233 matches
-
de muzică din Cernăuți, organizată de Musikverein din oraș, Ciprian Porumbescu a observat faptul că, „atât Între executanți [= interpreți], cât și-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent evreiască și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române, scria următoarele : „În păduri [din Moldova] se găsesc herghelii Întregi de cai În stare sălbatică și care sunt prinși, ca și În Țara Românească, și vânduți În mare număr evreilor” <endnote id="(886, p. 404)"/>. „La țară, evreul cu perciuni și caftan se vede adesea călărind, chear fără șea”, scria M. Schwarzfeld În 1889 <endnote id="(80, p. 139)"/> ; sau : „Dacă vi-e dragă regiunea și vă aburcați mereu - nota F. Brunea-Fox Într-un reportaj din 1928 despre Maramureș -, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță cu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câte zece Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Liviu Rebreanu (Cumpăna dreptății, 1923), pare să fie prototipul acestei imagini <endnote id=" (263, p. 220)"/>. Scriitorul evreu care a Încercat să detalieze chestiunea a fost Ronetti Roman, În textul Două măsuri, publicat În 1898 : „Ovreiul cela cu caftanul și perciunii, smerit și sfiicios, lunecând ca umbra și temându-se de fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796, V, p. 442"/>) și de discrepanța dintre, pe de o parte, aparența de curaj și, pe de altă parte, lașitatea de care dă dovadă evreul : Ei [= tâlharii] când se repezeau, Perciunii ni se sbârceau, Iar noi când ne repezeam, Nasurile ni le turteam. Voinicoși eram și noi, Dar ei dau ca’n păpușoi, Ei dau cu praf [de pușcă] și cu plumb, Noi cu colbul de pe drum, Ei da’n noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Îl pasc pe micul negustor evreu care se Încumetă să traverseze cu căruța „Codru Herții cel de moarte,/ La jidani-i dușman foarte”. Această pădure din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca pi vale ; și jupânu Solomonichi harabagiul, care purta totdeauna la drum un harțagan mare pentru volintiroi [= eteriști], și chind se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul de sub iarbă” târăște spre Iad „un jidan”, trăgându-l de barbă și de perciuni. Întrebat unde Îl duce pe „târtanul Împelițat”, diavolul răspunde : În Iadu unde-s jidovi mulți De-ai lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc - mai ales la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Înfățișarea și obiceiurile lor specifice. S-ar putea ca interesul său să fi fost trezit de evreii reprezentați de Rembrandt” <endnote id=" (717, p. 41)"/>. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est- european tipic (caftan negru, stramel, barbă, perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie prezentat obiceiul confecționării de Paști a unei păpuși mari (mărime naturală) reprezentându-l pe Iuda. La confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta să fie mutată) sau, cel mai adesea, În piața din centrul localității, În fața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului, o lovea cu pumnii, cu ciomege, cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13. 115. Bernard-Henry Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualilor, Editura Albatros, București, 1995. 116. Gestul putea să aibă și caracter ludic sau imitativ, atunci când copiii creștini tăiau perciunii colegilor lor de școală evrei (vezi 70, p. 53). 117. James George Frazer, Folclorul În Vechiul Testament, traducere de Hary Kuller, Editura Scripta, București, 1995. 118. Antti Aarne și Stith Thompson, The Types of Folktale. A Classification and Bibliography, Helsinki, 1961
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost lansată În primăvara anului 2004, anume În prima zi a postului Paștelui creștin. Portretul evreului În film cuprinde o serie de stereotipuri negative cunoscute, iar evreii sunt prezentați ca popor deicid. În plus, Înfățișarea evreului biblic este „actualizată” (perciuni, barbă și șal de rugăciune tipice pentru Ostjuden) pentru a corespunde cu imaginea evreului ortodox modern. 856. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 50-53. 857. Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
metalic) electronic). Sunt apoi deschise bagajele de mân). Nimeni nu are r)bdare. De la coadă la care stau nu se vede mare lucru din cauza a numeroși evrei hasidimi, cu p)l)riile lor cu boruri largi, cu b)rbi și perciuni, cu ciucuri, care au invadat aeroportul Heathrow și acum sunt mult prea agitați că s) poat) stă la coad). Umbl) de colo-colo, gesticuleaz) și strig) unii la alții, f)când s) vibreze coridoarele. Vreo dou) sute de hasidimi merg În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de hasidimi merg În Israel pentru a lua parte la circumcizia primului fiu al conduc)torului lor spiritual, rabinul Belzer. Intrând În Boeingul 747, eu și soția mea, Alexandra, suntem Întâmpinați de niște priviri iscoditoare. Mie, aceste p)l)rii, perciunii și ciucurii Îmi sunt foarte familiare. Îmi aduc aminte de copil)rie. La vârsta de șase ani, si eu purtăm talit katan pe sub c)mas), al meu fiind o bucat) de stamb) verde, În timp ce al celorlalți era dintr-o pânz
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ești legat de un tiran. Se spunea că de la Bahrim ieși tobă de carte, dar noi Învățam de frică. Într-o bună zi am venit la școală ras În cap, decizie radicală care m-a salvat de trasul zilnic de perciuni, o specialitate a Învățătorului, moștenită din străbunii glorioși. Rasul În cap nu i-a fost pe plac nici lui Bahrim și nici lui Papago, Îngrozit de cât de neatrăgător arătam. Drept consolare, În loc să-mi fac lecțiile, preferam să stau singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe fantasma care i se zbătea între picioare. Ca un popic, dintr-un salt, fu dincolo de ea. Stino îl îndemna: - B... b... bdă-i la cap ! Descoperind între timp șmecheria, Gorovei l-a apostrofat în clasă pe băiat, ridicându-l de perciuni: - Popoviciu, Popoviciu care trage șoriceii de sfoară !... Am avut întotdeauna impresia că, la Fălticeni, elevii dau târgului o notă intelectuală. La deschiderea școlilor în septembrie, toate străzile erau invadate de figuri inteligente și înnobilate de idealism, parcă mai pure decât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vechi prieten al șefului meu, cu care avea multe afinități, prin gustul pentru răspunsul scurt și prompt, un caracter jovial și cu o educație foarte franțuzească (se căsătorise cu Prințesa Anne Murat). Avea o figură plăcută, foarte expresivă, încadrată de perciuni albi: un bătrîn frumos căruia nu-i dădeai vîrsta. Politica externă a Imperiului, în acest apus al domniei lui Franz Iosif, era pe cale de a evolua, în cutremurele provocate de dezagregarea Turciei, prevestitoare ale războiului din 1914. Dar nimic la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un caracter de familie. Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. Închid paranteza. Alecsandri n-a uitat, în Iorgu de la Sadagura, nici pe evrei (Ițic zaraful, care se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și alte profesiuni mai modeste etc. Un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
șuvițe din barbă... În drum spre Chestură i-a smuls barba”58; „el a Înjunghiat cu baioneta doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba. Unul dintre ei, Dumitru Constantinescu XE "Constantinescu, Dumitru" , și-a făcut timp să smulgă barba unui haham În timp ce tortura alți evrei pe strada unde fuseseră adunați pentru a fi aduși la Chestură 60. O altă categorie de „mici
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe degetele mâinilor, cercei la urechi și lănțișoare la gât. ... Secțiunea a 3-a Îngrijirea frizurii și a feței Articolul 97 (1) Frizura militarilor bărbați trebuie să fie decentă, cu părul tăiat scurt în regiunea cefei și a tâmplelor, iar perciunii să nu depășească mijlocul pavilionului urechilor. ... (2) Bărbieritul feței se face ori de câte ori este nevoie, pentru ca obrazul să fie proaspăt ras; purtarea mustății este facultativă; mustața trebuie tunsă scurt, astfel încât să nu depășească colțurile gurii. ... (2^1 ) Pentru îndeplinirea unor misiuni
REGULAMENT din 17 septembrie 2008 de ordine interioară în unitate R.G.-1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246982_a_248311]
-
CCCP” (URSS). Am copiat în felul meu caricatură aia, pe tablă, cu creta albă. Dezastru... A venit val-vârtej directorul școlii, direct la mine, zbierând. Rotaru îl chema. Mi-a dat patru sau cinci palme peste față, m-a luat de perciuni, de urechi, m-a târât până în biroul lui și m-a încuiat acolo. A chemat Securitatea, care, timp de două zile și două nopți, ne-a anchetat și pe mine, si pe tata. Am luat 3 la purtare, ca altceva
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
am luat câteva palme serioase peste boț de la unii profesorii, m-am antrenat stând drepți în picioare ore întregi pe hol lângă ușa clasei pentru că făceam mișto la ore cu colegul de bancă, am învățat că mai bine îmi tund perciunii de tot, și mi s-a făcut rușine să îi tot zic lui tata că trebuie să treacă pe la scoala să vorbească cu dirigintele, am hotărât să îmi îmbrățișez soarta de puști middle class. De la asta pana la așa-zisa
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]