485 matches
-
timpul pe tatăl ei, care își pierdea răbdarea, că se ocupa de asta și că nici iarna speranța nu-i pierdută. "Nu-i așa, Caterina?" "Chiar așa. Nu contează sezonul, ceasul contează. Când vine ceasul hotărât de soartă, atunci..." Atunci pendula, atârnată pe perete, începu să bată, cu un sunet grav, de bronz. Toată lumea izbucni în râs și unii gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al fetei a apărut o primă falie. "Nu suspectăm niciodată suficient Muzica", observă în chip enigmatic și cam intempestiv învățătorul. Grigore preferă să dea o interpretare simplă emoționantului intermezzo al soției sale: "Trebuia să facem o vizită în Creta!" Când pendula începu să bată miezul nopții, învățătorul sună și el retragerea, mai ales că Nel refuza să se ducă la culcare (" Încă puțin, mami, mâine e duminică!"). Toată lumea se ridică. "Așteptați, așteptați, nu puteți pleca așa, strigă Caterina, trebuie să hotărâm
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de partea ei o întreagă viață ireproșabilă. Nimeni nu i-a pus până astăzi la îndoială cuvântul. Toată lumea îi cunoaște caracterul drept și cinstit. Fata îi răspunde, insolentă, că puțin îi pasă ei de lume, ce vrea ea e revista. Pendula bate imperturbabilă ora fixă. Natașa își adună în grabă lucrurile și iese trântind ușa de la intrare și mai tare ca maică-sa. Caracteristică de familie. Bunica vine să strângă ceștile de cafea. Ea întrupează totdeauna, iar în dimineața asta mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să perceapă zgomotele dinăuntru. Teribilă dezamăgire când regăsea aceeași neînțeleasă adormire. Într-o zi, descoperi o șansă de umplere a orelor goale. O văzu pe mătușa Anda stând cu cartea în mână. Ochii i se mișcau cu o regularitate de pendulă, când într-o parte, când în alta, câteodată zăboveau preț de o clipă înainte de a-și relua plimbarea. În unele momente râdea, alteori suspina emoționată. Fascinată de acest mic obiect foșnitor, al cărui mister nu era capabilă să-l dezlege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se salveze coloana, putea să paralizeze, Alex dă și alte detalii medicale pe care mintea mea opacă la tot ceea ce înseamnă anatomie nu le poate reține, paharul meu gol, mi-a fost foarte sete, înfiorător de sete, ceasul mare cu pendulă din perete a bătut deja de trei, mă întorc cu gândul la Ana și la Theo, și la fetița Alina, pe care tatăl ei, sunt tot murdar de vopsele! margareta presată în cartea mea de rugăciuni, Ce-o fi făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Theo, pe care le-am dus ca să le văd mai bine la mine în cameră, din fericire în colțul meu nimeni nu-mi observă curiozitatea nepermisă, trei jumătate, în spatele meu pe perete Parabola orbilor, și-n față ceasul înalt cu pendulă, camera lui Theo era jos la parter, acum îi aparține lui Rareș, E plecat în oraș acum, abia îl scot din casă, ar exersa toată ziua, o să ne prindă la amândoi bine două săptămâni în Italia, Cred că meritați vacanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
până la mine cuvinte ce mă îndeamnă la toropeală, unu, și parcă încep să mi se modifice dimensiunile corpului, e doar o senzație îmi spun, dar membrele mi se scurtează lent și eu le văd, doi, de departe vocea ca o pendulă îmi bate regulat în urechi, trei, m-am desprins total de mine și-n același timp simt cum mi se modifică proporțiile trupului, patru, sunt oare mai aproape de moarte ca oricând?! și m-aș lăsa cu ușurință luat de valul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
puțină depresie. Și, unde-i iubire, regulile nu mai sînt necesare." Iar la 3 iulie, știrea zilei e că "Oamenii nu pot fi infinit fericiți sau infinit nefericiți, infinit mici sau infinit mari, infinit buni sau infinit răi. Ei pot pendula între extreme, ca luminile și umbrele, pot trece din una în alta, pot visa la una sau la alta și așa apare echilibrul. Sufletul aspiră spre fericire continuă și pentru asta începe să viseze cele mai strașnice vise posibile", iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
acru. Doctorul n-a vrut nimic. Cînd au ajuns amîndoi la cîte un litru de rom băut, locotenentul dădea paharul peste cap și bătea cu palma în masă să i-l umple chelnerul, iar doctorul dădea din cap, în ritmul pendulei de pe perete. După părerea maiorului Scipion, duelul avea să fie cîștigat de locotenent. La ultimul rînd de pahare, doctorul s-a prăbușit sub masă. Locotenentul s-a ridicat de pe scaun și a pornit spre ieșire cu un mers țeapăn. Cînd
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
Am recunoscut greu linia. Nu mai erau compoziții interpretate live, să spun, cum obișnuia Dorina. Am întîlnit un tip de comentariu sonor, un clopot, de pildă, care își cîntă fie tînguiala, fie fermitatea, ritmuri care bat trecerea timpului - sunete de pendulă - care transformă ludicul în dramatic într-o secundă. Care vorbesc despre ce nu se vede, dar se simte, pe scenă, în sală, sunete care murmură ceva despre acumulările minciunii fără de limite parcă, sunete care urlă dimensiunea prostiei. Pendulă, clopot..."Triumful
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
sunete de pendulă - care transformă ludicul în dramatic într-o secundă. Care vorbesc despre ce nu se vede, dar se simte, pe scenă, în sală, sunete care murmură ceva despre acumulările minciunii fără de limite parcă, sunete care urlă dimensiunea prostiei. Pendulă, clopot..."Triumful dragostei". Acolo, în "Triumful dragostei", de pildă, am avut senzația bizară că trupul meu este suspendat în lentoarea cu care se contractă sau se relaxează un arc, un mecanism de la un boite-a-musique straniu, care coincide cu blocajul și
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
numai la trecut” (p. 21), „ajungei- ar curul slăbănog și nevolnic ca al unei măicuțe” (p. 40), „fi-i-ar funda roz ultimul lucru cu care s-o găti pe lumea asta” (p. 51), „nu l-ar mai apuca bătaia pendulei de jumătate p-ăl de-a îmbrăcato azi dimineață” (p. 69) și altele, multe altele. Nu toate inspirate, fără-ndoială. Dar e clar, în fața unei așa primejdii, Saproșkinov nu e singur. Cineva are grijă și de el. Cine? Una din
Un om din Est by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5707_a_7032]
-
22000 km, preț negociabil. Tel. 0720309449. Cumpăr Dacia după 1987, indiferent starea, ofer 300 euro. Tel. 0724949798. Cumpăr mobilier uzat, ieftin, scândură, antichități, taloane Publitim. Tel. 488364, 0744693131. Vând televizoare color, plastic, stare perfectă, ieftin, garanție. Tel. 291247, 0744590064. Cumpăr pendulă de masă sovietică, metronom mecanic, stilou Mont Blanc, TV Rubin. Tel. 435701, 0744959948. Vând TV color și videorecorder, și noi, în cutie, TV diagonala 37 cm, preț 100-400 lei. Tel. 461394. Instalator autorizat, montez, sigilez, repar apometre, (wc, lavoar, baterii
Agenda2005-52-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284547_a_285876]
-
oprire, iar eu mă îndepărtez și mă apropii de mine însămi fără oprire. Rotund. înghețat. Fierbinte. Nu cresc și nu scad, ci doar ies din creierul meu și intru în creierul meu în cercuri care se sting și renasc. Amețesc. Pendula vecinilor de sus își face neclintită datoria, tranșînd timpul ca o gospodină hălcile de carne pe o scîndură de lemn. Cu satîrul. Soarele meu, acum albastru, îmi sărută pătimaș mîinile și ele mă ard. Arunc pătura deoparte, merg clătinîndu-mă în
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
joacă cu sensurile. Continuu: „e ca și cum aș pluti/ decojit de trup/ atras de ecoul cuvintelor mamei/ undeva în scrumul timpului/ când în casa noastră luceau bucuria și ochii/ o găsesc strânsă-n cămașa de forță/ cum se clatină ca o pendulă stricată/ din lumea mea în lumea ei// m-ar împăca acum și-o bătaie/ un blestem o înjurătură/ un scuipat/ fiindcă îmi e atât de dor/ atât de dor/ de mama." (pag. 42) E adevărat că, pe lângă acestea, se remarcă
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
Emil Brumaru Interpretează Mircea Rusu Cu o înverșunare demnă de ridicarea unei catedrale, curios, viclean, dedat la descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie neașteptate... mda... am mîngîiat țăndările albăstrii cu buzele, le-am supt
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
chiar în minister, în primele luni din 1990. Cred că ambasadorul Corneliu Bogdan, între ultimii rămas pe țărm, înainte de a pleca la post, în Statele Unite, primise în vizită pe amasadorul unei țări importante, care, la plecare, i-a înmânat o pendulă ușor barocă, gândită să stea pe biroul de lucru. Cadou pe care diplomatul român, respectând regulamentele, l-a comunicat superiorilor, cei care au decis să-l treacă-n inventar și să-l păstreze în folosință. în funcția sa de secretar
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
și foarte bun), primea avalanșa de vizite de tot felul, unele generoase și bine intenționate, altele cu mutare, ca la șah, într-un viitor neștiut. Cel care știa tot ce se petrecea în aceste vizite era cel care făcuse darul: pendula era, de fapt, un uluitor aparat de recepție și transmitere la distanță, pe unde joase, a tuturor convorbirilor ce se petreceau în biroul său. Nu știu câte daruri primise Sergiu Celac, excelent ministru de Externe, în condițiile acelea - și ar fi fost
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Emil Brumaru Amoroasei noastre dragi Eu ce-am fost odată june Iar acuma-s bou prăjit La crieri de boliciune Stau și-ți scriu cracii vrăjit Unul e o libelulă Care-n aer trece-n zbor Celălalt e o pendulă Ce mișcă prin dormitor Însă amîndoi mă-mbată Căci în viața tristă grea Mi s-a pus pe ei o pată Ce n-o șterge nimenea Nice îngerii din ceriuri Nice însuși Dumnezeu Dînșii poartă dulci misteriuri Preste sufletu-mi
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]
-
întredeschisă. Să nu știu unde sunt, într-o odaie ca un dulap în care se ține pâinea și sufletul și cărțile cele fără de loc. Un ascunziș unde să dorm, să mi se năzărească și oglinda, dublul cu streașină de care-atârnă vâscul magic, pendula și vâscul, un gong din care cad cifre portocalii și litere. Si nici un fir de praf nu s-a desprins din stelele înmugurind matern. O farfurie albastră care strânge lacrimi de candelă și rugăciuni. toarce un fir ce dă balans
Sfânta Ecaterina by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/6431_a_7756]
-
pas ca să poți sări în ele ca-n niște lifturi orizontale trase de caii albaștri ai soarelui pe trasee furate după curgerea rîurilor în fîntîni. Mereu această depărtare care dublează străzile, care apropie casele, care scoate odaia în grădină și pendula o face să plutească pe lac, minți cu nerușinare scribule, în mîneca ei cîrtița e infinită, adolescenții n-au nimic de pierdut, dinții lor sunt ca dicționarele niciodată știute în întregime, mușcătura cea mare e mută, mușcătura nu mă mai
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
valorizarea timbrului, cei doi traducători au evitat tentanta echivalare a cuvintelor atunci cînd ea ar fi periclitat, daca nu chiar distrus, efectul: Și strigatul îmi atârnă din gură / moale că limba unui spânzurat // E îl grido viene fuori dalla bocca /pendulo come lingua d’impiccato. („Ermetica”), de pildă. În același spirit, optînd pentru topica firească a limbii-țintă, fie că porneau de la originalul în limba maternă sau de la cel în mult mai sintetică engleză de adopție, ei au dat pregnanta sensului prin
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
povești presărate cu tâlc, din loc în loc: mici oglinzi ce reflectă în plan fabulos realul. Haralamb Vona îi dezvăluie lui Felix Kanmacher secretul lumii românești: așa cum alții se scaldă în bani, noi ne scăldăm în timp. Contrapunctul îl creează povestea pendulei ce se dereglează când istoria își precipită cursul și pocnește în ziua când izbucnește războiul. Titlul Un paznic prusac la porțile rațiunii prefigurează viziunea autorului asupra istoriei și are drept pandant ultima narațiune - Poveste despre sfârșitul imperiului necesității pure ce
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
calitățile națiunii, dacă sînt, tăcere totală, să vorbească cei de alt neam, dacă au despre ce zice. Numai defectele merită atenție.") Un ceas care bate non-stop. Nu știu dacă îl văd. îl aud. Tic-tac, tic-tac. Așteptarea. Ca și bătăile unei pendule - aproape nelipsită din interiorul unor bătrînei - Leonida și Efimița își traversează ziua-noaptea, ziua-noaptea. Fără devieri. Cam aceleași discuții sub formă de dialog monologat, aceleași drumuri prin cameră, aceleași gesturi, același program. Toaletele nu se mai schimbă, un soi de amorțeală
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
de artificii (nu le-am văzut, am auzit doar zarva). Cine știe ce faptă o fi ajuns spre zorii zilei la vreun Leonida, stoarsă de petrecanie, alungînd iluzia revoluțiilor, de orice fel. Alungînd, brutal, iluzia că ceva sparge, spectaculos, monotonia tic-tac-ului unei pendule însingurate.
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]