248 matches
-
săl arunci la gunoi. Scumpo mă iubești și tu orișicâtuși de puțin sau ești și tu nebună după mine. Așa că termin și cred că de data asta nul vei uita în vis și săl strângi în brațe sub formă de perină pe al tău care te dorește ca un câine turbat Johnny.163 Descoperirea hipotextului caragialian într-o astfel de scriere-experiment, multietajată, excesiv de metatextualizată, imbricată într-o nesfârșită rețea intertextuală, nu este totuși surprinzătoare, ci previzibilă, în acord cu programul literar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai singular și prețios, mai stăruie să-mi ardă inima. Cuget iar la zilele copilăriei, când teama de el mă făcea să-l doresc plecat departe în lungă și nesfârșită călătorie. Mai cu seamă, când, din pricina lui, mi se scoteau perinile din pătuc în fiecare dimineață și eram lăsat descoperit pe salteaua de fier, unde rămâneam înghemuit până ce mătușa Sarina venea să mă ia pe sus și să mă ducă în brațele ei voinice sub apa rece, a robinetului. Mătușa Sarina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cal bătrân ultima bomboană. Războiul crâncen dintre noi doi nu a încetat niciodată. Aveam din fericire armistițiul ce se încheie de obicei, odată cu vacanța cea mare. Mama băga într-o pânză de sac pe care o cosea apoi cu undreaua, - perinele, plăpumile și îmbrăcămintea groasă, între care strecura, cu socoteală, cratițe, farfurii, pahare, cești și tacâmuri, închipuind astfel balotul imens care cuprindea o gospodărie întreagă. În ziua plecării la „băi” se citea în ochii ei blajini bucuria cu care întâmpina luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o aducere aminte, venită așa, deodată: - „De ce nu lași femeia în cameră, să-ți facă puțină curățenie?...” - „Lucrez, mamă, îi răspunsei indispus că mă distrage de la treabă, așa cum mă găseam, numai în izmene, aplecat deasupra acuarelei de pe masă. - „Rudolf, dar perinile poate să le pună la fereastră?...” - „Lucrez!” repetai cu dinții strânși. - „Dar oala poate s-o scoată?...” Și atunci, turbat de mânie și totuși mâhnit, am deschis ușa și i-am azvârlit în cap toate pensulele grase de culoare. „Nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îl întrebă Petru. Orlof îl lăsă și începu să umble prin casă, ca un om care nu mai știe ce face. În fine asasinii se aruncară toți deodată asupra lui Petru III, tîrîndu-l spre pat spre a-l sufoca sub perini. Dar el se ținea bine. Atunci îl aruncară pe un fotoliu și de aci la pământ. Petru zbiera în mod îngrozitor. Boreatinski luă o șervetă, făcu un nod și i-o aruncă de gât. Asasinii, cari erau deasupra lui și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
balet” regizat cu știutul rafinament manierist al iubitorului de suave artificii. „Mișcarea neprevăzută a pupilei” - cum sună un fragment de vers - continuă să descopere „forma virtuală” a lucrurilor, în construcții mereu surprinzătoare ale imaginației: „Ca prințesele norii se tolănesc pe perini albastre / Lumina e-o licoare în eprubeta fulgerului / Fluviile duc trena oceanelor ca pajii”, „pasărea ca o fundă e-n simetria clară”, “în unde se-aprind peștii, lucesc ca policandre, / și-n sala de bal a verii alunecă rochiile sonore
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din trecut intuiești realitatea unui straniu viitor. Trimiterile sunt la piramide, la simbolurile creștine și la ciudatele reprezentări paleoastronautice care le însoțesc. Unic și fabulos este și Dealul lui Iorgu. În universul lui pătrunzi aproape extatic, punându-ți "sub creștet perină din iarbă uscată și floare măcinată de amintiri" (p. 116). Dealul lui Iorgu este populat de bunica Maria, cetățean de onoare în Farmacia Raiului, specialist recunoscut în legarea oaselor. Infiorătoare sunt și dihăniile canine ce populează acel loc, câini cu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Eminescu. Mai mult decât atât, în opera poetului nostru, visul și realitatea tind să se contopească; la început, timid, într-o sugestie a realului, ca în proza scurtă intitulată Umbra mea: Dar somnul nostru! Brațe în brațe, tologiți în perini de matase galbenă ca aurul, gura mea apăsată pe a ei, visam amândoi unul și același vis, care nu era decât o repetare magică a vieței noastre fără dorințe 55. Numai că acesta este doar începutul, întrucât visul merge, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe valuri. Era vară, o noapte de vară îmbătătoare, și-n mijlocul apei adormii în luntre 185. Sau: Când ne așezam în luntre, valurile ascultătoare mânau neporuncite, după gândirea noastră, luntrea cea aurită, în care iubita sta culcată în mari perini de mătase, iar eu așezasem capul meu în poalele ei și visam ceea ce aveam 186. Să visezi ceea ce ai iată un mod cu totul particular al gândirii și imaginației lui Eminescu; visul se dovedește spațiul privilegiat, singular, în care cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie,/ Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie;/ Sub pleoapele închise globii ochilor se bat,/ Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat;/ De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împușcarea condamnatului, cel care l-a anchetat, Toma Drăghici, s-a mutat în locuința lui Pătrășcanu, iar celălalt securist, care l-a interogat nopți în șir, lt.col. Șoltuțiu, i-a luat restul de bunuri: "una dormeză pentru două persoane, trei perini fantezi, una cuvertură, un ceas de bronz ornamental, două fotolii tapisate cu stofă gri, una plapumă și două perine." Șoltuțiu a mai "cumpărat", prin Consignație, "9 jucării figurine de os pentru copii" cu... un leu bucata. Era vorba, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care l-a interogat nopți în șir, lt.col. Șoltuțiu, i-a luat restul de bunuri: "una dormeză pentru două persoane, trei perini fantezi, una cuvertură, un ceas de bronz ornamental, două fotolii tapisate cu stofă gri, una plapumă și două perine." Șoltuțiu a mai "cumpărat", prin Consignație, "9 jucării figurine de os pentru copii" cu... un leu bucata. Era vorba, de fapt, despre 9 statuete de Tanagra, extrem de valoroase, moștenite de cel executat de la tatăl său, scriitorul D.D. Pătrășcanu. Pentru parcurgerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
naltă, ca și o biserică din cele mai frumoase... jur-împrejur păreții erau acoperiți cu fel de fel de mătăsuri și alte lucruri minunate; pe jos, pe pământ, pe unde umblai cu picioarele, era nu știu ce strălucitor ca oglinda și moale ca perina și... mai erau acum tot felul de lucruri frumoase, ca la Zâna Zorilor adecă... Unde va fi doară frumos, dacă nu aicea!.." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ori bătrân într-un ungher ceva mai ferit, pe un divan ascuns îndărătul unei draperii sau pe un fotoliu lipit de vreun perete? Își apasă brațul dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a evantaiului împodobit cu pene lungi și moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ori evit a o privi. Camera e deosebit de curată. Iluminatul e modest și mai mult deranjează ochiul decât să-l ajute. Fiecare pat are în partea inferioară câte o pătură groasă împăturită cu grijă; la perete în partea superioară, o perină nu prea confortabilă capului ce vrea să se odihnească. Pe patul dinspre ușă ,,zace’’ întins un camarad de suferință. L-am lăsat pe redută și tot aici l-am găsit, rezistând (încă), eroic asaltului celor 60 de injecții ce trebuie
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
râie și chelie spune un vechi proverb românesc, din senin ori nu, m-am trezit cu ficatul mărit. Culmea spitalizării ar fi fost să am și râie și ficat bolnav! * * * Azi am schimbat întreaga lenjerie a patului și fața de perină. Fac asta cât de des pot, rog infirmierele să rezolve această problemă și ele o fac cu amabilitate. Nu toate sunt așa... Două pături groase puse una peste alta și băgate într un cearșaf ,,plic’’ echivalează cu o plapumă.) Îmi
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
care ne primește n-are nimic. La întrebările noastre răspunde că n-are, parcă se tânguiește, dar prin întunerec se simte că zâmbește. N-are lapte, n-are cheia de la casă, n-are fân de așternut, n-are lăvicere, și perini ca să putem dormi în cerdac. Un moșneag din vecini ne aduce câte o pernă și niște lăvicere, iar Ionică găsește oleacă de iarbă cosită. Ca să ne astâmpărăm foamea ne ducem la restaurantul băilor. Un portar ca la otelurile din București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dulce nepotului (vezi ce rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un vițel pe bot cu scândură cu cue. Maica cântă cântec de leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate potoli setea buzelor uscate și a gurilor arse de vânt. Diminețile exerciții de lupte. Sui dealuri, dealuri nesfârșite și văi lungi. Te întorci la amiază prăfuit, cu creerii ferbând de căldura soarelui. După masă, îți pleci puțin capul pe perină, în cort, în cuptorul cortului, nu poți lipi pleoapele, te zvârcolești ca pe jar asudat, până ce vine vremea ceasurilor de instrucție. Cu greu te scoli, ce greu eși în căldura după amiezii, amărât mergi lângă soldații tăcuți, pe câmpul ars
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când m-aud cântând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
verzi". Din când în când, unul din cele patru clopote chema, probabil, la masă. Deși exista un "thermometru", pe paturi se așterneau mindire rupte, de paie. (Nu se înregistrează nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
am fost al ședința în care s-a fixat numele de "Junimea"; a trebuit să fie foarte interesantă, dată fiind diversitatea de păreri, veselia care însuflețea pe toți membrii și, în fine, argumentele ad hominem 104 întovărășite de lovituri de perină care au raliat în sfârșit toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În sfârșit, după o furtunoasă ședință de câteva oare în care perinele lui Pogor începuseră să-și joace rolul, chestiunea fu dezlegată în sensul părerei optimiste. Apoi, altă discuțiune, cum să se numească gazeta. Dar timizi, cum eram la început, pentru a nu-i da un nume pretențios ca Facla, Lumina, Zorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]