1,000 matches
-
Rărboi Mondial - de la Slavici și Arghezi la Galaction și Victor Babeș, de la Macedonski și Stere pînă la Pârvan și Grigore Antipa - Lucian Boia întocmește portretul epocii și indică condițiile din care a izbucnit conflagrația. Termenul de „germanofil" nu are sens peiorativ și nici laudativ, intenția autorului nefiind aceea de a-i judeca pe protagoniști, ci de a le înțelege opțiunile după motivațiile fiecăruia. În fond, e vorba de niște intelectuali de rasă, școliți cu precădere în Occident (mulți dintre ei în
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
605 pag. Fără a produce, în ochii celor mai mulți, opere „eminente”, spiritele decadente au configurat, în timp, un soi de forma mentis imposibil de ignorat, ba chiar simptomatică pentru ilustrarea unor idei precum Zeitgeist sau vicoliana corsi e ricorsi. Conotat prepondernt peiorativ și considerat, îndeobște, nu un dat estetic, ci un derivat epigonic, fenomenul cu pricina nu a încetat, totuși, să fascineze, măcar din motivul general psihologic, ușor asimilabil pentru omul-caființă- căzută, că orice formă de delectatio morosa intrigă, eventual produce revoltă
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
rezervă. Am trăit și eu personal momente de umilință când mi s-a spus «Măi, jidane!»". Am întâlnit și situații în care termenul era folosit în mod familiar, în comunitățile din târgușoarele evreiești. Acum, însă, cuvântul «jidan» este deosebit de jignitor, peiorativ și nepotrivit pentru vremurile actuale. Cred că definiția trebuie îmbunătățită în mod evident, așa cum a cerut și domnul Katz", a spus Aurel Vainer pentru Mediafax. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului a solicitat Academiei Române să schimbe din DEX definiția unui
Cuvântul "jidan" este deosebit de jignitor şi peiorativ, afirmă Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România () [Corola-journal/Journalistic/47895_a_49220]
-
cerut și domnul Katz", a spus Aurel Vainer pentru Mediafax. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului a solicitat Academiei Române să schimbe din DEX definiția unui cuvânt considerat insultător la adresa evreilor și să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ, potrivit New York Times. Maximilian Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România, a declarat pentru agenția de presă The Associated Press, într-un interviu acordat luni, preluat de New York Times, că utilizarea în mod obișnuit a acestui cuvânt
Cuvântul "jidan" este deosebit de jignitor şi peiorativ, afirmă Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România () [Corola-journal/Journalistic/47895_a_49220]
-
Cum să le oprești suspinele fără o tolbă de zaharicale? Chiar mai greu, cum să le convingi nu doar să înghită în sec din lipsa de daruri, dar nici măcar să nu mai suspine după ele?”, remarcă Vosganian. Nu e nimic peiorativ în ce am spus despre odrasle. Într-un fel sau altul, suntem cu toții copiii democrației. N-am avut, încă, timp să ne maturizăm. Avem, acum, un bun prilej. Când eram copil, aveam pâinea pe cartelă. Fiecare dintre noi avea un
Vosganian: Ţara asta a mea, ca la nimenea () [Corola-journal/Journalistic/44253_a_45578]
-
AUTORULUI. Limbajul caragialian a devenit, de mult, parte din retorica uzuală, marele clasic îmbogățind - și din acest punct de vedere - patrimoniul lexical românesc. Aproape că nu există automatisme de exprimare ale personajelor caragialiene care să nu fie folosite - cu sens peiorativ, ironic, sarcastic, umoristic etc. - de mai toată lumea vorbitoare de limbă română. Cu atât mai mult, personajele caragialiene înseși vorbesc ca în... Caragiale, cum este cazul în lucrarea de față, care are un anumit raport de intertextualitate cu Scrisoarea pierdută . Faimoasa
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
Rodica Zafiu În registrul familiarargotic circulă de nu foarte multă vreme o expresie depreciativă atât de simplă, încât trece de obicei neobservată: a fi cu capu’. Formula face parte din categoria foarte numeroasă a expresiilor peiorative care plasează persoanele în zona anormalului, a nebuniei: a fi dus cu sorcova, a fi într-o ureche, a-i lipsi o doagă, a avea păsărele etc. Față de toate celelalte, expresia a fi cu capu’ e neobișnuită prin caracterul său
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
totul libere de orice obligații, fără numai o precizie a frazei și gândirii, o ironie care așteaptă puțin la colț și nu întârzie să vină, cărora, din secolul optsprezece, al inteligențelor bine strunite, încoace, nu-i găsesc egal. Comentează sensul peiorativ al demonstrativului ce. Ce gouvernement!, exemplifică el. Nenorocitul ăsta de guvern! Noi avem ceva și mai bun: țara asta! Țara aceasta n-ar spune nimic. „...cine spune «conștiință» spune deja «examen».” Examen de conștiință, deci. Într-adevăr. Cât timp din
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4373_a_5698]
-
Craiova, 1-2, 2010), tupeu este astăzi folosit și în contexte pozitive. S-ar putea face, pornind de la acest exemplu, speculații despre mentalități și atitudini (despre lipsa de rușine sau ideologia îndrăznelii); mai curând, e vorba de coexistența unei folosiri clar peiorative și a uneia (auto)ironice. Există totuși cel puțin un domeniu în care tupeul este sincer interpretat ca un atribut pozitiv: în stilul suburban al unei zone largi de versificație, a textelor, involuntar hilare, de rap („ de borfaș”) sau de
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
titrat " ' Doar în horn': un colind antisemit a stârnit tumult în România". În timpul unei transmisiuni a postului public TVR 3, "un cor cântă un colind care glorifica în mod indirect Holocaustul. Cântecul, care rimează și folosește cuvântul 'jidovi', un termen peiorativ pentru evrei, include versurile 'numai la corlan, la fum, acolo-i jidovul bun'". Publicația notează că ministrul de Externe, Titus Corlățean, a condamnat dur incidentul de la TVR 3. Totodată, Der Spiegel scrie că se pregătește schimbarea conducerii TVR, după ce Parlamentul a
Der Spiegel: Un colind anti-semit a stârnit tumult în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55987_a_57312]
-
Rodica Zafiu Se vorbește în ultima vreme despre „presa de monden” - categorie care pare să ocupe un loc bine definit între specialităț ile jurnalistice. Eticheta e menită să confere respectabilitate, înlocuind formule mai transparente, conotate peiorativ, de tipul presa de scandal sau de cancan, presa tabloidă etc.: „aduce vedetele din România față în față cu presa de monden care scrie despre ele” (vedeta.ro); „oferă săptămână de săptămână subiecte pentru presa de monden” (ziare.com) etc.
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
inculcat în materia creației, în pagina scrisă, ergo încălcarea ethosului specifică esteticului. Cei care încearcă a înfățișa altminteri lucrurile mă tem că n-au conștiința curată. Printr-o insidioasă hărțuire, ei au reușit a da termenului de estetică o nuanță peiorativă. N-au ezitat a pune în cumpănă caracterul ca atare cu valoarea operei, ca și cum opera nu s-ar consubstanția cu propria sa morală. Marele Noica s-a pretat și el, în faza în care și-a însușit perspectiva puterii comuniste
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
de un călugăr care „a plecat din casă- n casă, cu pantahuza de gât și catastivul la subțioară”; în nr. 40, 1911, de „pantahuza pentru copii săraci” etc. Evoluția semantică principală a expresiei a umbla cu pantahuza e firească: sensul peiorativ provine din perceperea oricărei cereri de bani ca formă de cerșetorie, privită cu dispreț. În politică, termenul apare la Eminescu, într-un articol din 1882 (care enumeră, printre relele vremii, „pantahuza Brătianu”; în Opere, vol. XIII), apoi la Al. Marghiloman
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
metaforei. Este definiția dată cândva de Ficino, cu referire la o componentă a filosofiei oculte, astrologia: „totul aici e metaforă, nu rațiune sau știință”4. Paradoxal, toată această gândire de dincolo de rațiune, care făcea apel la existentul irațional al umanității, peiorativ numit de unii superstiție, magie sau maladii ale spiritului, rămâne sora vitregă a filosofiei instituționalizate (să-i spunem cultă, ca o reamintire a celei oculte), cele două discipline având același tată, pe filosoful Aristotel. Numai că una este Cenușăreasa, iar
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
călcat pe urme lui Mircea Eliade. În mod sigur nu ar fi avut puterea de muncă a acestuia, dar un tratat de istoria ideilor și credințelor religioase tot ar fi produs. Nu vrem prin ceea ce spunem să aruncăm o tentă peiorativă asupra marii opere a savantului pe care-l îndrăgim toți. Dar Vasile Lovinescu, cu doi ani mai mare decît Eliade, a visat altceva. Dacă acesta din urmă s-a mântuit fiindcă alături de opera științifică a avut și nuvela fantastică pe
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
Gheorghe Grigurcu Să fim serioși: nu există, n-ar putea exista o graniță fermă între scrisul literar și cel așazis, frecvent cu nuanță peiorativă, ziaristic. Darul verbului, în jocul său infinit de conotații dătătoare de miraje, e la fel recognoscibil în ambele-i aplicații, la fel expus primejdiilor propriilor sale insuficiențe ori carenței de caracter. Oare un Arghezi, un Ion Vinea, un G. Călinescu
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
Deși europenii surâd când aud vorbindu-se de un Muzeu al Țăranului, fiindcă le sună peiorativ și anacronic (constata regretata Irina Nicolau), istoricul de artă Jean-François Chevrier a menționat, recent, MȚR drept reușită muzeografică notabilă, care se poate compara cu Museo civico di Castelvecchio, din Verona, sau cu Muzeul de Artă din Sao Paolo. Asta cu toate că
MȚR în Le Monde () [Corola-journal/Journalistic/3333_a_4658]
-
să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență. (4) Este interzisă utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale. (5) Orice referire peiorativă la adresa persoanelor în vârstă sau cu dizabilități, precum și punerea acestora în situații ridicole ori umilitoare sunt interzise în cadrul programelor audiovizuale. ART. 47 - (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau
Badea, Banciu și Pătraru, amendați de CNA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29935_a_31260]
-
Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la declarațiile publice ale lui Călin Popescu Tăriceanu. El ar fi folosit termenul "autism" în mod peiorativ, pentru a-și caracteriza un coleg de clasă politică: "Mesajele date de Crin Antonescu par să fie mai degrabă cererea unei persoane lovite de autism". FEDRA consideră ofensatoare atât exprimarea la adresa persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cât și atitudinea
Federația Autism (FEDRA) îl ATACĂ pe Tăriceanu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29988_a_31313]
-
Tot ce înlesnește amestecarea părților cu iscarea unei devălmășii frămîntate e de la diavol, tot ce separă principiile spre a reda ordinii rolul dominant e de la înger. Hibridarea e diabolică, segregarea e meliorativă. Nuanța esențială e că haosul, chiar dacă are tentă peiorativă, e ferment indispensabil. Fără el, lumea ar încremeni într-o inerție de stalactită eternă, de aceea semințele dezordinii sunt necesare pentru revigorarea periodică a universului. Așa se explică orgiile sacre îngăduite în cursul carnavalurilor, cum tot astfel se justifică descătușarea
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
o amică a ei, tot cincuagenară și cu coc la ceafă, tot amabilă și singuratecă, tot îmbătrânită prematur, care locuia pe la periferia Bucureștiului de-atunci, deci într-o mahala, dar când spun "mahala" înțeleg cu totul altceva decât sensul actual, peiorativ, al termenului: mă refer la zonele acelea largi, desigur periferice, la care nu ajunsese încă nici apa curentă, poate nici lumina electrică, dar unde casele bătrânești, separate de mari curți cu pomi fructiferi sau doar ornamentali și cu puțuri sau
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
mod inconștient, din pură dificultate de a mînui limbajul). Dascăl mi se pare un termen convențional, un clișeu lexical de evitat în orice ocazie; bineînțeles, e o opțiune stilistică personală, poate rezultatul unei simple idiosincrazii; în dăscălime, în schimb, latura peiorativă e atît de puternică încît cuvîntul e adecvat doar unui discurs polemic și pamfletar. Pînă la urmă, examinarea termenilor în cauză devine o pledoarie pentru un stil mai neutru, mai puțin sentimental, în care tot pluralul generic profesori s-ar
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
însuși programul ei genetic. Așadar, dincolo de toate elementele amintite mai sus ca posibile surse ale unui stereotip inevitabil, simpozionul de la Baia Mare și-a inventat instrumente de o maximă eficiență cu ajutorul cărora prelucrează fatalitățile și resemnifică noțiunile cu un posibil conținut peiorativ. Monotonia devine aici unitate și continuitate, după cum revenirile acelorași nume îmbogățesc în profunzime patrimoniul, chiar dacă aparent ele obstrucționează nestăvilita contabilizare de personalități pe care un astfel de proiect o presupune ca pe o fatalitate. Din perspectiva unei asemenea judecăți, care
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
unui film, home.ro). Adjectivul este aplicat persoanelor - "un simplu și patetic șofer de avion" (aviatia.ro), "antrenor patetic" (fcsteaua.ro) etc. - dar și obiectelor: "echipamentul: patetic/jalnic" (motociclism.ro/forum). Ultimul exemplu ilustrează și sinonimia cuvîntului, folosit în accepția peiorativă, cu vechiul jalnic; un alt sinonim este mai noul penibil; recunoscută de vorbitori, echivalența nu îndeamnă la evitarea inovației, ci la supralicitare și acumulare: "un subtext jalnic-patetic" (egophobia.7x.ro); "Jalnic de patetic" (muzicabuna.ro); "penibil și patetic!" (sentimente.ro
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]