340 matches
-
variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și invers. Ipoteza unidirecționalității schimbărilor semantice care afectează sensurile verbelor de percepție apare în numeroase alte studii, anterioare celui al lui Sweetser. Astfel, Viberg (1983) arată că, în limbile indo-europene, în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), domeniul perceptual vizual ocupă cea mai înaltă poziție (vezi infra, 3.2.1). Prezentăm în continuare tipurile de transferuri semantice care se produc în cazul fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. 3.2.1. Percepțiile "distante" Percepția vizuală și cea auditivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interferența dintre domeniile percepției și alte domenii conceptuale este puternic determinată sociocultural. În acest sens, cercetătorii arată că, în limbile australiene, verbele de percepție auditivă sunt cele care stabilesc legături cu domeniul intelectual: "În Australia, simțul auditiv este singura modalitate perceptuală care interferează, în mod frecvent, cu domeniul cognitiv. Verbul care exprimă receptarea auditivă ajunge să desemneze în mod curent a gândi, a ști, a-și aminti, dar și a înțelege și a asculta pe cineva, urmând deci un model diferit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în mod curent a gândi, a ști, a-și aminti, dar și a înțelege și a asculta pe cineva, urmând deci un model diferit de cel din limbile indo-europene. Atunci când verbul corespunzător percepției vizuale, a vedea, desemnează procese din afara domeniului perceptual propriu-zis, de cele mai multe ori interferează cu domeniul interacțiunii sociale" (Evans, Wilkins 2000: 576, t.n., IN). În relație cu această ipoteza, româna urmează, ca direcție de realizare a transferurilor semantice, modelul limbilor indo-europene. Așa cum se va vedea în capitolul următor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de argumente selectate de acestea. Considerăm că această direcție de analiză - pornind dinspre configurațiile sintactice spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este coerentă, având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor (din domeniul semantic fizic perceptual și din domeniul semantic cognitiv) le pot corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor sintactice în funcție de fiecare sens actualizat ar fi, atunci, redundantă; (2) sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor, deci descrierea ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat în contexte în care sunt puși în opoziție sau comparați doi referenți în privința aceleiași proprietăți perceptuale: (23) Culorile încep sa fie percepute de la un an, iar la doi ani copilul vede Ø ca un adult. [discerne toate obiectele/imaginile] (b) Neexprimarea obiectului direct este admisă și în enunțuri minimale 90 în care se combină două verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a-și imagina; a-și închipui" [+Vizual], [- Concret]; * a vedea "a înțelege" [-Vizual], [- Concret]. Verbul a vedea poate primi, deci, compliniri nominale care, din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează trecerea dinspre domeniul semantic vizual spre un domeniu perceptual mai larg, unde percepția vizuală este asimilată unor procese agentive de tipul "a vizita", în (38), "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează trecerea dinspre domeniul semantic vizual spre un domeniu perceptual mai larg, unde percepția vizuală este asimilată unor procese agentive de tipul "a vizita", în (38), "a analiza vizual", în (39), "a citi", în (40), "a se uita", în (41)94: (38) Vreau să văd Parisul. (39) Vede mulți pacienți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele de acest tip, verbul a vedea nu mai are valoare perceptuală, glisând către domeniul cognitiv - a vedea "a considera": (64) Sunt abia pe la jumătatea cărții, însă nu văd [PInf a fi [ceva imoral]s în ea]. (65) Eu unul nu văd [PInf a fi un risc [depunerea garanției]s] (www.obirsia-closani
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea. Exemplul (111) este ambiguu - poate exprima atât percepția fizică directă ("nu poți simți intensitatea durerii fizice"), cât și o percepție afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fain să îi ascult [cum vorbesc despre un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată bine./ Toyota asta arată a Skoda. (217) Muzica sună interesant./ Limba lor sună a olandeză, dar poate fi și suedeză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contextele în care referentul din poziția obiectului direct are trăsătura [-Animat]. ACTIV PASIV (274) Copiii privesc mașinile și mă întreabă unde se duc. Mașinile sunt privite (de copii). ? Se privesc mașinile. * A auzi (a) A auzi "a percepe auditiv" (nonintențional, perceptual) are, în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
set bine stabilit de atribute necesare și suficiente și permit interferențe și suprapuneri ale membrilor care le constituie. În acest sens, categoria percepțiilor poate fi concepută ca permițând acelorași termeni să fie folosiți pentru a desemna procese fiziologice, circumscrise domeniului perceptual, și procese exterioare domeniului percepțiilor, aparținând domeniului cognitiv/afectiv/predictiv etc. Modelul Lexiconului Generativ arată că unitățile limbii nu pot fi descrise și caracterizate printr-o listă de sensuri independente, ci trebuie interpretate în contextul mai larg al dependenței dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simțul vizual - culori, forme, entități concrete, cele "auditive", "obiecte" care pot fi percepute auditiv - stimuli sonori). Încheiem capitolul prin prezentarea succintă a unor tipuri de transferuri semantice care se produc asupra verbelor de percepție din limba română, delimitate în funcție de domeniile perceptuale. Prezentăm câteva ipoteze care explică ierarhizarea acestor deplasări, motivând de ce există o legătură strânsă între domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
continuumul fizic-cognitiv, arătând că verbul a vedea admite cele mai largi posibilități de construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene (cuprinzând verbe, substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-a făcut pe baza consultării definițiilor lexicografice, luând în considerare doar sensul primar (cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura [+Imagine reală], fiindcă entitatea percepută există în câmpul vizual al referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul cognitiv, imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă referentul din poziția subiectului își
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
is based on it. Accordingly, it seems that such see complementation can deal not merely with more concrete things, but also with relatively abstract concepts of inferences, or, in other words, represent the outcome of both so-called direct and indirect perceptual experiences" (s.n., IN). 108 Există situații în care se folosește verbul a simți pentru a desemna o percepție fizică generală, de natură proprioceptivă, care nu poate fi localizată strict în corp: Simt o toropeală în corp. 109 Verbul nu admite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cealaltă cu sens direcțional. 130 Verbul este glosat ca "a-și îndrepta ochii sau (despre ochi, privire) a se îndrepta spre cineva sau spre ceva pentru a vedea" (DLR, s.v. privi). Componenta direcțională a sensului nu înseamnă încă că actul perceptual "reușește" și că entitatea este focalizată și percepută. 131 Exemplele sunt preluate din DLR, tomul VIII, partea a III-a, s.v. privi. 132 Gheorghe (2009: 83) arată că, în astfel de situații, cele două categorii vide "se susțin prin coreferențialitate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asculta nu mai este acțiunea care precedă auzirea, ci, adesea, cea care o urmează" (s. n., IN). 138 O nuanță semantică valabilă, în egală măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]