4,527 matches
-
prezice subtil ea însăși într-o maximă din Spaimă de literatură: "Există poeți care refuză să comunice și alții care rămîn secreți chiar în cadrul comunicării. Și mai exista misterul în stare să precipite dincolo de senzația celorlalți că au înțeles totul". Perfecțiunea simplității spre care tinde, epurînd epitetele inutile, măștile stilistice, substituirile, adăpostește o capcană, o nouă enigmă, de care e avizata și de care poate profita paradoxal. Ancorat în sfîrșit la acest țărm, mă văd nevoit să dau lămuriri cititorilor textului
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
și posibilitățile apărăturii, parcurgând toate etapele de la discul mono până la video-disc. an opera a introdus sistemul schimbului de spectacole ăntre marile teatre, a promovat obiceiul de a se cântă an limba originală și star-sistemul cel mai elitist an scopul atingerii perfecțiunii; a fost primul dirijor (Wagner mai ăncercase) care a trecut de la pupitru pe scena regizând spectacolul și controlând până an ultimul detaliu, ăn dorința de a atinge idealul fuziunii desăvârșite ăntre scenă și fosa. Montările sale (multe filmate) au rămas
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
e impresionată de intransigenta cu care ași refuză sieși orice slăbiciune, de voință supraomeneasca cu care se chinuiește să-și ăngrăngă limitările trupului șubrezit. Desigur superstar, tiran, macho, mare preot al cultului "Imaginii" dar splendid și autentic muzician, obsedat de perfecțiune, de căutarea frumosului absolut. Cât de dornic de publicitate era, Karajan a fost totuși discret an privința intimității sale, a vieții sale de familie; este singura latura asupra căreia cartea atât de bine informată a Corinei Jiva nu spune nimic
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
Eugenia Vodă Care credeți că e replică cea mai des folosită în filmele americane, o replică întîlnită, zic statisticile, în peste 80% din filme? N-o să ghiciți: "Să ieșim de aici"! Filmul american a ajuns la o asemenea perfecțiune în exploatarea și asamblarea poncifelor încît, în mileniul trei, ne putem imagina un computer scenaristic apt să combine singur replici deja verificate - de la "Să ieșim de aici!" pînă la, să sicem, "Play it again, Șam"... Din fericire nu sîntem încă
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
poetul adoptă figura de misionar, a cărei aspirații intime, într-o comunicare cu („pleoapa istoriei”, „cuvinte mucegăite”, datorie este de a umaniza „pustia”, de a lumea, cu faptele și cu istoria: „ între noi „tăcerea pietrelor”, „ultima draperie” face compatibil absolutul perfecțiunii faptele / și pleoapa căzută a istoriei/ etc.), precum și cuvintele cheie, folosite morale cu puterea cuvântului... peste mâinile întinse/ căutând drumul” ca simboluri poetice ( faptele, drumul, În partea a doua a cărții „Gânduri (Prezent, p.56). Poetul caută să impună memoria
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
vorbește despre un poem care ignoră mulțimile, zgomotul, tranzacțiile („târgurile”), umblând, în schimb, prin „țeasta tăcută” - metonimie pentru minte, pentru gândire - loc unde pulsează, precum un element vital, „umbra”, regiunea întunecată, ascunsă, obscură, înzestrată, și aceasta, cu atribute umane, contradictorii (perfecțiunea ironică, pe de o parte, iar pe de alta, tabieturi, sugerând tihna, domesticitatea, dar și „apucături metafizice la amiază”). Nu este greu, pornind de la acest poem, pe care îl considerăm emblematic, să trasăm câteva dintre caracteristicile poeziei lui Eugen Suciu
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
cuvântului și a îmbinărilor de cuvinte insolite („am găsit un cuvânt/ care nu există/ și mă strădui/ să păstrez această identitate”), combinațiile șocante, cu efect de concretizare sau de reierarhizare a lumii (de tipul versului deja citat: „acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei”). Descoperim, de asemenea, în special în partea a doua a culegerii, un poet Eugen Suciu nu neapărat necunoscut, dar altfel în bună măsură, un poet care vine din profunzimile pastelului metafizic bacovian și care se confundă cu
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
se înlătură efectul reconfortant al rimei, succesul sau eșecul alegerii cuvintelor și a structurii propoziției devin mai evidente”. Nu uită însă nici acum să facă precizări legate de social: „Astfel de forme șca vers libre ț nu vor evolua până la perfecțiune decât în societățile strâns unite și omogene, societăți de talia celor care au produs corurile grecești, lirica elisabetană, canzoneul trubadurilor” (p. 33). După 25 de ani, reia discuția în Muzica poeziei, unde repetă că formele fixe sunt numai doar o
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
de acțiune, fiindcă „O literatură se deosebește de viața omului prin faptul că se poate întoarce asupra propriului trecut și dezvolta o posibilitate căreia nu i s-a dat curs” (Johnson, critic și poet). Există și un aspect tragic al perfecțiunii (revelat în eseul Ce este un clasic?): acela că literatura începuturilor poate fi mai bogată decât cea care îi urmează, iar un scriitor desăvârșit poate exercita și o acțiune sterilizatoare prin acapararea unei zone de limbaj unde ceilalți nu mai
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
distrugerea vieții popoarelor au fost totdeauna opera conducătorilor". Există aci și o cîrtire împotriva democrației, inevitabilă oricărui elitism, de la "cultul eroilor" al lui Thomas Carlyle, pînă la, să zicem, teoria lui Vilfredo Părete. Dar mecanismul democrației este totdeauna satisfăcător? Atinge perfecțiunea? Chiar dacă cel mai bun, la ora de față, nu e defel ideal, spre a parafrază o vorbă celebra a lui Churchill. Oricum, nu se poate situa în afara criticii. Are momentele sale de împotmolire, crizele sale, uneori cu urmări dramatice, așa cum
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
vrea să spună însă că se va și face. Viitorul este nehotărît. - Aceasta nu vrea să spună - si Dv. credeți acest lucru - că imperfecțiunea trebuie menținută altfel decît în sensul ei pozitiv, cu posibilitate de schimbare... - Cred ca visurile de perfecțiune sînt foarte periculoase și că, așa cum spunea Rousseau, binele și răul curg din același izvor. Egoismul, generozitatea, cruzimea, sacrificiul de sine rezidă deopotrivă în aceleași caracteristici ale speciei noastre, ale nevoilor noastre fundamentale. Calitățile pozitive și negative provin din aceleași
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
rezidă deopotrivă în aceleași caracteristici ale speciei noastre, ale nevoilor noastre fundamentale. Calitățile pozitive și negative provin din aceleași nevoi omenești de a trăi împreună cu altii și de a depinde de ceilalți. Deci nu există oprire. Nu se visează la perfecțiune, ci se crede - și e tot ce se poate spune că optimism - în perfectibilitate. Știți că există această expresie a lui Rousseau, pe care și alți autori din secolul al XVIII-lea o întrebuințau; perfectibilitatea nu voia cîtuși de puțin
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
ro, adăugând că "acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi". Toni Neacșu subliniază că "mare parte din presa noastră este un cor de behăieli etice. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiționiști ai propriei perfecțiuni morale. Este o inflație a infatuării de caracter, o înghesuială teribilă de comportamente de păuni moralizatori. Este o spoială declarativă, să fim bine înțeleși. Este o puritate agresivă, folosită pe post de ciomag pentru tot ce se încăpățânează să iasă
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
Cristina Alexandrescu Dana Rogoza pozat foarte sumar îmbrăcată, la șase luni după naștere, și fără că fotografiile rezultate să fie modificate. "M-am săturat de atâta 'perfecțiune' obținută pe calculator, pe care o zăresc peste tot în reviste sau bloguri de fashion. Uneori (...), îți poți permite să lași materialul în formă brută", scrie pe blog Dana Rogoz.
Cum arată Dana Rogoz la șase luni după naștere by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/22021_a_23346]
-
optică imortalizându-l pe autorul în plină acțiune... Lumina generoasă a Spaniei umple salonul Infantei îmbrăcată în roșu și argintiu. Rochie din care se reflectă în jur jerba de culori nuanțate pînă la incandescent... Cum exclama un mare critic: o perfecțiune ce exclude orice comentariu. Este artistul desăvîrșit ce a ridicat spațialitatea luminii pe treapta absolută a viziunii. Care a înlăturat umbra, ambiguitatea, tenebrozitatea, obscurul, din conștiința hispanică mistică optînd pentru natura solară și echilibrată. Invers decît la El Greco, unde personajele
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
cititorul va răsfoi zadarnic presa timpului spre a se edifica asupra impactului social al violenței și crimei. Cu excepția cazului Râmaru, mediatizat în cele din urmă, nici pomeneală de atacuri la persoană, violuri, omoruri, într-o societate ce se apropia de perfecțiune pe măsură ce se năștea și creștea omul nou, de impecabil comportament civic. Exista pedeapsa cu moartea, dar ea se aplica "bandiților" politici, adversarilor la șefie, delapidatorilor din bunul public. O sustragere de peste o sută de mii de lei din patrimoniul de
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
aceea mare extrem de dificil de construit, în care o mică imperfecțiune, o neglijență (începînd cu un anumit moment Proust nu și-a mai revăzut manuscrisele) trec neobservate, dar construcția rămîne, în timp ce la Cioran nu există decît ceea ce am putea numi perfecțiunea. Din acest punct de vedere Cioran e mai dificil. Și mai este la el o economie de mijloace, niște turnùri foarte economice pe care româna uneori nu reușește să mi le ofere, nu le permite și mă obligă să le
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
care stă la baza alcătuirii acestui volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe produsul desăvîrșit, acea capodoperă în căutarea căreia sîntem dispuși să citim munți de literatură, să colindăm toate muzeele și toate
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Mircea Mihăieș (capitol nescris din "Deșertul tătarilor") Am trăit și anul acesta experiența șocantă a întoarcerii în țară, după câteva săptămâni de concediu petrecute departe de raiul proiectat de Ion Iliescu și adus pe culmile perfecțiunii de Emil Constantinescu. Spun "experiență" pentru că nu e ceva obișnuit ca, în-tr-un singur minut, să treci dintr-o civilizație în alta, dintr-o lume în alta, dintr-un tărâm în altul. Spun, de asemenea, "experiență", pentru că o naivitate vecină cu
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
împotriva a tot ceea ce era frumos în lumea înconjurătoare. Tînărul suferea de un grav impediment de vorbire, care îi provocase grave complexe de inferioritate. Detestîndu-se pe sine pentru propria-i imperfecțiune, piromanul se răzbuna încercînd să distrugă însăși ideea de perfecțiune, întruchipată de Templu. Pornind de la un su- biect transparent dostoievskian, Yukio Mishima scrie o carte impresionantă despre suferința pe care o provoacă prea multa frumusețe a lumii. Un personaj din recentul laureat al multor premii Oscar de anul acesta, American
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
nimeni/ la vămile durerii/ și-ale morții/ n-a stat nimeni/ sub floare și-ndurare/ totu-i noapte/ și nu mai este/ nimeni pe pămînt" (O, adierea vieții ei). Consecința desprinderii de materie este deverbalizarea. Graiul uman se topește în perfecțiune indicibilă a Logosului primordial - laolaltă gînd și Cuvînt demiurgic: În seara lină/ din veacuri/ am abur pe față/ sînt ca o rugă pierdută/ de orice cuvînt/ se petrece departele/ E-un gînd peste ape/ Sîngele cît e de singur/ pustiul
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în istorie, această concordanță cristalizează în formele pe care le trăim de un deceniu - statul de drept și integrarea în unități mai largi, continentale și mondiale. Puterea democratică. Ispite și primejdii Cu aceasta nu trebuie să credem că am atins perfecțiunea și că istoria se sfârșește într-o beatitudine absolută, cum ne asigură Fukuyama. Nu, omenirea se confruntă cu noi probleme, cu noi pericole și noi tentații ce se cer consemnate lucid. Problema fundamentală este aceea a tensiunii "particular-universal" sau, altfel
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
1706-1790), Henry Adams (1838-1919) și Michel Leiris (1901-1990), pe care în România le mai citește puțină lume. Deși știe, fără îndoială, că spectacolul critic se desfășoară în fața unei săli aproape goale, Dan Cristea se străduiește să atingă în demonstrațiile sale perfecțiunea. Analizează atent și inspirat textele, aduce în discuție, ceremonios, opiniile altor comentatori, își mobilizează întreaga capacitate de teoretician pentru a realiza o tipologie a genului. în plus, se exprimă nuanțat și elegant, nelăsând să pătrundă în scrisul său nimic din
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
de insulele fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului ca insulă ordonată (Andrei Oișteanu - Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc). "Dorința de insulă" ca loc al perfecțiunii a alimentat mitul orașului interzis din Africa neagră, Tombouctou, transformînd, chiar împotriva evidenței, o localitate totuși modestă într-un strălucitor centru cultural și comercial (Simona Corlan-Ioan - Tombouctou: Orașul-insulă în Africa neagră). Locuirea însăși este o formă a insularității și cercetarea
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]