337 matches
-
dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme sol...), dintre scepticism și creație (Quaerenti, Spre Nirvana...). Cugetările intitulate Din carnetul unui răstignit, scânteieri de gând pătrunzător, exprimă, aforistic, dialogul lui B. cu lumea. Însemnările unui peregrin sunt pagini de analiză asupra a ceea ce îl leagă sau îl înstrăinează de spațiul german al anilor de formare, o proză intelectuală, elevată, întrețesută cu trimiteri alese inspirat și vădind gust artistic. A tradus din Sappho, Pindar, Catul, Petroniu. SCRIERI
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
teatrale, aceste scrieri, înrudite tematic și ca tonalitate cu versurile, sunt mai mult descărcare sufletească, semnalând o criză de vârstă. Un mic delir metaforic, mimând prețios „viziuni baroce”, exhibă însemnările de călătorie - Frânturi („Gândul nostru”, 1922) și Din ziarul unui peregrin („Patria”, 1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar fi putut să intereseze aici „histrionul ascuns în
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar fi putut să intereseze aici „histrionul ascuns în sufletul peregrinului”, dacă autorul ar fi fost în stare să dea cât de cât relief ideii că lumea e o scenă. SCRIERI: Din romanul unei vieți, pref. N. Condiescu, Craiova, [1900]; Raze de lună, Craiova, 1905. Traduceri: Robert Blatchford, Primejdia germană, București
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și marelui brăilean, excelând în descrieri de natură halucinante (A răsărit luna) sau exotice (Un cort pe malul Dunării). Eroul povestirilor din volumul Pâinea și bicicleta, peregrin prin țară, cu fesul turcesc pe creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
prin tortură. Avocatul simte cum i se urcă sângele la cap într-o clipă. Asta schimbă fundamental lucrurile. Dacă ar fi fost eliberat oficial, individul ar fi avut statutul de dușman supus. Legea îi transformă pe astfel de sclavi în peregrini deditici. Aidoma celor ce au ridi cat armele împotriva poporului roman și care, abia învinși, s-au predat. Libo murmură abătut: — Am vrut să-l scap. De asta am recurs la eliberarea neoficială. Agită din brațe. Avea afaceri aici, și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
deștepte pe tembelul ăsta. Încearcă să-l îmbărbăteze: — Măcar nu e cetățean pe de-a-ntregul. Reia cu gravitate: — Așa că, deși nu poate cere oficial cetățenia și nici pretinde că nu mai e sclav, omul tău se află sub protecția pretorului peregrin. — A fost... — Cum adică a fost ? se burzuluiește Gallus. Tonul nu e deloc prietenos. Scribonius Libo nu l aude. Întreabă revoltat: — Și ce se dorește? O nouă națiune italiană din foști sclavi? Asinius Gallus se uită cu milă la el
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Se duce spre Libo și-l apucă de mâini: — Hai! Calmează-te! rostește poruncitor. Scribonius geme și gesticulează frenetic în continuare: — Dacă nu l-aș fi eliberat ca un bou pe taică-său, sau l-aș fi lăsat să devină peregrin deditic... Gallus ia loc lângă el și grăiește încruntat: — Cei ce intră în categoria dediticilor nu pot primi nimic prin testament, întocmai ca orice peregrin, și prevalează opinia că nici ei nu pot face testament. Se apleacă iscoditor asupra lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fi eliberat ca un bou pe taică-său, sau l-aș fi lăsat să devină peregrin deditic... Gallus ia loc lângă el și grăiește încruntat: — Cei ce intră în categoria dediticilor nu pot primi nimic prin testament, întocmai ca orice peregrin, și prevalează opinia că nici ei nu pot face testament. Se apleacă iscoditor asupra lui Libo: — E vorba de moștenirea lui Otacilius, nu? Printre sughițuri și suspine, acesta încuviințează. — Într-un asemenea caz, legea e de partea lui, spune avocatul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în cartierul evreiesc de dincolo de Tibru și a năvălit în mai multe gospodării luând tot ce-au găsit de-ale gurii, autoritățile s-au făcut că plouă. Erau chipurile îngrijorate de evoluția revoltelor în Pannonia și Dalmația. Edilii și pretorul peregrin au ridicat neputincioși din umeri. Numai Statilius Taurus, prefectul Urbei, s-a agitat puțin. A pus să fie biciuiți vreo doi-trei făptași în piața publică. Însă rușinea când au găsit într-o dimineață o statuie a împăratului târâtă dintr-un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pământ cunoscut la vremea aceea parcuri - vezi grădini parmularii - la jocurile de gladiatori, partizanii „tracilor“ passus (5 pedes) - 1,48 m pateră - farfurie Paullus Fabius Maximus - consul în anul 11 î.Hr.; guvernator în Asia; flamin al lui Jupiter penus - cămară peregrini - locuitori liberi ai Imperiului Roman, dar fără drept de ce tățenie pes (picior) = unitate de lungime echivalentă cu 29,6 cm Pharsalus (bătălia de la Pharsalus) - în anul 50 î.Hr. legiunile lui Pom peius au fost înfrânte de cele ale lui Iulius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
conține nici o viețuitoare. Dacă nu găsea și nu primea nimic de mâncare, nu cerea și nu se hrănea. Mânca numai ce-i dădeau oamenii din milă sau ca mulțumire, dar mânca, din principiu, tot ce primea. Legendele care circulau despre peregrin povestesc că odată un lepros îngrijit de Pimen i ar fi mulțumit, punându-i ceva de-ale gurii în vas. Leprosului i-ar fi căzut și o bucată de deget și sfântul ar fi mâncat-o. Cutreiera anume regiunile muntoase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
conține nici o viețuitoare. Dacă nu găsea și nu primea nimic de mâncare, nu cerea și nu se hrănea. Mânca numai ce-i dădeau oamenii din milă sau ca mulțumire, dar mânca, din principiu, tot ce primea. Legendele care circulau despre peregrin povestesc că odată un lepros îngrijit de Pimen i ar fi mulțumit, punându-i ceva de-ale gurii în vas. Leprosului i-ar fi căzut și o bucată de deget și sfântul ar fi mâncat-o. Cutreiera anume regiunile muntoase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ce-albește o dată cu iarna, colindă Trecutul. Colind. Maria OPREA sărutul plouă-ncet, plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să dezleg nuntirea întreagă din frunza de vița-de-vie. culcă-mi-te-n palme pe ciorchinii culeși de sub geana neagră. în brațele tale ochii mi s-au umplut de leacuri și călcâiul... ah! călcâiul ți-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
geana neagră. în brațele tale ochii mi s-au umplut de leacuri și călcâiul... ah! călcâiul ți-e neatins de ploaia ierbii. și cu toamna cea târzie, rămâne-vom pe vecie logodiți ca două paie. să nu mă uiți iubito peregrin în ploaie, mi-e inima a toamnă cu ochii tăi mari lunatici. câteodată... câteodată tremurul frunzei îl simt adânc în buze acolo unde nourii și țărâna își duc în geană lumina un foșnet de frunze moarte se coboară din tălpi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
decembrie 1962 Locul nasterii:Lupeni, judetul Hunedoara Domiciliul: Sopron, Ungaria Referinte: Premiul 1 la Concursul de poezie ”Prin colbul vremii” editia a 2 a, decembrie 2012 </biography> Peregrinaj în alb departe de tine zăpezi alpine mi-au nins sufletul sărman peregrin fulgi albi și blajini precum mâinile bunicii (înălțate cândva în văzduhul rezemat de Retezat într-o zi de joia mare) mai dezmiardă obrajii aprinși ai copilăriei împletesc în busuiocul sfințit sub icoane râsetele nestăvilite și năzbâtiile cu mătănii și cântece
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
își povestea, cu o nemaipomenită risipă de fantezie, viața. Credea în reîncarnări, spunea cum trăise în Bizanț, cum trecuse prin secoli, născându-se și murind la aceeași vârstă, douăzeci și unu de ani, cum nu o interesa nimic din destinul ei de peregrin prin timp, decât să-l prindă pe Mocofanu, bărbatul care mergea înaintea ei urmând-o, să-l jughinească și să damblagească popa de la Sf. Elefterie. Am încercat de câteva ori să o întreb ce era cu Mocofanul acela. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
autorului, propunându-și o surprindere a ei cu toate aspectele și caracteristicile sale. În romanul „Ultimul spectacol fără acrobat (Editura Eminescu, 2010), pe fondul atmosferei unui circ ambulant, este descrisă o poveste de dragoste care sfârșește în dramă. Romanul „Himera Peregrinului” (Editura Mașina de scris, 2012), surprinde debutul în profesie al unui tânăr absolvent de facultate venit să își ia postul în primire, prezentând toate inconvenientele la care este supus și care caracterizează o epocă ostilă intelectualului.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos al stabilimentului (nume devoalat cu ostentație, de firma-reclamă luminiscentă) și care nu se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rând în semn de omagiu față de poetul a cărui viață și artă l-au marcat pentru totdeauna și căruia, prin gestul realizării acestui poem dramatic i-a împlinit, postmortem, un vis, plimbându-i prin lume cu tramvaiul opera și stirpea. Peregrin printre amintiri, în 101 poeme - Florentin Popescu Nehotărât între visul de a zbura și rămânerea în spațiul patriarhal (să vrei o zare să ajungi mereu / și-o viațăntreagă să-ți cioplești la vis / și-nvins să te întorci cu greu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
au desfășurat astfel. În sala aproape neîncăpătoare, după cuvântul doamnei președintă Elena Monu a vorbit prof. Elena Popoiu, textul cuvântării fiind publicat în „Academia Bârlădeană” nr. 3/2009, pag. 7, cu titlul Noi pagini de călătorie prin vâltoarea vremii”. Nonagenarul peregrin Alexandru Mânăstireanu merge mai departe: la trei ani de la prima parte-prima carte, a apărut, la editura ieșeană PIM, al doilea volum memorialistic, care reia nu doar titlul ci și firul narativ al celui apărut în 2006. Primele 100 de pagini
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
preludiul unei alte reîntâlniri, aceea cu Morgana Bantam. Moștenitoarea Companiei înflorise și frumusețea ei îl izbise pe Corto. Poate că de această femeie s-ar fi îndrăgostit până la capăt dacă destinul său rătăcitor nu ar fi făcut din el un peregrin condamnat să abandoneze iubirile, rând pe rând. Cum ar fi arătat viața lui dacă ar fi acceptat să urmeze semnele iubirii. Zâmbind, Corto sărutase buzele Morganei Bantam și atingerea lor îl făcuse să tresară. Din vinele Morganei venea către vinele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atîtea redescoperiri ale lumii În conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, În care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, În Înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizînd „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra Într-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau dintr-o privire, reușim să ne transmitem gândurile sau să ne facem reciproc Înțeleși asupra celor ce-au fost sau vor fi2. De curând am aflatcă ai avut la Lebadeia 3 mai multe dezbateri pe această temă cu niște peregrini, dar cel care ne-a informat nu ne-a lămurit Îndeajuns”. (D) - „Nici nu e de mirare”, am răspuns eu, „deoarece Întâmplător tocmai aveam multă treabă și nici o clipă de răgaz, căci se consulta oracolul și se Îndeplinea sacrificiul În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
considerația insuficientă de care s-a bucurat tratarea acestei chestiuni în istoria cercetării. 4.3. Creștinii în viziunea lui Lucian din Samosata Lui Lucian din Samosata (125-180) îi datorăm un tratat despre istoriografie în care, vorbindu-ne despre filozoful ambulant Peregrin (a murit autoincendiat în 167), ne prezintă o caracterizare a creștinilor timpului său. Mărturia sa, a unui autor necreștin, ne ofere un cadru caricatural specific eroului ocazional, ținut în cinste și de către creștini. Pentru el, creștinismul este o înțelepciune admirabilă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]