546 matches
-
de premodernitate. În același timp, s-ar putea spune, ele diferă cel puțin tot atât de evident de secolul al XIX-lea, lucru ce le-ar Îndepărta de modernitate. De fapt, de aici nu rezultă altceva decât o situație perfect concordantă cu periodizarea istoriei generale, În care Vechiul Regim sau epoca modernă, care Încep În secolul al XVI-lea, se delimitează de o perioadă contemporană care debutează odată cu secolul al XIX-lea. Pentru istoria României, problema este de a pune În lumină trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trăsăturile definitorii ale secolelor XVII-XVIII, care să contureze specificul acestei epoci istorice, intercalată Între perioada medievală și secolul al XIX-lea ale cărui evoluții politice și ideologice se prelungesc vizibil În cel următor. Altfel, singurele motivații „de rezistență” ale actualei periodizări rămân tot trecerea de la feudalism la capitalism pentru Începutul secolului al XIX-lea și de la capitalism la socialism În secolul XX, urmând ca din 1989 să ne Întoarcem, probabil, la epoca modernă. O delimitare a specificului epocii dintre 1550 și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
romanul românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, la paternitatea Cântării României etc.). Cele mai multe dintre acestea i-au fost strânse postum în volumele Studii și articole despre Eminescu (1968) și Structură și continuitate (1970). N. este și autorul unei controversate periodizări a literaturii române moderne în șase intervale (1779-1821, 1821-1863, 1863-1886, 1886-1919, 1919-1944, de la 1944 încoace), mult prea mecanic condiționată de anumite evenimente istorice, culturale și literare, toate văzute exclusiv prin prisma unei concepții sociologizante asupra literaturii. SCRIERI: Ideologia literară poporanistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
numeroase colaborări atât la reviste germane, cât și românești: „Zur Gegenwartsliteratur in den romanischen Ländern”, „Weimarer Beiträge”, „Interferențe culturale româno-germane”, „Contribuții ieșene de germanistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Lettre internationale” (ediția română) etc. Studiile publicate aici (Despre problemele periodizării literaturii române, Literatura română a anilor ‘70, Literatura română de după 1944), postfețele semnate la traducerile unor romane precum Creanga de aur (M. Sadoveanu), Bietul Ioanide și Scrinul negru (G. Călinescu), Delirul (Marin Preda) și, nu în ultimul rând, medalioanele despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
Petru Creția, Editura Humanitas, București, 1993, p. 33. 11 Augustin Buzura, op. cit., pp. 458-459. 12 Idem, p. 469. 13 Opera lui Pieter Bruegel se împarte în trei perioade de creație: 1553-1560 (prima perioadă), 1561-1564 (perioada de mijloc), 1565-1569 (ultima perioadă). Periodizare făcută pe pagina online Grove Art Online article url: http://www.oxfordartonline.com: 80/subscriber/ article/grove/art/T011669pg1, pp. 10-14, accesat la 11.12.2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare a literaturii populare în funcție de evoluția istorică (balada, de pildă, ar data din Antichitate), constată unitatea culturală a românilor, identificând motive comune tuturor provinciilor. Colindele sunt considerate tot de origine romană, clasificate în religioase și lumești și distinse de cântecele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
sarcinilor * Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor * Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră * Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere * Gestionarea resurselor umane: evaluare, formare, atenuarea conflictelor, reamplasarea personalului, promovări, sancțiuni, destituiri, desfacerea contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal * Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii organizaționale, particularități
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
pentru epoca de tranziție (1780-1830), când fenomenele culturale se diversifică, istoricul literar grupează autorii și scrierile după apartenența lor la o comunitate ideologică și socială (Școala Ardeleană) sau după genul literar (Poezia clasică lirică, Un pamfletar). Nu pune preț pe periodizare, considerând că altceva este esențial în valorizarea literaturii vechi: concentrarea informațiilor și calitatea lecturii. Lecția lui G. Călinescu din Principii de estetică (istoria literară ca știință epică) este urmată cu fidelitate în liniile ei generale și adaptată unui spirit critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
socialistes français et le petit commerce, "Le Mouvement social" nr. 114, ianuarie-martie 1981, pp. 57-70, precum și E. Simmer, La politique de la social-démocratie allemande vis-à-vis de l'artisanat à la fin du XIXe siècle, același număr, pp. 105-124. 32 Urmăm aici periodizarea propusă de J. Droz în introducerea sa la Histoire générale du socialisme, op. cit., pp. 10-12. 33 E. Bernstein, Les Présupposés du socialisme, prima ediție în 1899. Publicată la Ed. Stock în 1900, sub titlul Socialisme théorique et social-démocratie pratique, reeditată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de sinteză, anterioară (Regenerarea literaturei române), pornind de la ideea că formarea literaturii române a fost subordonată unor obiective culturale și naționale, D. urmărește, cu inexactități și confuzii, dezvoltarea limbii române, literatura populară, literatura bisericească, istoriografia, literatura propriu-zisă, făcând și o periodizare, în bună parte judicioasă. În ediția a doua a cărții (1894), introduce un capitol despre Eminescu, în care înșiră afirmații aberante despre lirica poetului, văzută ca expresie confuză a unui spirit bolnav și dezechilibrat. Obtuzele atacuri împotriva lui Eminescu, începute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
timp ce-și legănau copiii, dar mai ales de cele ce slujeau la stăpâni. În felul acesta, dorul de cei de acasă și jalea unui trai greu se îmbină cu duioșia maternă în discrete elegii. Certă pare a fi doar periodizarea care consideră că primul strat folcloric ar fi fost constituit de genurile rituale și că d., alcătuind un al doilea strat, ar fi apărut ulterior. Compoziția liberă a textului literar, corespunzând melodiei libere, permite îmbinarea motivelor, în cele mai neașteptate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Paris, 1965. De asemenea, Louis Halphen, Les Barbares. Des grandes invasions aux conquêtes turques du XIe siècle, 3eme édition, Paris, 1936, passim). 7 O prejudecată tenace, a cărei origine rămîne obscură, dar care se reflectă de mai multe decenii în periodizările convenționale ale medievalității, prezente în toate manualele școlare și universitare, atașează anului 476 dubla (dacă nu chiar tripla) semnificație de moment al căderii Imperiului Roman de Apus, de sfîrșit al Antichității și de început al Evulu Mediu. Or, după cum au
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
exemplu în acest sens este oferit de Raymond Jean, autor al romanului Mademoiselle Bovary (Actes Sud, 1991), plăsmuire despre viața fiicei Emmei lui Flaubert. În Dictionnaire des genres et notions littéraires (Nourissier et all., 2001), Pierre-Marc de Biasi realizează o periodizare a evoluției noționale a intertextualității, într-un (extins) articol de dicționar. Funcția intertextualității ar fi consideră cercetătorul operei lui Flaubert în termenii criticii genetice aceea de a elucida procesul prin care orice text se poate citi ca integrare sau transformare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea faptelor obiective ce se înregistrează în cadrul unui proces a cărui istoricitate este dată de propria-i desfășurare. Historie înseamnă cronologia ca disciplină auxiliară a istoriei, cu alte cuvinte stabilirea datelor și periodizarea istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării istorice și, în accepțiunea lui Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
când a început să se desprindă de manifestările religioase. În al treilea rând, după ce am definit conceptul de filozofie, au să rezulte atât acea "imagine de ansamblu" amintită mai sus, cât și "împărțirea cursului acestei istorii în perioadele necesare" o periodizare ce "trebuie să înfățișeze istoria ca un întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional, singurul grație căruia istoria însăși dobândește demnitatea unei științe" (s.n.).129 Sublinierile din fraza anterioară au menirea de a pune în evidență faptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
strecurată în această paranteză este grăitoare în sine pentru demersurile diferite ale celor doi filozofi: tipologiile de factură pozitivistă trimit la o continuitate a formelor pe care le iau conținuturile condiționate individual, spațio-temporal și cultural în cazul lui Dilthey, pe când periodizările de esență (supra)istorist-romantică "trebuie să înfățișeze istoria ca un întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional", asigurând astfel o continuitate a conținuturilor în cazul lui Hegel. De altfel, am relevat această distincție și-n primul capitol
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
akmé), a tinereții mature (neóth"), era dedicată studiilor superioare de inițiere în filosofie. Vârsta a VII-a, a deplinei maturități (akmhv), trebuia consacrată integral practicării filosofiei, cu năzuința de a deveni un adevărat sofo" și a câștiga athanasia helisionică. Această periodizare care poate fi dedusă din referirile sporadice la vârstele educației risipite de Platon în Dialoguri nu lămuresc pe deplin ce se studia, de fapt, în conformitate cu exigențele curriculumului platonic. Despre ce se întâmplă în Akademie este mai ușor de presupus. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a vizat doar o reconversie a modernismului în postmodernism. Ea se datorează conceptului de megaparadigmă folosit de Doll jr. pentru a periodiza istoria gândirii occidentale. Doll jr. nu a ținut seama de specificul istoriei curriculumului: a „topit” acest specific în periodizarea clasică a istoriei folosită de istoriografi, ajungând astfel să creadă că John Locke nu este un clasic al pedagogiei, ci un teoretician modern al curriculumului, iar Bruner și Gagné ar fi postmoderniști. După Doll jr., istoria gândirii occidentale poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
demersurile de prevenire, compensare, recuperare-restituire erau sprijinite pe resorturile coercitive ale datinilor, ale obiceiurilor, ale moralei, ale Bisericii) (cf. Stan, 2003, pp. 478-479). În materialele pe care le-am folosit pentru redactarea acestui subcapitol al lucrării nu am găsit o periodizare în sens profesionist cu privire la dezvoltarea asistenței sociale în țara noastră. În cea mai mare parte, am găsit prezentări plecând de la modul în care a evoluat asistența socială din perioada voievozilor până azi, în contemporaneitate. "Probabil că periodizarea asistenței sociale ar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
am găsit o periodizare în sens profesionist cu privire la dezvoltarea asistenței sociale în țara noastră. În cea mai mare parte, am găsit prezentări plecând de la modul în care a evoluat asistența socială din perioada voievozilor până azi, în contemporaneitate. "Probabil că periodizarea asistenței sociale ar trebui să înceapă cu o etapă a implicării comunităților religioase (biserici, mănăstiri)3, așa cum a și început asistența socială în formele sale inițiale, dar cum aceste opere caritabile au continuat și după apariția statelor-națiune care și-au
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ce mod influențează acestea mobi lit atea capitalului? Primul capitol al lucrării dezvoltă o serie de aspecte conceptual e p rivind fenomenul globalizării, identificând atât trăsăturile procesului, cât și factorii ce au favorizat acest fenomen, continu ând , apoi, cu o periodizare a globalizării, dar, mai ales, cu identificarea r olu lui pe care statul și guvernele îl au în cadrul acestui fenomen multidimensional, cunoscut fiind faptul că guvernele sunt, în primul rând, responsabile pentru adaptarea piețelor fi nanciare naționale la cerințele procesului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale cărui efecte sunt greu de anticipa t a tât pe termen scurt, cât, mai cu seamă, pe termen lung. Capitolul I CONȚINUTUL șI CARACTERISTICILE FENOMENULUI DE GLOBALIZARE Globalizarea - fenomen multidimensional Trăsăturile specifice fenomenului de globalizar e Globalism versus globalizare Periodizarea globalizării * Prima eră a globalizării (1870 - 1914) * Sfârșitul primei ere a globalizării - marea răsturnare: 1914 - 1939 * A doua eră a globalizării: din 1960 până în pre zen t Principalele faze ale procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii factori ce au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii factori ce au favorizat procesul globalizării Globalizarea și statul-națiune Concluzii parțiale identificarea principalelor concepții privind înțelegerea fenomenului de globalizare; sublinierea principalelor diferențe între globalizarea contemporană și globaliza rea din perioadele anterioare; realizarea unei periodizări a fenomenului de gl oba lizare; sublinierea și caracterizarea principalelor tendințe privind globalizarea; expunerea principalelor curente de gândire în c eea ce privește definirea globalizării; analiza principalelor trăsături specifice globalizării; evidențierea principalilor factori ce au influențat evoluția procesului de globalizare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
telegraful și telefonul au reprezentat, la vremea lor, tehnologii la fel de relevante precum este inte rne tul, în zilele noastre. Este evident că modul de interpretare și sensul pe care diferiți cercetători îl atribuie termenului de globalizare își pune amprenta asupra periodizării și istoriei fenomenului. Printre cele mai cunoscut e a bordări, amintim: aRoland Robertson, pentru care glob lizarea începe cu o fază ger minală, desfășurată în Europa între 1400 și 175 0; d Baldw Richar E. in și Philippe Martin, care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]