531 matches
-
Baia-Mare cu ei) sau poate că li se terminase rezerva de toleranță interrasială în ziua aia, pentru că, la un fluier, pe poartă și-au făcut apariția golanii din Grădina Icoanei: enormi, tuciurii, prost-dispuși. Așteptau după colț. Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“, fost pension de fete interbelice, fost bastion al comunismului stalinist, era acum invadat de trupele lui Mardale, Găină și Tutuș. În mâini le jucau boxuri, robineți și șosete umplute cu nisip; genul de ustensile pe care, în general, nu le-asociezi cercetării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
victimelor etc. 5 martie 2003 O simplă întâmplare (am primit un volum gratuit la cumpărarea unui ziar) m-a făcut să (re)citesc cu plăcere descrierea minuțioasă a pensiunii din Père Goriot de Balzac. El vorbește despre "l'odeur de pension" ce domnea acolo, un miros special de care nimeni nu mai poate scăpa, odată ce el, mirosul, a intrat în haine și în suflet. Astăzi am lucrat la restaurant, loc dominat și el de un miros specific, de crasse, cum i
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
alta Statements, cu scopul de a dialoga cu cititorii și a obține un feedback cât mai bun de la aceștia. 19 aprilie 2005 La intrarea în bătrâniciosul Pavillon Moraud în care cu onor locuiesc (la începuturile sale clădirea a servit ca pension pentru seminariștii catolici) a fost montată o ușă automată hipersofisticată, special creată pentru persoanele cu handicap. În Canada aceștia posedă un pass electornic special, care le permite să deschidă tot, de la ușa toaletei la cea a liftului, totul cu prioritate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
doilea fiu al vornicului Neculai Hrisoverghi, a început să învețe carte în greaca veche cu un dascăl din Chișinău, unde familia se refugiase la 1821, și și-a continuat învățătura tot în grecește, din 1824 până în 1827, la Iași, în pensionul părintelui Singhel, dobândind apoi cunoștințe de limba și literatura franceză în pensionul lui Monton. Un vestit dascăl al timpului, Franguli, îl familiarizează cu clasicii greci. În 1830 tânărul intră în oștirea națională, dar, bolnav, părăsește armata în 1832 pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
greaca veche cu un dascăl din Chișinău, unde familia se refugiase la 1821, și și-a continuat învățătura tot în grecește, din 1824 până în 1827, la Iași, în pensionul părintelui Singhel, dobândind apoi cunoștințe de limba și literatura franceză în pensionul lui Monton. Un vestit dascăl al timpului, Franguli, îl familiarizează cu clasicii greci. În 1830 tânărul intră în oștirea națională, dar, bolnav, părăsește armata în 1832 pentru a se îngriji (în acest scop face o călătorie la Adrianopol). Citește din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
provinciale puțin cunoscute îi apar plachetele La sânul tău, Cytheră... (1915), Fericirile nebănuite (1924), Tristeți fără de trup (1933), culegerea de nuvele și schițe Veva (1925). Ca prozator, semnează și romanele, de fapt mai mult niște eboșe, Jurnalul unei fete de pension (1914), Iubire pentru iubire (1920), Pe alături de viață (1925), Ochii boschetelor (1930). Târziu, în 1973, revine cu o nouă carte de poezie, Suprema undă, dar nimic din ceea ce conferea o notă personală liricii sale nu se mai păstrează în aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
află expresia în formulări ce puteau să pară șocante. Versul ascunde aluzii îndrăznețe, jocurile imaginației surprind, însă alăturările de vocabule nu au tensiune lirică, rămânând simple jocuri de cuvinte. SCRIERI: Bacante, București, 1910; ed. Bistrița, 1925; Jurnalul unei fete de pension, București, 1914; La sânul tău, Cytheră..., Constanța, 1915; ed. Bistrița, 1933; Iubire pentru iubire, București, 1920; Valsul fără nume, Constanța, 1920; La fereastra mea cu gratii... (Notele unui prizonier), Cernăuți, 1921; Fericirile nebănuite, Bistrița, 1924; ed. Timișoara, 1939; Pe alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
toropeala băuturii, încearcă o vorbă de protest parșiv: De unde naiba vii, că însetat mai ești !... Ssst! îi temperează bărbatul rîsul zgomotos. Hai spune, găinarule, se alintă femeia gîdilată de pătura aspră, așternută jos vreau să știu, că prea ești... De la pension îi șoptește în ureche Mircea Emil -, dar nu pentru găini, ci fazani, de la o parohie rîde el, simțindu-i căldura trupului încins. Cuuum?! țipă înăbușit femeia, trezindu-se de-a binelea, înțelegînd că-i în brațele unuia venit din închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
privind la o femeie țeapănă, cu părul numai inele, care Îi Întindea o tavă plină cu sarmale. Deasupra lor scria cu ață roșie ce Închipuia niște litere strâmbe cum că bucătăreasa frumoasă gătește mâncare gustoasă. Bunica se fălea că la pension brodase acea minunăție, Însă ea nu știuse nicicând ce era acela un pension adevărat și dădea acest nume pompos unei școli pentru tinere gospodine dintr-o comună nu cine știe ce Îndepărtată de Satul cu Sfinți, ținută de o cucoană aprigă, nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tavă plină cu sarmale. Deasupra lor scria cu ață roșie ce Închipuia niște litere strâmbe cum că bucătăreasa frumoasă gătește mâncare gustoasă. Bunica se fălea că la pension brodase acea minunăție, Însă ea nu știuse nicicând ce era acela un pension adevărat și dădea acest nume pompos unei școli pentru tinere gospodine dintr-o comună nu cine știe ce Îndepărtată de Satul cu Sfinți, ținută de o cucoană aprigă, nevastă de preot și pricepută În ale gospodăriei și bunelor maniere. Bunica cea bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
foarte bine limba, devenind, la întoarcerea acasă, prezumtivi cititori ai gazetelor grecești, sprijinitori și admiratori ai culturii elene. Acesta este cazul celor trei Sturdzești Ioan, Constantin și Grigore, care au plecat din Iași la 1841 pentru a se școli la pensionul profesorului Ghenadie. Este posibil ca ținta îndepărtată, cel puțin pentru Ioan și Constantin (frații mai mari), să fie chiar studiile universitare aici, dar pentru care trebuiau să absolve mai întâi un gimnaziu grecesc sau să susțină examenul de admitere 80
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, George I. (1.VI.1838, Râmnicu Vâlcea - 13.VI.1909, București), prozator. Urmaș al unei cunoscute familii boierești, L. a primit cele dintâi îndrumări școlare în casa părintească, apoi în pensionul bucureștean „Schewitz”. Din 1855 studiază la Berlin, apoi la Heidelberg (1858) și la Școala Politehnică din Karlsruhe. În 1862 se întoarce în țară cu titlul de inginer, ulterior fiind numit director general al Poștelor și Telegrafelor. În 1875, împreună cu Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
, Alexandrina (20.VII.1880, Râmnicu Sărat - 1949, Galați), poetă. Este fiica Mariei și a lui Ion Constantinescu, profesor. După absolvirea Pensionului Humpel din Iași studiază artele plastice la Dresda. Din 1901 se stabilește la Galați, unde va fi o vreme profesoară de desen la Liceul de Fete „M. Kogălniceanu”. Începând din 1916 îi apar versuri în „Capitala”, „Literatorul”, „Însemnări literare”, „Sburătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
viitorul domn al Moldovei. Dintre cei zece copii ai lor, K. este cel dintâi născut. După primele învățături primite în casă, el urmează, alături de V. Alecsandri, lecțiile călugărului maramureșean Gherman Vida, adept al Școlii Ardelene. K. a învățat apoi la pensionul lui Victor Cuénim din Iași și la Institutul Francez de la Miroslava, în apropiere de Iași. În vara anului 1834 este trimis la studii în Franța, la Lunéville, împreună cu cei doi fii ai domnitorului Mihail Sturdza. După un an, elevii români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
lui Lessing și Klopstock. Termină școala în iulie 1858, fiind clasificat cel dintâi în promoție. După o scurtă vacanță în țară, se înscrie, la 9 noiembrie, ca student în filosofie, la Universitatea din Berlin. Un timp predă psihologia la diverse pensioane particulare. Dorind să-și scurteze perioada studiilor universitare, părăsește Universitatea berlineză, transferându-se la cea din Giessen, unde, acordându-i-se scutire de frecvență, obține doctoratul în filosofie magna cum laude, la 2 iulie 1859, cu teza Das Verhältnis. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
de la cel mai de sus până la cel mai umil, erau mulțumiți cu soarta lor. Cu toate aceste, multi dintre aceștia nu erau plătiți la timp și mulți dintre însoțitorii regelui se zbăteau la marginea subzistentei."<footnote idem,"With a paltry pension from the French court, Charles dragged on three miserable years, that is, till the summer of 1654, when, he was forced to quit Paris. Accordingly, accompanied by his faithful friends, he first visited Chatillon, and thence removed to Spa, where
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
deoarece biserica este prin excelență un adăpost inviolabil. Pe lângă semnificația spirituală atribuită locurilor sfinte, ea este și un simbol matern. Prezența sa în vis stabilește, în funcție de scenariu, nevoia sau temerile referitoare la mama subiectului. În ceea ce le privește, mănăstirile și pensioanele exprimă o aspirație la calm și la introspecție. Ele subliniază destul de frecvent și o scădere a libidoului, dorința de castitate sau voința de a se purifica. În sfârșit, activitățile legate în mod direct de locurile de cult, slujba și rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Fabre, Lenclud (coord.): Vers une ethnologie du présent, MSH, Paris. LEVI-STRAUSS C., 1950 "Introduction à l'œuvre de Marcel Mauss", in Mauss, Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, IX-LII. LEVI-STRAUSS C., 1958 Anthropologie structurale, Plon, Paris. LORDON F., 2000 Fonds de pension, piège à cons?, Ed. Raisons d'agir, Paris. LUCAS P., 1981 La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris. LUCAS P., 1985 La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon. MAUSS M., 1950 "Essai sur le don
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Despre un alt "bazin" monoindustrial în declin, cf. studiul lui S. Beaud și M. Pialloux, Retour sur la condition ouvrière. Enquêtes aux usines Peugeot de Sochaux-Montbéliard, Fayard, Paris, 1999. 106 A. Orléan, 1999, op. cit. Cf. și F. Lordon, Fonds de pension, piège à cons?, ed. Raisons d'agir, Paris 2000. 107 D. Bachet, "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 2000, pp. 177-209. 108 Disciplina pare a redescoperi astfel distincția dintre "serviciu" și "muncă", precum și eterogenitatea situațiilor pe care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înscriu într-un stil "stabilizat", puternic personalizat, ironia fiind notă comună. Îndărătul liniei înșelător-bufone acționează o conștiință întrebătoare, necontenit în alertă; tristețe supravegheată, dramă, elanuri contrazise niște fixațiuni toate își aliază accente patetice. Acesta era visul nostru / să deschidem un pension pentru fluturi; / și din naivitate nici nu știam / că o mulțime de lume se gândise / mai înainte la asta". Candide Proiecte primăvăratice denunță fondul himeric, fantast al celui care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
, Ioan [Iancu] (30.XII.1826 - 15.V.1884, Paris), prozator și traducător. Frate mai mic al lui Vasile Alecsandri, a fost elev al pensionului lui Victor Cuénim și al Academiei Mihăilene din Iași. Prieten cu N. Bălcescu și C. Negri, a luat parte la revoluția de la 1848, sprijinind apoi intens emigrația română. Alături de fratele său mai mare, A. a fost unul dintre fruntașii unioniștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale intelectuale. Tot în cadrul primei etape a studiilor, el a dobândit cunoștințe cu caracter general, în pensionul lui Victor Cuenim. Mai târziu a urmat institutul de la Miroslava. Încă din 1833 el începe strângerea cronicilor. Studiile făcute în străinătate au avut o deosebită importanță pentru clarificarea concepțiilor sale și pentru fixarea unor metode riguroase de cercetare. Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu contacte în Europa, posesoare ale unor diplome universitare, care se învârt în diverse cercuri de influențe. Este tot atât de adevărat că masa mare a femeilor este în continuare formată din neveste și mame, unele școlite la "școlile de menaj" sau pensioanele de fete, altele, o mică parte doar, îmbrățișând diverse meserii. Marele salt se produce la începutul perioadei comuniste când, odată cu legea reorganizării învățământului din august 1948, femeile devin beneficiarele eforturilor de educație în masă. Iar educația - instrucția, în general, le-
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
demographic decisions and changes in the past, present and future Romania. Issues such as population ageing, demographic dependency, and fertility rate decline are starting points for analyzing population structure’s influence upon social protection, with a special focus on public pension system. Opportunities and problem faced by three „generations” born in three different periods while entering in various components of social protection system: education, labor market and retirement are presented from a comparative perspective In order to emphasize the complexity of
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
issues, sub-national differences in population structure and access to social protection are analyzed and huge territorial/geographical disparities between various entities within Romania are described. Future social risks as well as social costs of ageing are approached especially related to pension system. Final section consists in conclusions and potential solutions that could diminish the amplitude of negative consequences of inefficient past and present social and democratic policies in Romania. Introducere România se confruntă în prezent cu probleme majore legate de structura
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]