativ căruia îi atribuie o funcție de îndreptare și încurajare, ci nu de admonestare: „Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
-sa haine noi: „Ei! mă-ta! Că-z doară nu era să ți le fac eu!” Intervenția elevului Popescu care îl amenință că va fi spus de tatăl său la Cameră de câte ori îi trage de ureche, îl determină pe „distinsul nostru pedagog” să își adapteze exprimarea în funcție de condiția socială a elevilor. De remarcat că pe acesta nu-l deranjează exprimarea batjocoritoare a profesorului, ci faptul că îi amenință cu bătaia. Subiectivismul profesorului determinat de cauze extralingvistice, îl face să împartă clasa în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
să trec peste asta. Vreau să trăiesc. Vreau să fiu doctorand.” Black-out. Care fotoni, dragul meu M.? Iartă-ne dragul meu M, dragul meu erou de colectiv. În curând, domnii directori se reîntorc, fără calificare, la posturi de conducere. Un pedagog știe întotdeauna să îndeplinească nevoile elevilor săi, chiar și într-un sistem mort românesc. Monstrul s-a întors la locul faptei. Dar totuși, dragă M., poți să vezi diferența dintre voi și ei? Dragul meu erou de colectiv, suntem niște
„Ăștia vii ne simțim toți vinovați. M-am luptat pentru un loc în față și nu pot să trec peste asta. Vreau să mor...” by https://republica.ro/zastia-vii-ne-simtim-toti-vinovati-m-am-luptat-pentru-un-loc-in-fata-si-nu-pot-sa-trec-peste-asta-vreau [Corola-blog/BlogPost/337941_a_339270]
-
de suflet o avea Mihai Eminescu - părintele jurnalismului românesc, la mijlocul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Cu adevărat, nu există nimic mai înalt decât creatorul, fie că vorbim de pictor, fie că facem referiri la sculptor, pedagog, scriitor sau jurnalist. Pictorul sau sculptorul fac numai o figură fără viață, pedagogul modelează un chip viu, dar reporterul dansează cu literele dând sens cuvântului și vieții de care se bucură atât oamenii, cât și Dumnezeu. Nu există artă mai
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Reporterul_prin_actul_creati_stefan_popa_1384876400.html [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Cu adevărat, nu există nimic mai înalt decât creatorul, fie că vorbim de pictor, fie că facem referiri la sculptor, pedagog, scriitor sau jurnalist. Pictorul sau sculptorul fac numai o figură fără viață, pedagogul modelează un chip viu, dar reporterul dansează cu literele dând sens cuvântului și vieții de care se bucură atât oamenii, cât și Dumnezeu. Nu există artă mai frumoasă și mai adevărată în afară de aceea de a-i îndruma, însufleți, bucura și
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Reporterul_prin_actul_creati_stefan_popa_1384876400.html [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
stăteau în gazdă la localnici. Toți erau proaspeți absolvenți ai unor facultăți din Constanța sau din țară. Doar printre dascălii mai vârstnici, născuți și crescuți în comună mai predau cadre necalificate, doar absolvenți de liceu, însă cu mare vechime ca pedagogi, ca educatori, învățători sau chiar profesori. În acele vremuri de influență sovietică, când încă se primeau directive de la Moscova cum să fie condusă țara, a existat și posibilitatea să urmezi o facultate muncitorească și să ieși inginer fără măcar să termini
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
a plecat, luând cu ea și cântarul, ca să-l predea. A alergat într-un suflet la internat, în strada Praporgescu, dar toți elevii erau în sala de mese, mâncau de prânz. N-a îndrăznit să intre acolo, la demisol, unde pedagogul se plimba cu mâinile la spate printre rândurile de mese, făcând ordine, nici n-a trimis pe cineva să-l scoată pe băiat de acolo, „Lasă-l să mânce, i-o fi foame, săracu’!”, și-a spus ea în gând
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
la cofetărie! - Mămico, de la internat nu se poate pleca așa, cum vrea fiecare. Acum mergem la dulapurile noastre, ne luăm cărțile și caietele pentru mâine și mergem înapoi la liceu, la meditație. Nici dormitoarele nu sunt deschise, le descuie domnul pedagog abia diseară la nouă. - Păi voi nu vă hodiniț’ deloc, toată zâua? - În principiu, n-avem voie, dar în sala de meditație mai ațipim și noi cu capul pe bancă, atunci când domnul pedagog mai iese pe-afară. Oara s-a
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
dormitoarele nu sunt deschise, le descuie domnul pedagog abia diseară la nouă. - Păi voi nu vă hodiniț’ deloc, toată zâua? - În principiu, n-avem voie, dar în sala de meditație mai ațipim și noi cu capul pe bancă, atunci când domnul pedagog mai iese pe-afară. Oara s-a minunat de vorbirea copilului, parcă era altul, deși plecase de-acasă de nici două luni. „Liceu’ ăsta trebe că e bun - și-a spus în sinea ei - i-auz’: pe, și, mai, în
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
pe-afară. Oara s-a minunat de vorbirea copilului, parcă era altul, deși plecase de-acasă de nici două luni. „Liceu’ ăsta trebe că e bun - și-a spus în sinea ei - i-auz’: pe, și, mai, în principiu, domnul pedagog; ce măi, așa vorbesc numa’ domnii!”. - Ia, hai, arată-mi-l mie pă petagogu’ ăsta de zâci tu! S-au dus împreună pe holul internatului, unde erau înșirate dulapurile elevilor care plecaseră deja la meditație. Dintr-un birou din aproperea
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
împreună pe holul internatului, unde erau înșirate dulapurile elevilor care plecaseră deja la meditație. Dintr-un birou din aproperea celuilalt capăt al holului, a ieșit îndată un tânăr brunet, înalt, cu alură sportivă. - Uite-l, uite-l, dânsul este domnul pedagog!, i l-a arătat Marinică maică-si. - Domnu’ petagog, domnu’ petagog! - a început Oara să strige din capătul celălalt al holului - lăsațî-l pă copilu’ ăsta să vie-n oraș cu mine! - Dar dumneavoastră cine sunteți? - a întrebat-o pedagogul. - Ia
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
domnul pedagog!, i l-a arătat Marinică maică-si. - Domnu’ petagog, domnu’ petagog! - a început Oara să strige din capătul celălalt al holului - lăsațî-l pă copilu’ ăsta să vie-n oraș cu mine! - Dar dumneavoastră cine sunteți? - a întrebat-o pedagogul. - Ia, mama lui, de, cine să fiu?! - Bine, îl las dar numai o oră, cel mai târziu la ora șaisprezece, să fie în sala de meditație. Vino în birou să-ți dau bilet de voie - a mai adăugat pedagogul întorcându
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
-o pedagogul. - Ia, mama lui, de, cine să fiu?! - Bine, îl las dar numai o oră, cel mai târziu la ora șaisprezece, să fie în sala de meditație. Vino în birou să-ți dau bilet de voie - a mai adăugat pedagogul întorcându-se către Marinică. S-au dus la cofetărie pe Terasă, „La tanti Mița”, lui i-a luat o prăjitură și un suc - 2 lei și 50 de bani în total, iar pentru ea a luat un covrig - 30 de
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
fi o perioadă de acomodare. Ce zici? - Mă mai pot gândi? Știi! De când m-am separat de tatăl lor, nu m-au văzut niciodată în compania altui bărbat, pentru că nu a existat și acum dintrodată... - Te descurci tu, doar ești pedagog. Cât timp îți mai trebuie? Mai sunt doar trei zile și a sosit Sâmbăta Mare. - În principiu aș fi de acord. Dar... - De ce atâtea dar uri? Pregătești băieții de munte, cu haine mai groase că acolo nu-i ca aici așa
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389842330.html [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
planuri nici Gheorghiu Dej. Punerea în practică i s-a încredințat unui deținut, Alexandru Bogdanovici, dispus să înceapă aplicarea experimentului. Acesta l-a conceput așa cum îl cunoscuse el în 1947, pe calea studierii materialelor marxist-leniniste și prin muncă, după metodele pedagogului rus Anton Makarenko. Experimentul nu a reușit și a fost încredințat altui deținut, Eugen Țurcanu, dispus să aplice experimentul prin tortură bestială. Acesta a fost pus la curent cu toate metodele de tortură, ale stalinismului pe când era în plină înflorire
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_victor_rosca_experiment_elena_buica_1330920092.html [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]