531 matches
-
de o singură notă muzicală, cum și ecourile desprinse din ea și valorificarea lor pentru sunetele următoare. Surprinderea ei pentru acele minuni îl încînta. Era o școală muzicală cu totul diferită de lecțiile banale de pian luate de Elena prin pensioane. Era și 0 recompensă de un gen nou a pasiunei ei pentru muzică. Prezența lui Nory și Mini era acolo asemeni corului antic, simpatică si necesară. Ada și Maxențiu se arătau și ei foarte mâhniți cu prilejul doliului. Se socoteau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
puțin, că, până în prezent am reușit să-l ascund cu strășnicie! Ce s-ar întâmpla dacă vreunul din colegii mei ar da peste el?! "Lume, lume! Să vă spun una bună! Nicu Apostol ține un jurnal intim. Ca mamzelele de la pension. Hazlie treabă, nu? Să vă citesc câte ceva din el..." Doar la acest gând, și mi se face pielea găinii și părul măciucă! Până acum, însă, nimeni nu bănuiește nimic, căci mi-am luat și niște măsuri speciale: 1) nu scriu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
senină dintotdeauna. Zâmbea blajin, privind un tablou pictat de Florence în tinerețe. Un buchet de miozotis într-o cană de lut. " I-au plăcut totdeauna florile mici. Lăcrămioare, panseluțe, toporași... Acum grăbește-te, draga mea... Cum spunea Soeur Blanche la pension: "Dépéchez-vous, mes enfants... " Scrisul dezordonat și nesigur n-o să li se pară ciudat. Își vor închipui că este vorba despre o nouă măsură de precauție care la stilul necunoscutei nu-i va surprinde." Grifona, plimbîndu-și ochii de la Scarlat la Ioniță
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ceva mai caraghios. Ea izbucni în râs. "Eu, nimic". Și din nou m-a lăsat să mă descurc singur în fundătura în care intrasem. Râsesem totdeauna de pasiunile la prima vedere. Mi se păreau o balivernă, bună pentru fetele de pension sentimentale. Pur și simplu nu pricepeam cum se poate îndrăgosti cineva subit, ca lovit cu măciuca, și să mai fie și atât de nătărău încît să se pună în situații penibile. Dragostea, îmi ziceam eu, trebuie privită numai cu coada
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ceva mai caraghios. Ea izbucni în râs. „Eu, nimic”. Și din nou m-a lăsat să mă descurc singur în fundătura în care intrasem. Râsesem totdeauna de pasiunile la prima vedere. Mi se păreau o balivernă, bună pentru fetele de pension sentimentale. Pur și simplu nu pricepeam cum se poate îndrăgosti cineva subit, ca lovit cu măciuca, și să mai fie și atât de nătărău încât să se pună în situații penibile. Dragostea, îmi ziceam eu, trebuie privită numai cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
poet, viitorul Tristan Tzara va evolua prin rupturi succesive. Faptul că S. Samyro preia din simbolism doar muzicalitatea sa exterioară este deja simptomatic; curînd, tînărul poet va experimenta amuzat, cu detașare ludică, muzicalitatea rimelor interioare în poemul „Verișoară, fată de pension“ înainte de a exersa destructurarea sintaxei poetice tradiționale în textele predadaiste. O sensibilitate crepusculară, interiorizată, colorată în tonuri impresioniste, vădește mai maturul I. Iovanaki (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu); viitorul Ion Vinea, elev la Colegiul „Sf. Sava“ este prezent tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale sale („Vacanță în provincie“ și „Furtuna și cîntecul dezertorului“) sînt ultimele texte publicate în România, cu nici două luni înaintea plecării sale la Zürich. După cum se știe, adolescentul Samuel Rosenstock semna în Simbolul S. Samyro. Poemul „Verișoară, fată de pension“ din Noua revistă română, vol XVIII, 11 (21-28 iunie 1815), e semnat „Tristan” și plasat alături de un neconvențional poem în proză al viitorului gîndirist Adrian Maniu, „Rugăciune către Dumnezeul de azi“ (tot în Noua revistă română, nr. 15, din 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești ale lui Tzara, „provincialismul” include atît recuzita sămănătoristă, ruralistă, cît și pe cea simbolistă sau intimistă: parcul, reveriile grațios-exotice, fata de pension, familia comme il faut... În schimb, evocarea „provincialismului” din poemele lui Vinea are un sunet elegiac pur, micile artificii anticonvenționale și eliptismele neafectînd lirismul ansamblului: „Pereții de carton alb, tăiați de o fereastră/dreptunghiulară: luna ziua se reazemă pe cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de avansată ai fost când ți‑ai băgat trufele În poșetă! Cu cât erai mai neconvențional, cu atât Îți atrăgeai admirația lui Ravelstein. Mai târziu, avea să‑i spună lui Rosamund: - Nu‑mi mai face mutrele astea de domnișoară de pension Învelită În șervețele de mătase dantelată! Doar te‑am văzut șterpelind ciocolatele alea la „Lucas‑Carton”. Adevărul este că‑l Încântau delictele minore și nonconformismele. Sub fațada preferințelor lui, Încolțeau Întotdeauna idei. De astă dată ideea era că o purtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la gară cu un buchet de panseluțe, vreun prinț care să te plimbe toată ziua cu caleașca la șosea și tu nu vei face decât să scrii poezii și să mergi la teatru ? Trezește-te odată ! Viața nu e un pension de domnișoare sau o tabărĂ de creație... Dumnezeu nu e alb sau negru, oamenii nu sunt buni sau răi. oamenii sunt cum sunt - problema e ce devii tu. Ține-ți capul pe umeri și nebunia În buzunar ! Ai răbdare - pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la gară cu un buchet de panseluțe, vreun prinț care să te plimbe toată ziua cu caleașca la șosea și tu nu vei face decât să scrii poezii și să mergi la teatru ? Trezește-te odată ! Viața nu e un pension de domnișoare sau o tabără de creație... Dumnezeu nu e alb sau negru, oamenii nu sunt buni sau răi. Oamenii sunt cum sunt - problema e ce devii tu. Ține-ți capul pe umeri și nebunia în buzunar ! Ai răbdare - pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
gândul doar la sănătatea fratelui meu, stau... Mda! De fapt, trebuie să recunosc, este un tip foarte plăcut... Dar asta nu mă scutește pe mine să îmi văd de treabă și să nu mă mai port ca o domnișoară de pension ori ca o adolescentă a timpurilor trecute”, hotărî ea, părând a se liniști cu această idee. * După efectuarea raportului de gardă al medicilor, asistenta Ofelia Bălan, în calitatea sa de asistentă-șefă, l-a însoțit pe doctorul Eugen Tomescu la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
gaură mică de arsură, țesută. Nu știu unde mai văzusem stofa ei bej. Mașina de călcat îi dădea prea mult lustru, altminteri era pasabilă. Trebuia să mergem la Teatrul Național, papa, eu, tanti Aglae și Aurica. Ilustrul Titi era atunci într-un pension. Eu nu voiam să merg, fiindcă nu-mi plăcea rochia, dar papa, blând cum e, în loc să se irite, cum ar fi făcut altul, se plimba prin odaie de la un capăt la altul și-mi demonstra că-mi stă admirabil, că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Auzi, Parasqhive? Câinii... Și câinii au o casă a lor, un stăpân. Dacă pleacă undeva, au unde se-ntoarce, da noi? Ucenicul scuipă, așezîndu-se pe pachetul moale, legat cu frânghii. 148 - Ce ne trebuie nouă casă? N-avem noi casă? Pension, nu altceva! Nu ne costă nimic, mâncare pă gratis, somn pă gratis, bătaie, bătaie... Ehe, colo sus la mânăstire, în dealul Văcăreștilor, abia ne-așteaptă. Aia-i casa hoților. Râse scurt, mânzește. Gheorghe fluieră a pagubă. - De, c-ajungem noi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o lampă chioară. Pușcăriașii cei vechi au înghețat. Nou-lvenit nu le știa obiceiurile. Gheorghe 1-a tras de mână. Vătaful s-a dat jos la ei. Se făcuse liniște. Nu mai mișca unul. - Puișorule, tu n-ai mai fost pe la pension, se vede treaba. Nu știi ce-i aia gherlă... - Sanchi... - Dă-te-ncoa... Se apropiase. -La apucat pe ageamiu cu o mână și 1-a tras lângă el. -La văzut Paraschiv. Era un ăla jimbat, cu o față neagră, tăiată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Fabre, Lenclud (coord.): Vers une ethnologie du présent, MSH, Paris. LEVI-STRAUSS C., 1950 "Introduction à l'œuvre de Marcel Mauss", in Mauss, Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, IX-LII. LEVI-STRAUSS C., 1958 Anthropologie structurale, Plon, Paris. LORDON F., 2000 Fonds de pension, piège à cons?, Ed. Raisons d'agir, Paris. LUCAS P., 1981 La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris. LUCAS P., 1985 La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon. MAUSS M., 1950 "Essai sur le don
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Despre un alt "bazin" monoindustrial în declin, cf. studiul lui S. Beaud și M. Pialloux, Retour sur la condition ouvrière. Enquêtes aux usines Peugeot de Sochaux-Montbéliard, Fayard, Paris, 1999. 106 A. Orléan, 1999, op. cit. Cf. și F. Lordon, Fonds de pension, piège à cons?, ed. Raisons d'agir, Paris 2000. 107 D. Bachet, "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 2000, pp. 177-209. 108 Disciplina pare a redescoperi astfel distincția dintre "serviciu" și "muncă", precum și eterogenitatea situațiilor pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu răposatul beizadea Grigorie Suțu”, ce poartă semnăturile bunicii orfanilor, „Elena Suțu și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul, Grigore, la Iași, în pensionul unui Ludovic Jourdan. Am venit cu aceste detalii pentru a se observa că cei patru moștenitori ai Catincăi Suțu sunt umașii prințului Grigorie Suțu, nu ai celui de-al treilea soț al Elencăi Manu, cu numele tot Suțu. Prin 1890-1891
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gender policies”, CEPAL Review, nr. 85, aprilie, http://www.eclac.org/cgi-bin/getProd.asp?xml=/revista/noticias/articuloCEPAL/3/22603/P22603.xml&xsl=/revista/tpl-i/p39f.xsl&base=/tpl/imprimir.xsl. xe "Asghar"Asghar, Zaidi, 2007, Challenges în Guaranteeing Adequate Pension Incomes for Women - Policy Brief, European Center For Social Welfare Policy and Research, http://www.euro.centre.org/data/1175071450 4527.pdf, martie. xe "Atkinson"Atkinson, Anthony B.; xe "Marlier"Marlier, Eric; xe "Nolan"Nolan, Brian, 2004, „Indicators and Targets for
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
astăzi). Se făcea reclamă și Institutului de domnișoare de sub conducerea doamnei N. Drouhet. Dar cine era familia Drouhe t și Institutul ce‐ i purta numele? Criticul literar Șerban Cioculescu, în volumul „Amintiri”, Editura Eminescu, 1981, vorbește în detaliu despre... un pension de fete întemeiat în 1857 la Bârlad de Pulcherie Olivari, fiica ei Nathalie Olivari căsătorindu‐se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce‐ i purta numele? Criticul literar Șerban Cioculescu, în volumul „Amintiri”, Editura Eminescu, 1981, vorbește în detaliu despre... un pension de fete întemeiat în 1857 la Bârlad de Pulcherie Olivari, fiica ei Nathalie Olivari căsătorindu‐se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad. Fiica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad. Fiica lor, Nathali, măritată cu Pièrre Drouhet în 1864, a preluat în 1867 conducerea pensionului și aceea a externatului. ...” Era o școală serioasă, de muncă temeinică, în care „umanioarele” păstrau locul de cinste și în care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad. Fiica lor, Nathali, măritată cu Pièrre Drouhet în 1864, a preluat în 1867 conducerea pensionului și aceea a externatului. ...” Era o școală serioasă, de muncă temeinică, în care „umanioarele” păstrau locul de cinste și în care se respectau treptele formale ale retoricii latine, cu progr esele ei de la Cicero și Quintilian încoace. Dizertația scrisă și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei de la Cicero și Quintilian încoace. Dizertația scrisă și mai apoi orală, cum se cuvenea, etimologicește, făcea din cei mai buni elevi vorbitori ex cathedra sau la bară, iar în vârful piramidei, de la tribuna parlamentară...” spune Șerban Cioculescu. * După modelul „pensioanelor” de domnișoare de pe vremuri există înființată din 2001 în București, din inițiativa unor părinți, Școala europeană particulară menită să ofere copiilor o educație mai temeinică. Este o școal ă a computerelor, a englezei, germanei și spaniolei, școală a educației fizice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lupt cu dușmănia din văzduh, Să mă-nsoțesc cu lupi și cucuvăi. Al lipsei bold cumplit! La ea-ndărăt? Why, the hot-blooded France, that dowerless took Our youngest born, I could aș well be brought To knee hîș throne, and, squirelike, pension beg To keep base life afoot. Return with her? Persuade me rather to be slave and sumpter To this detested groom. [Pointing at Oswald.] GONERIL: At your choice, șir. LEAR: I prithee, daughter, do not make me mad. I will
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]