57,671 matches
-
spune Cioran, învățat de istorie - așteptați-vă la... ivirea unei noi religii". Totul vine din nevoia de mituri. Eseul lui Papini este subtil animat de un sentiment al urgenței ca omul secolului, evident modificat, remodelat sub doctrină, să mediteze la pericolul mutilării propriei conștiințe. E un semnal de alarmă. Iuda al lui Papini vinde, dar nu se sinucide, deci se abate de la legenda biblică din Evanghelia după Matei (XXVI și XXVII, 3-6), singura care istorisește și căința prin autosuprimare. Discursul scriitorului
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
lui poetic, acolo își domină admiratorii cu considerații artistico-literare pe care, dacă le-ar auzi un autor de bun simț, ar putea fi lovit de apoplexie. Dar Semiratatul este suficient de inteligent pentru a se asigura în prealabil că asemenea pericole nu există prin preajmă, el putând deveni stăpânul absolut al... admiratorilor și abia după-aceea să înceapă marele său festin de lider. Astfel stând lucrurile, se înțelege ușor de ce, mai ales după �89, dar și înainte, valoarea creațiilor literare a început
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
au drag de bâlbâiți - se arată pătrunși, fostul mare demnitar revine în șartul său, este din nou emir, dă sfaturi, o mândră lumină i se aprinde în ochi, buzele i se umezesc. E din nou luptătorul trecut prin mii de pericole, învingătorul, precum eroul liric al lui Walt Whitman, care se cânta și se celebra pe sine. Nu este el acela de care tremurau toți? Nu i se înmuiau genunchii lui Eugen Barbu, când îl vedea, trecând în limuzină, la Șosea
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
uniformizare. în același spirit a vorbit și Al. Mironov care a înfățișat o imagine a viitorului ultratehnicizat, astfel cum se întrezărește din consultarea analizelor prospective și a statisticelor. Nora Iuga, al cărei text îl publicăm integral, s-a referit la pericolele care pândesc identitatea nu doar a indivizilor, dar și a țărilor, a națiunilor, ca efect al globalizării. Mariana Dan (Serbia) a spus și ea că singurătatea nu este numai a persoanelor, ci poate fi și a unei națiuni, ca în
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
magică forță repetitivă îndreptată spre un țel anume. în cazul de față țelul privește expertiza, ca unic agent făcător și desfăcător de destin, păstrând cu consecvență o adresă precisă: pe cel ce se socoate expert, fără a bănui vreo clipă pericolele care îl pândesc atunci când convingerile și conștiința de sine se substituie realității. în astfel de situații se deschid pentru cercetător paginile unui roman, a cărui anecdotică pasionantă și instructivă merită să fie adusă la cunoștința cititorului. Va fi vorba aici
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
feministe, filmul face vizibilă o prăpastie între cele două sexe: femeile trăiesc într-o lume cvasi-patologică a fanteziilor romantice, dar se mulțumesc cu orice plăceri temporare (Frannie se culcă cu vulgarul Malloy, deși îl bănuiește de crimă), iar bărbații exudă pericol și auto-suficiență. O poveste de dragoste, susține regizoarea/co-scenarista, dar una nihilistă în privința romantismului. Protagonista ocupă însă vortexul narativ. Povestea nu e spusă din punctul ei de vedere, dar știm doar ce știe ea. Sutura spectatorului e realizată de Campion
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
preferă filmările cu soft focus, imaginea fiind aproape neclară, eliminând astfel diferența dintre ochiul "obiectiv", clarvăzător, al camerei și perspectiva protagonistei. Mișcările torpide ale camerei se justifică și prin atenția pe care Campion o dă detaliilor decorurilor: orașul New York respiră pericol și urâțenie (da, există estetica urâtului și în cinematografie), gunoaiele sunt omniprezente, iar asfaltul oprimant. Nimic mai firesc ca detectivul - cu numele - să se revendice din durii cinici á la Doyle (Gene Hackman) sau Harry Callahan (Clint Eastwood), deși se
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
pot permite luxul de a fi mai pretențios. Trebuie s-o port pe asta, dacă mai vreau să prind asemenea dimineți. Există un singur "azi". Restul e trecut. Oglindă spartă în cioburile căreia, privind prea insistent, risc să pun în pericol întregul. Câtă vreme voi putea gândi ca acum, nu știu. Și nici nu vreau să fac vreo presupunere. Deocamdată, cerul e senin, iar oțetarii din curtea vecină abia se clatină. Și nu am nimic de cerut destinului - dacă destinul este
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
face referite la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu-i putea opri, nici munca grea, nici pericolul îmbolnăvirii de o boală infecțioasă în timpul îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, îl aduce în amintire pe părintele Pantelimon de la schitul atonit Sfânta Ana, care s-a dăruit slujind altora. „S-a îngrijit de cei bolnavi de tuberculoză, i-a hrănit
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
unui fiu l-ar fi determinat pe Petru să facă acel pas hotărâtor de la care îl rețineau deocamdată cele două fete născute de Ekaterina. De aceste lucruri se temea, conform mărturiilor contemporanilor, țarina însăși" (p. 38). Uneltirile țarinei înlătură însă pericolul: Maria este constrânsă în secret să avorteze, sub supravegherea medicului Curții (p. 40). Aceasta este trauma care o va determina să nu se căsătorească niciodată, deși avusese pretendenți. Pasiunea țarului Petru I pentru prințesa Maria s-a redeșteptat în 1724
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
când se fac investigații și percheziții legate de atacurile teroriste. Ceea ce arată că dincolo de motivele politice există și o motivație mai adâncă, pe care intelectualii occidentali nu vor sau nu pot s-o înțeleagă. Orbirea intelighenției din Vest în fața unor pericole precum cele sesizate mai sus e proverbială. În 1993, când apărea cartea lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor, oricine încerca să citeze părerile acestuia era taxat de către forțele corectitudinii politice drept un retrograd, un xenofob și-un dușman al ,înțelegerii
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este, într-un fel, un pericol: festonul unui șal de moar și ultima sentință din legămîntul de loialitate. Ceva care impune și obligă. Vreau să spun că un poet îți poate plăcea la primul volum, mai mult, mai puțin sau deloc la al doilea și tot
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
precise, clare, măsurabile, noi vom vedea în ea, din vanitate, din orgoliu, din prostie, din nebunie, din rațiunea de a fi, mărturia de necontrazis a primatului spiritului și a calității noastre creatoare" (p. 122). Scriitorul avertizează încă din 1933 asupra pericolului pe care îl reprezintă ,nașterea fascismelor în Europa", în paralel cu jocul periculos al Sovietelor, cărora ,le lipsește cam prea multă onestitate intelectuală" (p. 79), oricât Revoluția dă o speranță, dar este o speranță otrăvită. Deznădejdea lui B. Fondane în fața
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
la care ar fi ei supuși, nu e greu să înțelegi că astăzi suntem marginalizați cu toții, indiferent de generație. Tinerii își pot permite să se iluzioneze o vreme că rămân, cu entuziasmul și orgoliul lor infinit, să se creadă în afara pericolului marginalizării. Dar toți suntem atinși de flagelul crizei, că ne aflăm nu în terenul aglomerat al creatorilor de toate calibrele, ci în terenul consumatorilor, cititorilor, care sunt oameni extenuați în proporție de masă, astăzi, de aiuritoarea luptă pentru supraviețuire, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
comunismul etern", ci și "fascismul etern". Adică acel Ur-fascism despre care vorbea Umberto Eco pe-un ton de îngrijorată vigilență față de orice eventuală resuscitare a extremismului în vremurile noastre. Eco, victimă surprinzătoare (și nu prea!) a corectitudinii politice, vede doar pericolul fascist. Important e, însă că elementele incriminate de el se regăsesc atât la fasciști, cât și la comuniști.
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
spre o Ithaka generică, Odysseia oferă o tipologie a obstacolelor ce se pot ivi în cale. Prigoană înverșunată, ostilitate fățișă și violentă, primejdie ascunsă sub aparență ademenitoare, bunăvoință sufocantă, dragoste cu de-a sila, desfătare paradisiacă și amnezică: paleta de pericole capabile a-l abate din drum pe călător și a-l împiedica să-și atingă ținta cuprinde în egală măsură prieteni și neprieteni, îngeri și monștri, splendori și orori. Mergînd pe urmele lui Odysseus, nu este de mirare că Apolodor
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
foarte turburi cuvinte", "semi-român" cu "ascendență amestecată" etc. sau (Botta despre Blaga) "agent al freudismului în România", "impostură", "ajustare de citate deprimante", "delir de locuri comune", "infamie", "autorul tautologiilor, cacofoniilor", "idei vermiculare", "vacuitate desăvîrșită", "idee trivială", "instrument de corupție publică", "pericol social", "penurie morală" etc. Oricum, schimbul injurios de replici dintre cei doi scriitori nu a depășit cu mult nivelul uzual al polemicilor din presa interbelică românească. Și totuși, în 1941, Dan Botta susținea că, "în ultimul an", Blaga ar strînge
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
plecat în teritoriul Mării Banatului încălțat cu cizme albastre de cauciuc (ca situația?), și nu a știut de această zicere-adevăr. Dar, oare, nici vicepremierul Marko Bela? Însă cel mai important lucru este explicația (S.F.?) conform căreia lipsa abonamentelor pun în pericol intrarea României în UE... - Deci, asta-i chichița?, se enervează brusc Haralampy. Apăi, trăznească-le Dumnezeu de abonamente, dom' Tăriceanu! De ce nu ne-ați spus mai de mult?
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
mod special anglicisme, iar calcurile și inabilitățile sintactice compromit parțial receptarea. Dependența stîngace de limba originalului se vede la fiecare pas: în punctuație, mai ales în utilizarea virgulei în conformitate cu regulile englezești și în contradicție cu cele românești - "A nu sesiza pericolul, este o mare vinovăție"; în morfosintaxă - de pildă prin frecvența cuvîntului popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
a se exterioriza, ea este curvie interioară cu gândul. La rădăcina declanșării acestor energii pe care le solicită și epuizează actul fizic al curviei, stă distrugerea, răvășirea și pustiirea sufletului.151 Mântuitorul Iisus Hristos, fiind și bun psiholog și cunoscând pericolul pe care-l reprezintă păcatul cu gândul, mai ales cel al desfrânării, avertizează: Ați auzit că s-a zis celor de demult: Să nu săvârșești adulter. Eu însă vă spun vouă: că oricine se uită la femeie, poftind-o, a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cedează niciodată: la insistențele editorului de a trata politic anumite teme. Confruntând textele cu epistolarul dintre cei doi, Lucian Boia demonstrează cu asupra de măsură inaptitudinile ideologice ale scriitorului, precum și pe acelea de a scrie subiecte de dragoste. Urmărit de pericolul de a se repeta (deja i se reproșa variația pe aceeași temă), Verne s-a arătat foarte disponibil la înnoire și chiar la pastișarea scriitorilor preferați: Poe, Dumas, Dickens sau Fenimore Cooper. In capitolele finale, Lucian Boia corectează câteva teorii
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
vedere vizual, dar e mult mai "zaharisit" decât producțiile sale anterioare. E clar că filmul are drept public țintă întreg familionul și vrea să fie agreabil mai mult decât original. Spre deosebire de Edward Scissorhands, nu simți niciodată că personajul e în pericol sau că nu va reuși să facă ce își propune. Filmul nu depășește statutul de basm ceva mai rafinat decât din punct de vedere vizual. Și tocmai aici e hiba, pentru că pentru publicul de multiplex va părea exagerat, iar pentru
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
relativizării, să nu-i atribui Domnului mesaje mediocre, să nu crezi că Numele Său poate fi oricând invocat. Adrian Popescu scrie, în amintirea părinților săi preaiubiți, subliniind calitățile lor morale exemplare de-a lungul unei vieți pline de încercări și pericole din vremea comunismului, cum își păstrează omul credința și respectul de sine în vremuri de restriște. Florin Mihăilescu ia în dezbatere ideea Răului absolut, ideea de nevinovăție. Adevărații vinovați sunt întotdeauna cei care încep, cei care lovesc primii, iar ei
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
scufundarea sa. Acum am aflat că la TVR sunau reprezentanții lui Adrian Năstase pînă și pentru detalii de tip "De ce n-a apărut premierul la tvr cînd mînca mititei cu poporul ?" Cu alte cuvinte, prim ministrul își pune sănătatea în pericol consumînd mici la o adunare cu cetățenii alegători și TVR nu dă o asemenea secvență capitală. Asemenea telefoane se dădeau și la televiziunile private care primeau reclame din partea guvernului. Rezultatele se cunosc. Dar, admițînd că televiziunile comerciale au făcut jocul
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
culmi cum nici în comunism nu au existat. Viață grea și stresanta în România este făcută de români între ei ceva asemănător cu viața în pușcăriile din Canada ; există mâncare bună, căldura în celule, săli de sport, chiar piscine, dar pericolele și mizeria vin de la pușcăriași și nu de la gardieni. Cum poate fi descris Bucureștiul sfârșitului de an 2008 și începutului de An Nou ? Mi-ar veni să zic pe scurt așa cum am fost tentat de realitate București flori și praf
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]