6,879 matches
-
Alexandrescu. Pe cînd prezentam revistele culturale la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de o sută. O medie de 2-3 pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie), absențele de pe piață ori disparițiile subite. Nu le cunosc tirajul, dar bănuiesc că
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
sponsorizării nu încurajează cheltuielile în cultură. Iar prețul cărții și al revistei - editorul vrea să cîștige, nu? - e prohibitiv tocmai pentru cei care, de obicei, le cumpără, oameni cu venituri, în cel mai bun caz, mijlocii. R.: Să revenim la periodicele de cultură. Ce e de făcut? N.M.: Părerea mea este că singura soluție durabilă ar fi ca ziarele, Cotidianele, să-și creeze suplimente săptămînale de cultură. Nu însă tipărindu-le separat, în tiraje mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
înainte de a ne referi și la altceva decît la condițiile materiale ale publicației. Întocmiți, vă rog, un portret-robot al R.l. de după 1989? N.M.: În 1990, cînd am devenit directorul ei, R.l. avea o tradiție și un loc bine precizat printre periodicele culturale din țară. Era principala revistă a Uniunii Scriitorilor și cu cel mai mare prestigiu. O conduseseră scriitori și publiciști cunoscuți, Geo Dumitrescu, N. Breban, D.R. Popescu și, sigur, aflat cea mai lungă perioadă, în fruntea ei, G. Ivașcu, din
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
pecuniar, sumei de cincisprezece milioane de lei. Raportat la standardul de viață pe care l-am atins odinioară - cer din nou scuze pentru comparația "scandaloasă"! - nu reprezintă mai mult decît salariul pe care-l primeam lunar ca redactor al unui periodic cultural din provincie. La atît se cade a fi evaluată o "operă întreagă", o viață întreagă? Nădăjduiesc că nu-mi va fi luată în nume de rău notificarea umbrei care însoțește, pentru mine, Premiul "pentru opera omnia", o umbră bătînd
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
călătorii pe meridianele continentului, care au rostul unei aventuri spirituale. Marele său miraj e Parisul. Acolo începe a scrie versuri în franțuzește și colaborează la un șir de publicații: La Revue du Monde Latin, La Revue Française, L'Elan Littéraire, periodicul belgian La Wallonie etc. După ce editase și o revistă proprie în limba franceză, La Beau Danube Bleu, în 1905, autorul Bronzurilor se angajează într-un nou voiaj la Paris, spre a-și publica romanul Le Calvaire de feu. Nostalgia Franței
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
de critic al poeziei este departe de a se fi încheiat. Mai activ și mai inspirat decât oricând, criticul exilat la Târgu-Jiu urmărește mai departe tot ce se întâmplă în poezia noastră de azi. Comentariile sale risipite în zeci de periodice reprezintă o exegeza neîntreruptă și de mare anvergură a fenomenului liric de dupa 1989, atât de greu de cuprins într-o conștiința critică, din cauza diversității, imprevizibilității și confuziei de valori prin care se caracterizează. Cea mai bună dovadă o constituie cele
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
în vedere exercițiul critic îndelungat și talentul său unanim recunoscut - autorul ei fiind unul dintre cei mai avizați și originali sub raport stilistic interpreți ai poeziei românești, cu un "trecut" deja substanțial, ilustrat de prezențele sale mereu remarcate în principalele periodice literare românești, cu pagini care ar fi putut constitui mai multe volume de valoarea celui tipărit în 1987 sub titlul Poezie și livresc. Foarte personal este Al. Cistelecan, ca expresie critică, și în această lucrare unde, cum s-a putut
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
ucenic. Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe dinafara unei ediții de opere poezii nereeditate: în manualele didactice la care poetul a fost coautor, în manuscrise, în periodice, versificări ocazionale - cuprinse generos în volumul Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), apărut ca urmare a colaborării dintre editurile Charmides (din Bistrița) și Eikon (din Cluj-Napoca). De notat și sprijinul financiar acordat de Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud și de Complexul
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice, poeme postume și "diverse"; în 1979, volumul IV tipărește Scrieri în proză; în 1982, apar simultan volumele V și VI, cu Traduceri. De la volumul VII, 1985, ediția critică este preluată de Gheorghe Chivu, cu prefață și comentarii de Alexandru Duțu
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
cea de-a doua secțiune (p. 95-122), Mircea Popa reproduce din manuscrise poeme destul de ample și greoaie, cu o narațiune istorică (Episod războinic, Stâncile strigă Amin), legendar-baladescă (Călărețul străin, Coardele de aur) sau anecdotică (Arabii și dracul, Îngerul păzitor). Din periodice (p. 123-189) provin două categorii de poeme: traduceri cu virtuți de versificație narativă, plus epigrame și ghicitori fără prea mult haz. Ocazionalele (p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
femei eroine absolute (specialiste NASA, CIA, FBI etc.) putem viziona într-o singură seară, câte sute de reclame se folosesc de imaginea femeii self-confident, cu carieră de succes ș.cl., câte articole despre feminism citim într-o lună în mai toate periodicele culturale, la câte conferințe universitare despre feminism suntem invitați în decurs de un semestru, câte trupe muzicale girl-power ascultăm zilnic la radio... În ceea ce privește statutul problematic al femeii în societatea falocratică, literatura românească pare să fi pierdut startul. Nu i-a
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
el dispus să mărturisească. Cărțile de interviuri cu diverși, de obicei nume cunoscute, mă plictisesc pentru că, puse unul lîngă altul, descopăr că intervievatorul are cam aceleași întrebări, chiar dacă altfel formulate. Numai că ceea ce sună interesant în ziar sau într-un periodic, se banalizează în carte, prin repetare. Strînși unii lîngă alții, bieții intervievați își storc degeaba mintea pentru a fi ei însiși. Succesiunea întrebărilor îi obligă să fie ca alții. Ceea ce pare spontan la bucată, devine un soi de ticăială bolnavă
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
XXIX-CXI) și urmată de nota asupra ediției, cu toate explicațiile necesare. O secțiune de publicistică (p. 5-189) selectează zgârcit din cele două volume, Despre viață și cărți (1954) și Noi și neobarbarii (1957), completate de recuperarea a patru articole din periodice. Urmează o secțiune foarte înșelător intitulată Dosare de Securitate (p. 193-349), pentru că sunt documente din arhiva scriitorului (cele mai multe sunt articole proprii, decupate din presă și îndosariate, plus rugăciuni, scrisori oficiale, traduceri și foarte puține fișe de creație), confiscate după fuga
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
studiu asupra revistei noastre, sau a oricărei reviste de fapt. Plăcută a fost acea lectură, și la data respectivă nici nu mi-aș fi putut-o închipui petrecîndu-se în altfel de împrejurări. Dar într-o bibliotecă americană o colecție de periodice nu poate fi citită în acest format tradițional, pe hîrtie. Orice revistă sau ziar mai vechi de cîteva luni, sau cel mult un an, sînt filmate, informația e transferată pe o microfișă și poate fi accesată pe un ecran special
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
de superbul caricaturist Nic Lengher”, spune Gheorghe Crișan, cu nostalgie. I-au urmat Radu Ciobotea, apoi Dan Rațiu, care a ajutat „Forumul” să treacă hopul după revoluție, când organizarea publicației era chiar o provocare. După 1993, revista a devenit un periodic editat de „Casa Studenților”, gazda fidelă a redacției pentru presa studențească. Dar cum optimismul forumiștilor nu s-a epuizat, gândul le zboară nu la ce (nu) se poate face „în zilele noastre”, ci la ce au reușit să facă la
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
lui Voiculescu. Da, așa e, pentru abonații tabloidului trebuie să mărturisesc că Badea își pregătește terenul pentru B1. Pentru ceilalți români e clar că Badea își cultivă audiența pe blog, ca mușchii, la sală. Amenințările astea cu plecarea/supărarea sunt periodice: cum trece sectoristul să-și ia Cola gratis de la buticari, așa se duce și Badea la nemulțumiri (aerul condiționat, laptop, trust, Voiculescu, Răduleasca etc) de fiecare dată când îi e sete de rating. Chiar dacă muzica Innei, care a înnebunit toată
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]
-
Iată câteva dintre noutățile pe care le aduce Codul Muncii: contractele individuale de muncă pe perioadă determinată vor putea fi încheiate numai în condiții speciale; vor dispărea treptat convențiile civile de prestări de servicii; angajatorii vor fi obligați să comunice periodic salariaților situația economico-financiară a unității și să plătească daune salariaților pentru neplata salariului și plata lui cu întârziere; în cazul concedierilor colective din motive economice, angajatorii au obligația să întocmească în prealabil un proiect de concediere colectivă ce va fi
Agenda2003-6-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280656_a_281985]
-
Duminică, 2 februarie Constantin Rădulescu-Motru Cu 135 de ani în urmă s-a născut filosoful și psihologul român Constantin Rădulescu-Motru. A fost unul dintre promotorii psihologiei experimentale în România și a înființat și condus „Societatea română de filosofie“, precum și diverse periodice („Analele de psihologie“, „Revista de filosofie“ ș.a.). Concepția sa, „personalismul energetic“, consideră ca scop al evoluției cosmice formarea și desăvârșirea personalității umane, deasupra căreia postulează personalitatea divină. Luni, 3 februarie Johann Gutenberg Se împlinesc 535 de ani de la moartea tipografului
Agenda2003-5-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280643_a_281972]
-
nouă editură - S.C. „Editura Guttenberg Univers“ S.R.L. , al cărei sediu se află în Calea Victoriei nr. 41-43 (în aceeași incintă cu Tipografia Guttenberg). Editura își propune să se axeze pe cărți (inclusiv cursuri universitare și cărți școlare), fără a neglija revistele, periodicele, materialele didactice. ( N. I.) Produse pentru curățenie Producător local de produse pentru curățenie S.C. „Mopeka Impex“ a deschis recent un punct propriu de prezentare și desfacere în incinta Centrului Comercial „Euro“, stand D24. De aici clienții pot achiziționa la preț de
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
Europei Centrale și de Est. Contribuțiile sale la literatura și cultura germană din România pornesc de la studiul ziarelor, revistelor de demult. De la prezența vie între cei care definesc cultura. A trecut printr-un lung și folositor stagiu de cercetare al periodicelor „Deutsche Literatur im Banat”(1840-1939), Julius Gros Verlag Heidelberg, 1982, poartă subtitlul „Der Beitrag de Kulturzeitschriften zum banatschwaebischen Geistleben”- Contribuția publicațiilor culturale la viața spirituală a șvabilor bănățeni). A scris o remarcabilă monografie a revistei „Rumaenische Revue”, s-a ocupat
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
complet față de forma intelectuală, despre care nimeni nu vorbește. Mintea omului are și ea nevoie de antrenament. De un fitness intelectual. Plantele se udă, animalele se hrănesc, omul își întreține mușchii. Dar gândirea? Nu trebuie și ea exersată și verificată periodic, așa cum e verificat, prin lege, corpul? De ce sunt obligat o dată pe an să-mi fac analize, dar nici o reglementare nu prevede teste de înțelegere, de vorbire sau de memorie? E cazul să nu ne mai mirăm de precaritatea noastră intelectuală
De ce nu și un fitness intelectual? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2628_a_3953]
-
reunește, de fapt, două cărți: prima, purtând același titlu, a apărut în 1998, în timpul vieții autorului și îngrijită de acesta, a doua, Figuri din Parnasul interbelic, a rămas parțial inedită, doar câteva texte fiind publicate la sfârșitul anilor ’90, în periodice. Pe firul rememorării și cu evident apetit confesiv, autorul recreează, prin notații savuroase și observații atente, deseori subiective și pline de umor, atmosfera unei vremi când cafeneaua e un topos esențial pe harta bucureșteană. Imperial, Strobel, terasa Otetelișanu, Kübler, Capșa
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 38 numere apărute până în prezent) și un număr al periodicului „info“ (din totalul de 8 numere apărute până în prezent). În anul 2013 au fost editate 19 plicuri filatelice ocazionale și tot atâtea ștampile filatelice ocazionale. De asemenea a fost finanțată apariția unei mărci poștale dedicată jubileului de 150 de ani
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
formă de manifestare propusă de acad. Radu Grigorovici, membru fondator al Institutului, cum a precizat în deschiderea sărbătorii cercetătorul științific Vasile I. Schipor, al cărui nume și ale cărui preocupări se leagă atât de puternic de viața Institutului și a periodicului „Analelor”, al cărui secretar de redacție este. Așadar: „Bucovina. Carte, cultură, civilizație” la Rădăuți, în localul Casei Germane, vineri, 16 mai 2014, și „Bucovina. Identitate, tradiții, valori”, Cernăuți, la Consulatul General al României, sâmbătă, 17 mai 2014. Colocviile s-au
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
Glasul Bucovinei» - un destin care unește” de Ilie Luceac (o sensibilă enumerare a personalităților care i-au acordat interviuri sau au fost prezentate, au semnat în paginile publicației); „Dezbateri istoriografice și aspecte controversate privind istoria Bucovinei în rubrica Opinii a periodicului «Analele Bucovinei»” de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuți, „Revista «Glasul Bucovinei» la 20 de ani de la apariție” de Rodica Iațencu, cercetător științific, „Cultura tradițională reflectată în paginile periodicului «Glasul Bucovinei»” de Elena Pascaniuc, cercetător științific, și „Amfilohie Hotiniul - episcop
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]