34,206 matches
-
infractor, sau cerșetor, așa își va croi o viață mai bună. Poliția este anulată cu desăvârșire, astfel încât în mediul rural mai există un polițist pentru una sau două localități. Justiția este doar un mijloc de apărare al celor cu bani. Penitenciarele sunt doar pentru cei ce nu-și pot face auzite drepturile din cauza sărăciei. Fără nici o urmă de nostalgie pentru regimul de dinainte de 1989, suntem obligați să recunoaștem că regretăm cu mare durere ordinea și stabilitatea poporului român, existente la acea
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
lămuriri pe chestiune sunt extrem de puerile și desigur fără nici un fundament. Ce fac academicienii, lingviștii, oamenii de știință, psihologii sociologii, filozofii și toată crema intelectuală a noastră? Răspuns: se străduiesc a învăța să dea din buric după cretinoidele creații de penitenciar ale analfabeților maneliști. În limbajul nucleului de cultură al țării, deja s-au înlocuit cuvinte elevate și nu numai,cu „neologisme” din inexistenta limbă țigănească. Vezi Cărtărăscu,poet Gheorghe Alu Gheorghe, și mulți, foarte mulți alți poeți și prozatori, regizori
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
Eli, Eli, lama sabahtani” (vezi poemul lui Ionel Zeană, „Golgota românească”); irosirea tinereții (Simțim în gură gust de vis amar,/ urlăm ca lupii între patru muchii,/ am vrut să biruim văzduhul - dar/ ne-au biruit, în închisori, păduchii. (...),Andrei Ciurunga, „Penitenciarul Brăila, 1945, poem din închisoare”, p. 160); cimitirul închisorii (Azi dormim pe câte-un șir,/ fără cruci, fără sicrie./ Pace ție, cimitir/ fără nici o liturghie.// Candelele nu ne ard,/ nu bat clopote de rugă,/ nu păzește niciun gard,/ nimeni nu
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Simona Tache Prin amabilitatea lui Rareș Bitu (mulțumesc, Rareș!), reușim să fim la zi cu informațiile despre viața, munca și activitatea de creație a deținuților din Penitenciarul Aiud. Iată, nici ziua de 1 Martie nu a trecut nesărbătorită în instituția cu pricina, iar 8 Martie se pregătește să fie și el tratat cu maximă emoție. Cât despre comunicatele de presă ale Penitenciarului Aiud, au fost, sunt și
Deţinuţii de la Aiud sărbătoresc FEMEIA by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20473_a_21798]
-
de creație a deținuților din Penitenciarul Aiud. Iată, nici ziua de 1 Martie nu a trecut nesărbătorită în instituția cu pricina, iar 8 Martie se pregătește să fie și el tratat cu maximă emoție. Cât despre comunicatele de presă ale Penitenciarului Aiud, au fost, sunt și sper că vor rămâne în continuare pline de umor: “Consecvent în îndeplinirea obiectivului de valorificare a potențialului de reabilitare al persoanelor private de libertate pe care le are în custodie, Penitenciarul Aiud, prin Serviciul educație
Deţinuţii de la Aiud sărbătoresc FEMEIA by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20473_a_21798]
-
comunicatele de presă ale Penitenciarului Aiud, au fost, sunt și sper că vor rămâne în continuare pline de umor: “Consecvent în îndeplinirea obiectivului de valorificare a potențialului de reabilitare al persoanelor private de libertate pe care le are în custodie, Penitenciarul Aiud, prin Serviciul educație și asistență psihosocială, a organizat în preajma zilei de 1 martie o serie de acțiuni menite să marcheze venirea primăverii și, prin urmare, a unui nou început. Astfel, în ultima săptămână din februarie, persoanele private de libertate
Deţinuţii de la Aiud sărbătoresc FEMEIA by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20473_a_21798]
-
toate modelele fiind originale). Mărțișoarele, prin grija educatorilor, au fost dăruite familiilor deținuților cu resurse materiale reduse, precum și doamnelor și domnișoarelor care au vizitat persoane private de libertate începând cu ziua de 1 martie. În scopul sublinierii misiunii sociale a penitenciarului și întăririi legăturilor dintre instituție și comunitatea locală, un număr de 50 de mărțișoare au fost dăruite doamnelor și domnișoarelor care au trecut în preajma amiezii, în data de 2 martie, prin fața așezământului de detenție situat chiar în centrul Aiudului. Pentru
Deţinuţii de la Aiud sărbătoresc FEMEIA by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20473_a_21798]
-
persoanele private de libertate care își desfășoară activitatea în cadrul studioului de televiziune cu circuit închis au realizat un material video referitor la semnificația mărțișorului și a zilei femeii. Materialul va fi prezentat pe ecran mare, în clubul special dotat al penitenciarului, vineri, 6 martie, momentul fiind urmat de un recital de poezii dedicate femeii - cu diferitele sale roluri, de mamă, soră, iubită, unele creații aparținând chiar deținuților.”
Deţinuţii de la Aiud sărbătoresc FEMEIA by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20473_a_21798]
-
ca să mă salute, fiind că mă văzuse așteptând în stație!!! - Să nu vă speriați dacă vedeți pe cineva care arată fix ca mine și nu vă salută. Că ăla nu sunt eu. E fratele meu geamăn, care-i gardian la Penitenciar. Spre sfârșitul anului al III-lea, mă pomenesc cu el că mă întreabă dacă n-am un post liber la Catedra de limba română, căci tare ar vrea să rămână aici, unde toată lumea îl cunoaște, de la portar la rector - ceea ce
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Domnul_marincas_mirela_borchin_1383027834.html [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
și cu care acesta se coaliza conștient fiind că anihilarea lor va fi mult mai lesnicioasă. Printr-o tactică similară sunt înlăturați liderii PNL și PSDI (Titel Petrescu), apoi „partenerii de drum” precum PNL-Tătărescu. Liderii politici vor fi concentrați la penitenciarul Sighet și supuși unui regim de izolare și înfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au nume proprii, ei devin simple numere și acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rând pe rând nume marcante pentru politica și cultura
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului și de aceea în cazul lui criterii obișnuite de evaluare morală a actelor și sentimentelor se cer cu obligativitate contextualizate
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Relatarea cea mai tulburătoare pe care ne-o face și despre care va pomeni și o altă mărturisitoare cu care am stat de vorbă, Tanța Moței, este vindecarea de o boală gravă, nediagnosticată, a Elenei Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Ed. Nemira, 1998, pp. 296-197). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
educațional. Învățarea, acumularea de cunoaștere la toate nivelele individuale și sociale reprezintă sursele și motivațiile fundamentale ale bogăției și civilizației nației române. Două clase gratuite pe semestru pentru cetățenii pensionari care vor să continue calea mirifica a cunoașterii. 12. Așezăminte penitenciare, unde să reflecteze criminalii la actele lor, ca și înființarea de organizații de tranziție a acestora spre societatea liberă. 13. Excluderea oricărei descriminări între cetățenii după starea lor socială, locație, vârsta, sex, culoare, religie, naționalitate și grad de cunoștințe. 14
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
mai ales că avusese o poziție antilegionară clară în perioada interbelică și după (Bibl. Sf. Sinod, ms. nr. 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 228). În penitenciarul Aiud acesta avea să fie considerat tot legionar, deși la proces nu i se găsise această vină (A.M.J., fond penal, dos. nr. 39.238, vol. I, f. 9v-10v; vol. III, f. 1-1v). 8 După denunțarea concordatului cu Vaticanul, de către
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în anchetă nouăzeci de zile, bătut și chinuit pentru acuzații fără nici un suport real. După ani de detenție, de interminabile anchete și deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forțată, la temuta închisoare de la Aiud, Părintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis să slujească la o parohie din Ardeal. De aici, a ajuns, în anul
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
stabilite principii esențiale pentru desfășurarea normală a vieții religioase: cultele sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii în condițiile legii; ele sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, spitale, penitenciare și orfelinate. În școlile de Stat este prevăzută Religia ca obiect de învățământ distinct. Cadrul juridic privind viața religioasă este completat cu Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (Noua Lege a Cultelor din România
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
art. 29), folosind termenii următori: “Cultele religioase sunt libere să se organizeze potrivit statutelor proprii, în condițiile legii; Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
se va da voie să fumez, acel local riscă și el o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei, poate chiar inchiderea. Singurul loc în care fumătorii vor putea să-și aprindă o țigară este celula penitenciarului de maximă siguranță națională. Dar acolo, probabil, nu voi ajunge. Nu mă supăr dacă mă vei trimite pe trotuar, în fața clădirii, să-mi savurez viciul. Accept și asta. Pentru tine, nefumătorule, și pentru sănătatea ta. Dar știi ceva? Asupra sănătății
Dragă nefumătorule, recunosc, păcătuiesc, dar este dreptul meu constituțional! by https://republica.ro/draga-nefumatorule-recunosc-pacatuiesc-dar-este-dreptul-meu-constituc-ional [Corola-blog/BlogPost/338339_a_339668]
-
din România? V.R.: Gustul pentru literatură l-am căpătat în cei șase ani de închisoare politică. La ieșirea din închisoarea elevilor de la Târgșor știam pe dinafară circa 150 de poezii, multe scrise de Mihai Eminescu. După evenimentele din Ungaria, în Penitenciarul Codlea (Brașov) am avut șansa să stau în aceeași celulă cu un grup de scriitori germani: Hans Bergel, anchetat pentru nuvela Prințul și bardul, părintele Andreas Birkner, pentru nuvela Scroafa cu cei șapte purcei, Georg Scherg, profesor universitar de limba
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]