338 matches
-
găsesc nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe obraz un zâmbet de o bunătate infinită. Culmea, nu obosește niciodată, iar zâmbetul său nu e un zâmbet fals, ci unul pornit din inimă. Tresar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lui Vasile Voiculescu de Liviu Grăsoiu 1977, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu de Elena Zaharia-Filipaș, 1980, V. Voiculescu interpretat de...antologie de texte alcătuită de Rodica Pandele, în 1981, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului de Mircea Braga, V. Voiculescu peregrin prin veac de Marius Pop și Pe urmele lui Vasile Voiculescu (Florentin Popescu), Gânduri Albe, alcătuit de Victor Crăciun, în 1984, V. Voiculescu și lumea lui, 1993, poeziile religioase Călătorie spre locul inimii, adunate de Radu Voiculescu, în 1994, volumele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cunoscută, acum totul e limpede. Mă duc să mă plimb prin el, aiurea, cum ar zice poetul, frumoasă seară, minunată, aer de vacanță pe sfârșite, prima săptămână de toamnă, fericirea mea e legată de cerul acesta magnific. Acum, când sunt peregrinul necunoscut, pe o uliță, undeva la capătul ei, o umbră se strecoară nu știu încotro, după ce se iscase vântul ușor din norii de pulbere albastră. În cimitirul de pe deal crucile se umflau de atâta înghesuială funebră, iar clopotele anunțau ruga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1837 descindea în București Ion Codru Drăgușanu: „Iacă-mă în Babilonul României. Nu-ți scriu figurativ, ci deplin în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ O vie întipărire îi produc „peregrinului“ varietatea și policromia costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în uniformă de tunariu rusesc. În 1879 am tras sortea militară, dar fără a fi apt m-am liberat și tot atunci am trecut eară în România prin pasul Predeal, tot cu susnumitul conducătoriu care era acum cu întreaga familie peregrin spre Dobrogea și s-a împământenit în comuna Topologu, plasa Hârșova, jud. Constanța, ear eu am plecat din Topologu spre Bulgaria spre a-l afla pe unchiul meu Neculae Vodă dus de acasă de prin 1820 cu femee cu tot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stepele Rusiei, din pădurile Moraviei sau arșița Anatoliei, s-au ciocnit fără oprire în numele celui mai puternic. Destinele prinse între iataganul turcesc, tunul muscal și baioneta austriacă au devenit de nevoie destine de pelerin, de pribeag în calea furtunii. Printre peregrinii veacului avea să se numere și un om rămas în istorie ca un monah desăvârșit, un mare erudit, traducător de mare înzestrare, povățuitor și păstor de suflete, dar mai cu seamă ca un model de personalitate umană șlefuită prin efort
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a pelasgilor din Asia Mică și că, prin urmare, aceștia sânt poporul anticvisim al lumii întregi „ (p. 706). 4. Nicolae Densusianu folosește toate datele despre limbă furnizate de antichitate pentru a construi dihotomia elen-neelen. Această opoziție este precizată prin termenii peregrin pentru elen (grec) și pelasg, barbar, rustic, latin pentru neelen. „Grecii nu erau socotiți între barbari, spune Densusianu, ei erau peregrini și limba lor peregrină”. „Limba barbară era cu totul diferită de limba așa-numită peregrină (peregrinitas). După ideile autorilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
folosește toate datele despre limbă furnizate de antichitate pentru a construi dihotomia elen-neelen. Această opoziție este precizată prin termenii peregrin pentru elen (grec) și pelasg, barbar, rustic, latin pentru neelen. „Grecii nu erau socotiți între barbari, spune Densusianu, ei erau peregrini și limba lor peregrină”. „Limba barbară era cu totul diferită de limba așa-numită peregrină (peregrinitas). După ideile autorilor romani, limba barbară era o limbă negramaticăală, o limbă rustică, pe care o vorbeau populațiunile autohtone din celelalte provincii ale Europei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
uneori la comentariul critic rând cu rând, cuvânt cu cuvânt; iar când îmi împărtășește impresiile sale de lectură ori de călătorie (e poate cel mai avid și mai enciclopedic cititor român în viață, e unu-l dintre cei mai metodici peregrini culturali), indiferent de lungimea acestora, mă inspiră și mă orientează (chiar și atunci când nu mă convinge). Cunoscându-i această incredibilă etică a muncii și a colaborării, l-am invitat la Central European University cu diverse ocazii: să țină conferințe; să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Geografia turismului românesc, Cluj-Napoca, 1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională” (Cluj-Napoca), 1994, 58; Mihaela Ursa, „Jocul cu umbra”, ST, 1994, 12; Olimpiu Nușfelean, Meditativ și peregrin, TR, 1997, 3-4; Poantă, Dicț. poeți, 156-157; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 282-283. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
1996; Cuib de lumină, București, 1996; Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
acesta ideea genezei divine a poeziei. Istoric prin vocație, el se angajează într-un fel de luare în posesie a trecutului și a urmelor lui. Câteva discursuri ținute la sfârșit de an școlar, conturând vibrația lirică și intelectuală a acestui peregrin mesianic în istoria românească, au circulat și dincoace de Prut: Cuvânt cătră elevii școalei ținut. Hotinului, ruși și moldoveni, rostit în 1837, rămas în manuscris, editat numai în traducerea românească a lui C. Stamati („Foaie pentru minte, inimă și literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
titlul „O samă de cuvinte”, cronicarul moldovean Ion Neculce face o prezentare literară de o mare frumusețe unuia dintre marii oameni de cultură ai Europei răsăritene din veacul al XVII-lea - Nicolae Milescu Spătarul. Om de cultură, erudit, diplomat abil, peregrin neobosit, poliglot desăvârșit, contemporan cu cronicarul Miron Costin, dar superior acestuia ca erudiție, Nicolae Milescu poate fi considerat primul „uomo universale” de la noi, deschizând tipologic o serie celebră de spirite enciclopedice care mai cuprinde nume precum: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea edictului din 212, Constitutio Antoniniana, prin care Caracalla acordă cetățenie romană peregrinilor din Imperiu, toate favorizează Întrepătrunderea etnico - lingvistică din provinciile Dacia și Moesia. Viața culturală Contribuie În mod decisiv la Învățarea limbii latine. Izvoare descoperite la Geoagiu, Sarmisegetusa, Vețel dovedesc existența unor școli elementare, a unor instrumente de scris pe tăblițe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
universală și o transpunere a Faptelor lui Scanderbeg. S-a stins probabil în temniță (în 1764 era încă acolo) într-un an pe care nu-l știm. în anii 40 ai veacului al XVIII-lea se afla în cercul Cantacuzinilor peregrini și în 1740 (an în care a murit Doamna Păuna), scria, în românește, la Brașov, diata energicei Doamne Păuna, văduva lui Ștefan Cantacuzino. „Paraflază”, însă, testamentul în italiană: „La presente scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu deosebire adecvarea: "intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel." Și această frumoasă caracterizare finală: El este un împătimit peregrin, plăcându-i să rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta, am spune, după socoteli și capricii de poet, iar nu la un mod metodic și cu atât mai puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
spre a gira exemplar atitudinea de interiorizare energică și radicală. E o ghemuire în sine inextricabilă, ca nodul din Gordion, „omul gordian” al lui D. așteptând/ sfidând mereu sabia care despică. Brahma, Icar, Sisif, Teseu, Enkidu, Orfeu sunt embleme pentru „peregrinul” în spirit, către începutul absolut al marilor paradigme. Anabaza prin tărâmul sinelui străpunge până în „depărtarea” transcendenței, unde se împlinește suprema identificare cu marele însingurat divin. Volumele Depărtarea lăuntrică (1980) și Discurs despre liniște (1989) transferă în regimul erosului dialectica paradoxală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de la Platon, prin Augustin și Anselm, a însoțit gândirea creștină și care a considerat lumea ca un sistem ordonat de corespondențe, ca un țesut de semnificații și raporturi care fac aluzie la Dumnezeu Unul și Întreit, în vreme ce omul este un peregrin neliniștit al Absolutului Trinitar. La ce folosește o filosofie care nu face mai evidentă prezența lui Dumnezeu în lume și nu împlinește aspirația omului de a-l cunoaște și a-l avea pe Dumnezeu? Exercitarea rațiunii este salutară dacă ne
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Ordonat în șase părți, volumul nu evită un anume eclectism precum și o supraevaluare a unor texte ocazionale proprii care puteau fi date uitării fără un risc deosebit în autoconstrucția năzuitei parabole. Încetinindu-și motoarele, după puzderia de stagii, conferințe, simpozioane, peregrinul bucovinean (din Italia în Tibet, din Australia sau Noua Zeelanda în Spania, din India (bursa Sivananda în 1992 și 1996, în urmă căreia devine master în filosofia Vedanta) în Franța, Grecia (Muntele Athos) ș.a.m.d.), V. Andru își redactează propriul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și alunecări spațiale, astfel că, deși născută în 1917, stabilită în anii 60 la New York, Lady V. duce cu ea cititorul în ambianța anilor 1870, Whistler și Gautier devenind personaje. Raportul dintre viață și artă este surprins prin aventura spiritului peregrin aflat în căutarea propriei identități (existența intimă fiind una searbădă și neînțeleasă) care se petrece într-un decor estetizat, în care transparența și opacitatea, inefabilul și greutatea formează o unitate inedită, într-o viziune fantastică plină de poezie și senzualitate
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
iubita din copilărie - acum femeie măritată - sugerîndu-i acesteia că o vede pentru ultima oară (Floricica); oamenii care, în prima parte a cărții, populau paginile se răresc, se fac tot mai puțini, devenind simple umbre ocazionale; ultimul om întîlnit, înainte ca peregrinul să se cufunde în pustietatea necunoscută, este o făptură simbolică, un călugăr, întruchipare a singurătății monahale, Părintele Ghermănuță; despărțindu-se de acesta la poarta schitului Nichit, Hogaș își ia într-un fel adio de la întreaga umanitate. Aluzii la acest viitor
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
3 decembrie, începând de la ora 18, în sala cinematografului „Capitol” va avea loc concertul aniversar prilejuit de împlinirea a 10 ani de existență a Radio Vocea Speranței (RVS), primul post creștin din Banat. Vor concerta formațiile: „Laudes Christi”, „Adoramus”, „Excelsis”, „Peregrini” și soliștii Mediana Vlad, Lucian Onița. Vor fi reprezentate instituții din Timișoara, celelalte posturi de radio din oraș, centrul „Media Adventist” din București și conducerea „Conferinței Banat”. RVS Timișoara emite din luna octombrie 1995 pe frecvența 89,7 FM, între
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]