385 matches
-
agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de 55 57 0,3 0,1 96 zahăr Gem de cireșe Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,4 0,5 Gem de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 60 56 0,15 Gem de mere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 50 56 0,15 Gem de mure Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,15 Gem de pere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 0,15 Gem
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
0,5%, fierberea petalelor în apă cu adaos 12 59 0,5 0,7 97 de zahar Gem de vișine Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fuctelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,45 Gem de zmeura Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,1 Gem deșert (mere, prune) Îndepărtarea casei seminale și decojirea merelor Îndepărtarea sâmburilor la prune Mere: Tăiței, cuburi, bucăți Prune: Jumătăți Fierberea fructelor cu sirop
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Pe partea ventrală a botului se află 4 mustăți lungi, ovale sau turtite lateral, cu capetele franjurate. Pe parte posterioară a lor au anexe foliacee (asemănătoare cu o frunză). Mustățile depășesc buza superioară și ajung până la gură. Coada este heterocercă. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Ambele membrane branhiale se concresc între ele, în regiunea jugulară, făcând o cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm. Corpul este acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase longitudinale: un rând
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în jos, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni pe două rânduri, de tip răpitor, îndoiți la vârf ca niște cârlige, nezimțați sau foarte ușor zimțați. Numărul dinților faringieni este variabil, mai frecvent 2.5—5.2, 2.4—5.2 sau 2.4—4.2
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
au baza largă și laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii, cu baza largă și laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde-cafeniu, aproape egal cu nervura mediană. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt și ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent și miez zemos. Sămânța este mare, ovală, cu șalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată și rostru scurt și subțire. Soi cu o vigoare mare de
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
ascuțită se întinde pe partea ventrală, de sub opercul până la înotătoarea anală. Înotătoarea dorsală cu baza scurtă este situata în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este puternic scobită, lobii având extremitățile ascuțite. Înotătoarele pectorale, ventrale și pedunculul caudal sunt mai scurte decât la novac. Corpul este acoperit cu solzi mici și caduci. Linia laterală este curbată în jos în partea anterioară și rectilinie în partea posterioară. Membranele branhiale sunt sudate între ele și formează un pliu mare
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
însă și la 35 cm; greutatea se ridică până la 800 g. Poate trăi 8-15 ani. Are corpul înalt, comprimat lateral și acoperit cu solzi mici, caduci. Corpul este mai alungit ca la plătică. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Pedunculul caudal, scurt. Capul este mic, lungimea lui se cuprinde de 4,5-5,0 ori în lungimea corpului. Botul mare, gros, bombat, rotunjit la vârf. Gura așezată subterminal, protractilă; falca de sus întrece puțin pe cea de jos. Ochii foarte mari
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la bază. Scapul mai scurt decât frunzele, rareori, de aceiași lungime. Flori monoice, cu flori unisexuate, mascule și femele, dispuse pe aceeași plantă. Florile mascule sunt solitare, subsesile, dispuse pe un peduncul (scap) subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu 4 lacinii; stamine în număr de 4 cu o lungime de 1-2 cm. Florile femele
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu 4 lacinii; stamine în număr de 4 cu o lungime de 1-2 cm. Florile femele sunt sesile, dispuse câte 2-3 la baza pedunculului florilor mascule, cu caliciu format din 2-4 (de obicei 3) sepale înguste, libere și o corolă tubuloasă, bilabiată de 4-5 mm; stilul de circa 1 cm. Ovarul este superior, cu 2 loje (2 locular), numai în una din ele se
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
plantă ierboasă, cultivată. Face parte din familia leguminoaselor,fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este aeriană, ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește păstaie. Câteva soiuri de mazăre cu bobul neted Câteva soiuri de mazăre cu bobul zbârcit a, este o plantă nepretențioasă fața de solul unde este
Mazăre () [Corola-website/Science/306679_a_308008]
-
raze moi rudimentare mici ("Lepidopus") sau complet absente ("Trichiurus"). Înotătoare caudală este mică și bifurcată ("Lepidopus") sau absentă, corpul se subțiază treptat într-un vârf ascuțit ("Trichiurus"). O singură linie laterală simplă. Pielea este goală, fără solzi. Fără carene pe peduncul caudal. Au 58-192 vertebre (34-53 abdominale + 24-151 caudale). Corpul de obicei argintiu, ușor mai închis pe spate, cu nuanțe irizate, fără semne sau pete distinctive pe corp. Înotătoarele dorsală și anală cu o nuanță de galben pal. Înotătoarele pectorale semitransparente
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
și strălucesc în violet sau roșu. Peste tot corpul și pe cap se observă numeroase pete negre, mici, neregulate. Lateral de a lungul corpului se află o dungă (mai rar 2-6 dungi) longitudinală, albă-gălbuie, care se extinde din spatele operculelor spre pedunculul caudal. Înotătoarea dorsală și caudală sunt traversate, la bazele lor, de o dungă mai închisă, formată din pete alungite. Țigănușul este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 5-9 cm, maximum 11,5 cm (la femele s-a observat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
sfârșitul lunii ianuarie până prin aprilie, și au flori cu cinci petale, cu diametrul de 1-3 cm. Culoarea florilor este de la alb ("hakubai") la roșu închis ("kōbai"). Frunzele apar la scurt timp după ce se scutură petalele. Fructul are o canelură de la peduncul până sus este mai puțin dulce decât prunele sau caisele europene. El coace simultan cu venirea sezonului ploios în Japonia, unde sezonul se numește , adică "ploi ume". Din fructul necopt se poate face vin, oțet sau "ume" murat în sare
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
originea în lobul frontal al emisferei cerebrale, în special girusul precentral (ariile frontale 4 și 6), care coboară în capsula internă (trecând prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus frontopontinus"). Fasciculul frontopontin a fost
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
Porcușorul carpatic ("Gobio carpathicus") este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată. Gura inferioară, orizontală, în formă de potcoavă; buza inferioară este întreruptă la mijloc; la colțurile gurii, câte o mustață ce ajunge până sub marginea posterioară a ochiului sau trece puțin de
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
prima este alungită. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule. Înotătoarele ventrale și pectorală sunt scurte. Înotătoarele ventrale au o poziție pectorală. Înotătoarea caudală este bifurcată. În urma înotătoarei anale se află 6-8 pinule. Peduncul caudal este subțire, cu o carenă laterală bine dezvoltată situată între 2 carene mai mici pe fiecare parte. Coloritul corpului este albastru-închis pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Pe flancuri sunt 5-11 dungi întunecate, înguste, oblice, ce merg
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
lanceolate, rotunde sau cordate, de obicei pețiolate. Florile au 10 cm în diametru și sunt albe-gălbui cu miros delicat de trandafir. Floarea se află deasupra apei 4-7 zile fiind deschisă noaptea și dimineața, între orele 21-10; ziua floarea este închisă. Pedunculul floral este mai scurt și mai gros comparativ cu pețiolul frunzei. În România se găsește "Nymphaea lotus" var. "thermalis" - drețele, care crește în apele termale ale pârâului Pețea și Băile 1 Mai (Oradea). Este considerat un relict terțiar în flora
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]