4,422 matches
-
vestita contesă din aristocrația britanică, măritată la 16 ani, cu un lord și înnobilată și care luîndu-se la ceartă cu o altă aristocrată - asta pe bune! - începuse s-o înjure de mama focului folosind limbajul de mahala al prostituatelor de la periferia Londrei. Oricum, este ridicul să vezi doi scriitori atacîndu-se unul pe altul cu înverșunare într-o limbă pe care abea o cunosc... Doi meșteri ai stilului, înfruntîndu-se într-o limbă complet străină! Nu mai țin minte de ce ne certam și
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
Sînt transilvănean, prin urmare... Cu cît îmbătrînesc, cu atît îmi dau seama că aparțin, nu numai prin originile mele, dar și prin temperament, Europei Centrale. Treizeci de ani trăiți la Paris nu vor șterge faptul că m-am născut la periferia imperiului austro-ungar". Și tot cam pe atunci nota: "Ce-ar spune taică-meu, care în timpul primului război mondial a fost deportat la Sopron, dacă m-ar vedea ascultînd la Paris, ceasuri întregi, muzică țigănească maghiară? Însă, la drept vorbind, această
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
pune oficial la socoteală - PDSR și-a ținut promisiunea și a trecut neîntîrziat la fapte: lucrările lui Gheorghe Zărnescu și Titi Ceară au fost dizlocate din amplasamentul lor și duse tocmai acolo, în Siberia bunurilor simbolice, în spațiul securizat al periferiei vegetale. Ce relație directă, evident, de adversitate, poate exista între un partid politic populist și lumea fragilă a bunurilor culturale nu este, la prima vedere, un lucru foarte clar. în mod sigur, cenzura directă a dispărut din România ultimului deceniu
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și o dată cu transformarea simbolismului - apariția plină de fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul ei, aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca o regresiune în inconștient, ca o ipostază a decepției neputincioase, ci ca
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
în sânul mafiei securiste oameni bogați și oameni "săraci". Există, fără îndoială, complicități și dușmănii, antagonisme și fidelități, invidii și trădări. Or, cei care s-au văzut cu sacii definitiv săltați în car sunt asediați de colegii lor rămași la periferia marilor averi! Nu doar bănci și mari întrerinderi particulare, dar cartiere întregi se află sub controlul discreționar al acestei pegre ajunsă la ora ciocoismului atotbiruitor. Se spune că avioanele de după-amiaza nu mai decolează și nu mai aterizează la Băneasa
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
Rodica Zafiu Una dintre cele mai recente expresii colocviale, frecvente în limbajul tinerilor, este de cartier: construcție doar parțial transparentă, deoarece substantivul cartier, în sine nemarcat pozitiv sau negativ, poate denumi deopotrivă zone de periferie și zone centrale, părți atît sărace cît și foarte luxoase ale orașului. În uzul actual s-a produs însă o restricție semantică, care presupune de fapt o opoziție între cartier și centru, astfel încît primul termen desemnează cu precădere cartierele-dormitor
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
altcineva declară: "asta vă spune un adevărat șmecher de cartier" (LD, 11 martie). Diferența dintre sensul "tradițional" și cel recent și specializat e utilizată în scop umoristic în cazul în care cartierul, ca metonimie a existenței mizere și marginale, a periferiei, este explicitat oximoronic prin referirea la o zonă rezidențială, la cartierul de lux preferat de nomenclatură: "Și Petre Roman este băiat de cartier - Primăverii, firește" ("Academia Cațavencu" 15, 1999, 6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
timp de așteptări desfrînate și de pusee delirante, mai mult sau mai puțin sistematoizate, artiștii adevărați, profesioniștii care fac în mod real cultura națională, care modelează spiritul acestei țări și îi perpetuează chipul în timp, pășesc rătăciți, pe undeva pe la periferia tranziției, autiști și neinteresanți pentru că și-au pierdut de multă vreme atît calitatea de pericol public, de amenințare pentru sistem, cît și stricta utilitate propagandistică. Dacă acesta este, în mare, chipul moral pe care Alexandra Nechita l-a dobîndit în
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
veștejiți/ de frică negri de grija/ auroralei zile de mîine". Prin disputa Prostului satului național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în viață ("alive and warm in
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
desăvîrșirii și demon, intruziunile astfel mascate ale autorului în lumile personajelor sale intră prin urmare și ele adînc în poveste. "Prin mine [...] s-ar răsfrînge dincolo toate cîte sînt pe această stradă care ar merita să se recompună într-o periferie a raiului pînă în cele mai intime detalii." Florin Șlapac - Fără pereche, Editura Univers, București, 2000, 208 pagini, f.p.
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
activitate atât de nobilă... Obișnuiți să comande, activiștii de partid n-au avut astfel de scrupule: ei au luat de-a gata vile superbe din cartiere șic, spre deosebire de bieții polițiști pe care minima prudență i-a împins să construiască la periferie sau în idilicele sate natale, de care și-au adus brusc aminte... O specie "imobiliară" este și aceea a oamenilor în sutană. Nu mă refer la faptul că majoritatea lor stau în locuințe ale statului sau ale comunităților locale. Expresia
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
ei, or asta necesită spațiu. însă în mod clar am scris - mai ales pentru cititorii occidentali - despre o țară în legătură cu care ei știu puțin sau nimic. O țară care este, în același timp, parte absolută a Europei și oarecum la periferie în multiple sensuri literale și metaforice, o țară care a avut și are dificultăți mai mari și mai durabile decât ale altor națiuni europene, care are interesante obsesii și forme de paranoia (pe care se pare că le-am ilustrat
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
lui Michel Autouturier nu se oprește prea mult asupra problemelor de natură propriu-zis literară/ muzicală/ coregrafică/ plastică ale acestei forme ideologice de creație, preferînd să-i analizeze evoluția - caracterizată de înfruntarea permanentă între centrul politic, ce promovează ortodoxismul estetic, și periferia artistică în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt primele două, Pentru o artă "de stînga" și Pentru o artă a proletariatului, care tratează momentele premergătoare introducerii noii politici culturale, perioada de înflorire a curentelor
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Aflăm de razii, de acțiuni în forță și așa mai departe. Dacă iei aminte un pic la aceste "succese", bagi de seamă că cea mai mare parte a lor au loc pe spinarea țiganilor pripășiți la marginea Bucureștiului sau prin periferiile altor orașe. Într-un efort disproporționat, eroica Poliție și nu mai puțin eroicele trupe speciale izgonesc de la marginea Capitalei mici comunități de țigani care s-au stabilit ilegal aici. Nu demult, cîțiva primari s-au contaminat unul de la altul, vrînd
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
pe Rosetta, ci - cu camera pe umăr - ei îi vânează fiecare mișcare, cel mai mic gest, expresia pe cale de a se naște pe chip. Această fată, abia ieșită din adolescență, ce locuiește împreună cu o mamă alcolică, într-o rulotă de la periferia unui oraș belgian, știe, deja, că a avea o slujbă înseamnă a câștiga un război cu lumea înconjurătoare. Cu îndârjire, apelând la toate armele - inclusiv delațiunea - ea trebuie să câștige zilnic, bătălia cu viața. Zbaterea ei e disperată - de la primul
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
și regizoare, formată, și ea, la școala documentarului și a scurtmetrajului. Viena 1995. Jasmin, Tamara, Valentin, Senad și Roman - cinci tineri, fiecare cu un background etnic și social diferit, își întretaie, pentru o scurtă perioadă, existența și visele. Aici, la periferia Vienei - la marginea Occidentului - ei își caută fericirea . Pentru românul Valentin (interpretat de un Tudor Chirilă cu o figură de amant latin) Viena e doar o escală pentru America mult visată, bosniaca Tamara, dorește să se întoarcă acasă, chiar dacă războiul
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
o categorie, de... continuatori! Unii declară că au rezolvat diverse situații chiar mai bine decît modelul! Sîntem cei mai...! Gogol al nostru, Joyce al nostru, Tolstoi al nostru etc., etc. Absența simțului tragic ne menține, am mai spus-o, la periferia interesului general. O mentalitate provincială începe să se extindă periculos. Cît despre simțul ridicolului, ce să mai vorbim? Diverși lideri împărțind ciracilor laude și locuri în Pantheonul dîmbovițean. Unde, fără îndoială, vor ajunge Aproape Tolstoi, Aproape Gogol, Aproape Dostoievski. Eu
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a limbajului asociativ, terapie de șoc a acestuia, dar și o sumisiune la un concret dur, imperativ, ce poate semnala fie o biografie dificilă, fie o epocă inicvă. O dictatură, am putea spune, a unui concret drastic, cu note de periferie mizeră, noroioasă, dar și, în mod sarcastic-complementar, cazone, pe care a înregistrat-o, inițial, Ion Caraion: "Soldații vor lăsa dîre mari de noroi/ Și miros de cartofi rîncezi, de macaroane/ În mica ta bucătărie albastră/ Cu elefanți roșcați pe pereți
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
de invocat, aici, personajele din Momente ale aceluiași celebru autor care aduc bine aminte cu trăsăturile balcanismului propuse de învățatul austriac citate mai sus. Dar nu uit de percepția propusă de unii autori, citați de Maria Todorova, că Balcanii constituie periferia unui centru vesteuropean, în care stîngăciile socio-economice nu au decît două secole. Românii, citează autoarea noastră, nu prea recunosc calitatea lor de balcanici motivînd că sînt latini. Dar chiar N. Iorga recunoștea că Europa sud-orientală înseamnă Balcanii (inclusiv România) plus
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
István). Unicatul din rețea de pe Vechiul Continent și din Restul Lumii a putut fi văzut la unul dintre foarte puținele cinematografe care n-au rămas naționalizate din epoca 1948-1989: Lira. Smuls fiind din inerția tiranica CNC-ONC (că excentric, chiar de la periferia urbei), privatizat, el beneficiază de o politică repertoriala, o condiție tehnică și de civilitate la care nu știm dacă ar ajunge într-un mileniu ansamblul sălilor ținute de mafia subculturală sus-indicată sub sechestrul celor 7+4 ani pierduți, care amenință
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
punct de vedere psihologic, dar și de smerenie din punct de vedere religios (căci există în producția în chestiune semnele unei religiozități criptate), întrucît în această lume inanimată pare a se fi retras grația divină ofensată de imperfecțiunea umană. Marginea, periferia, secundarul, ne încredințează gînditorii creștini, poartă holografic duhul întregului, nu o dată cu o prospețime, cu o intensitate ce nu se mai regăsesc în ostenitele reprezentări centrale. Iar un fenomenolog precum Henri Maldiney e de părere că "prin marginal lucrul comunică nu
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
pentru că numai așa se putea dedica profesiei și pasiunii de pilot de elită. La fel găsim Parma, cu impunătorul Dom, unde poposise plin de respect, în ultimii ani de viață, Borges, dar, mai ales, Parma proletară și a marginalizaților, a periferiei mizere, promiscue. Discursul la persoana I nu este liniar, planurile temporale intersectîndu-se frecvent; flash back-urile sînt necesare pentru ca Alberto și, odată cu el, cititorul, să înțeleagă reacții, evenimente cîndva petrecute. Palierele se juxtapun întrucît relatarea, cu inserțiuni de dialog, este întreruptă
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
-i marcheze. În timpul căderilor depresive, obsedată de gîndul că ar putea, ea, atît de devotată soțului și copiilor, să le facă rău, chiar să-i ucidă, Lisa fugea de acasă, iar băiatul o căuta, uneori în compania unui prieten, la periferia dezolantă a orașului. Repetatele internări în spitalul de psihiatrie, tratamentele (și prin barbarul electroșoc) nu dădeau speranțe, dar fiul, crezînd cu cerbicie în vindecarea ei, a susținut-o pe tot parcursul anilor. Printr-un simț comun numai lor, cei doi
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
se mândrea el... Secretul severei sale forțe artistice cred că stă tocmai în această adorație simplă a muncii... Celălalt părinte, tatăl său spiritual, maestrul lui Alin, a fost Henri Catargi... Și iată cum fiul mecanicului și al plinei de duh periferii bucureștene intră în aristocrația europeană a picturii. îl înțelegi pe Malraux de ce s-a oprit la Paris în fața unei "Grădini suspendate" întrebând: a cui e?... Cui i-a lăsat Moștenire Catargi penelul?... Lui Ion Gheorghiu. Ca un sceptru de salahor
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
afectările filosofarde sînt cele mai primejdioase), ființa își acceptă o condiție de aparență periferică, ce-i îngăduie a se conecta nemijlocit cu lucrurile, o umilință pe care n-o mai permite "centrul" raționalizant, excesiv generalizator, artificios prin redundanță. E o periferie fertilă a contactelor primare, a naturaleții transcrierii lor, cu o alură de naivitate: "vuiet al minții blînd devastată/ o zăbavă mai încolo pielea trupului tău/ o părere de trup/ întinsă și bătută în patru țăruși// școlerii bat toba anunțînd evenimentele
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]