544 matches
-
luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului postmodern, care în mod esențial se opune acestui tip de "ordine". Tocmai de aceea un teoretician al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și sincronică, pentru a-i putea oferi, după cum sublinia Ihab Hassan 8, atât o definiție teoretică, cât și una istorică. Impunând o veritabilă conștiință a pluralității, practic postmodernismul a redeschis și redimensionat problema periodizării, a modalității în care mai pot fi construite discursurile despre spațiu, timp, istorie și schimbare. Dintre multiplele accepțiuni care i s-au dat termenului perioadă istorico-culturală, paradigmă, stil, metodă, epocă unii critici ai fenomenului consideră că poate cea mai importantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu adevărat internațional, întrucât el este în primul rând european și american (am în vedere ambele Americi)"9. Deși recunoaște că a folosit termenul de postmodernism în sensul dat de către Lyotard ca "neîncredere în metanarațiuni", Rorty se arată suspicios în fața periodizărilor și rupturilor radicale din interiorul culturii. În opinia sa, este riscant să crezi că schimbările din diverse domenii participă în același timp la o modificare fundamentală de direcție și este mai sigur să le clasifici doar în cadrul disciplinelor luate separat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dur, conducând și la suspendarea cărții, operei și autorului. Un alt teoretician care a atenționat asupra pericolului termenilor periodizanți este Matei Călinescu 17; statutul acestor termeni este înșelător, deoarece chiar și gânditorii care afirmă deschis că nu sunt interesați de periodizare sau chiar o resping cu vehemență sfârșesc prin a o utiliza prin intermediul diverselor scheme (sunt analizate, de exemplu, cazurile Barthes, Foucault, Lyotard). Astfel, oricât de neutru ar părea un termen periodizant, el implică o dimensiune evaluativă, de care, de pildă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ci "un concept periodizator, a cărui funcție este aceea de a corela apariția unor noi trăsături în cultură cu apariția unui nou tip de viață socială și a unei noi ordini economice"25 (s. n.), Umberto Eco, de exemplu, respinge ideea periodizării postmodernismului, pe care preferă, mai curând, să-l cerceteze ca pe o categorie meta-istorică: "cred, totuși, că postmodernismul nu desemnează o tendință pe care să o putem delimita cronologic, ci o categorie spirituală (ideală), sau mai bine-zis un Kunstwollen, un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reluat în Anthology of Contemporary Latin-American Poetry (1942), ambele ocurențe desemnând "o reacție minoră la modernism"37. De altfel, Federico de Onís teoretizează despre "tranziția de la romantism la modernism. 1882-1896", "postmodernism. 1905-1914" și "ultramodernism. 1914-1932", manifestând o apetență specială pentru periodizare. Postmodernismul este în viziunea acestui autor "o reacție conservatoare în interiorul modernismului însuși, atunci când acesta din urmă se consolidează și devine retoric, asemenea oricărei revoluții literare victorioase"38. Critici avizați ai fenomenului postmodern, precum Steven Best și Douglas Kellner 39, îl
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
contradictorie și nici pe departe catalogată unanim într-un anumit mod. Dacă avem de-a face cu o paradigmă sau chiar cu o epistemă postmodernă, cu un set distinct de caracteristici, ramâne o problemă de cercetat pe parcursul lucrării. 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc? Repere periodizatoare) O serie de lucrări care s-au adunat de peste un deceniu și jumătate de când se vorbește și în cultura română de postmodernism atestă preocuparea pentru acest curent, în special
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre formulări, existența postmodernismului în varianta românească, stăruie totuși paradoxul: va rezista un postmodernism fără modernitate, dar și fără postmodernitate? Capitolul 2 Disputa dintre moderni și postmoderni 2.1. Cum se poate obține o "definiție" a postmodernismului? Excursul în problematica periodizării postmodernismului ne-a oferit și sumare înțelegeri cu care diferiți teoreticieni au "încărcat" semantic conceptul, dar pentru a ne putea stabili propriile puncte de plecare în analiza fenomenului, este necesară aprofundarea perspectivelor postmodernismului. Modul de raportare la acest curent ne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la altul, de la postmodernitate la modernitate (chiar dacă este o modernitate reevaluată sau revizuită radical), de-a lungul operei sale. Astfel, în L'Inhumain. Causeries sur le temps, Lyotard găsește o expresie, din perspectiva sa mai potrivită pentru a escalada pericolele periodizării istoriei culturale și utilizarea prefixelor "post-" și "pre-", și care să fie echivalentă cu aceea a postmodernului: "réécrire la modernité". În acest sens, postmodernul nu mai este o etapă eminamente nouă, ce urmează după modernitate, ci doar o reevaluare radicală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
combinată, epoca în care trăim"144. "The time of the "Posts"", după expresia lui Best și Kellner, pare a fi o caracteristică a vremurilor noastre (emergența termenilor precum postindustrialism, postumanism, postfilosofie, postistorie etc. indicând acest lucru). Prefixul "post-" induce ideea periodizării, etapa precedentă fiind suprapoziționată, deși este epuizată sau încheiată, în timp ce etapa viitoare conține slabe indicii valorizatoare, fiind sub semnul incertitudinii sau, dimpotrivă, perioada care se vrea încheiată este subpoziționată, devalorizată, negată, în timp ce următoarea este privită în sens "eliberator" și pozitiv
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imposibilitatea unei referințe pozitive. Iar ruptura fiind prin excelență modernă, cum spuneam, să o rupi cu modernul e culmea modernului!"146. Se remarcă și în cazul interpretării acestei vocabule același tip de contradicții care s-au evidențiat în momentul discutării periodizării postmodernismului intervenția instrumentelor, categoriilor și strategiilor moderne în discursul despre postmodernism fiind de natură să crească gradul de ambiguitate din jurul său (situație care l-a determinat pe Compagnon să se întrebe, sugestiv, dacă nu cumva postmodernismul "reprezintă poate revelația întârziată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
spațiul discursului sentimentul vitezei, devenind ele însele exemple ale ideilor descrise (unii interpreți susțin că aceste texte realizează în planul discursului sentimentul de hiperrealitate, ce este exemplificat in concreto). Trebuie menționat, în același timp, că opiniile interpreților lui Baudrillard în legătură cu periodizarea în funcție de grila modern postmodern sunt destul de diferite. În timp ce Kellner și Best realizează o astfel de structurare a evoluției textelor și orientărilor baudrillardiene, și chiar critică faptul că filosoful francez a teoretizat insuficient despărțirea absolută și asumată dintre modern și postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de acest curent și să traseze o serie de posibile abordări fecunde, se poate totuși afirma că tot ce se află sub umbrela acestei noțiuni este încă în mișcare, profund problematic și nefixat. De la o problemă aparent simplă aceea a periodizării și până la încercarea de a defini fenomenul și de a-i trasa principalele caracteristici, postmodernismul se reliefează în anihilarea datelor fixe, a trăsăturilor ferme, a coerenței interne și într-un portret contradictoriu, ce dezarmează orice rutină de cercetare. În acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anilor '70, moment în care o serie de câmpuri culturale și discipline teoretice au revendicat recunoașterea existenței acestui fenomen și înscrierea sa în sferele sociale și culturale. Polivalența postmodernismului se dezvăluie încă de la primele încercări de încartiruire teoretică, însăși problema periodizării deschizând multiple căi de interpretare (ca perioadă, stil, metodă, epocă etc.), una dintre cele mai importante probleme pe care o pune în discuție fiind aceea a teoretizării contemporaneității și a tratării trecutului în interiorul său. Aprofundarea postmodernismului în termeni filosofici a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
libertății și cauzalității) și nici acelea de semn sau structură. Ci sunt evenimentul și seria împreună cu jocul noțiunilor de care sunt legate: regularitate, hazard, discontinuitate, dependență, transformare" (p. 46). 17 A se vedea, în special, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în trad. rom. Cinci fețe ale modernității sau în Douwe Fokkema și Hans Bertens (ed.), Approaching Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1986 și "Conceptul de postmodernism: erorile "mimetice" și "teatrale"", în Cinci fețe ale modernității sau în M. Călinescu și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1986 și "Conceptul de postmodernism: erorile "mimetice" și "teatrale"", în Cinci fețe ale modernității sau în M. Călinescu și Douwe Fokkema (ed.), Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1987. 18 Matei Călinescu, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în Cinci fețe ale modernității, p. 315. 19 În cuvintele lui Matei Călinescu: "Termenii periodizanți și periodizarea, așa cum îi văd eu, nu sunt nici împărțiri arbitrare a ceea ce apare drept un continuum istoric, nici înțelegeri mai mult sau mai puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau în M. Călinescu și Douwe Fokkema (ed.), Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1987. 18 Matei Călinescu, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în Cinci fețe ale modernității, p. 315. 19 În cuvintele lui Matei Călinescu: "Termenii periodizanți și periodizarea, așa cum îi văd eu, nu sunt nici împărțiri arbitrare a ceea ce apare drept un continuum istoric, nici înțelegeri mai mult sau mai puțin exacte sau elocvente ale articulațiilor "reale" ale procesului istoric. Ele sunt, aș putea spune, sau cel puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ce mod influențează acestea mobi lit atea capitalului? Primul capitol al lucrării dezvoltă o serie de aspecte conceptual e p rivind fenomenul globalizării, identificând atât trăsăturile procesului, cât și factorii ce au favorizat acest fenomen, continu ând , apoi, cu o periodizare a globalizării, dar, mai ales, cu identificarea r olu lui pe care statul și guvernele îl au în cadrul acestui fenomen multidimensional, cunoscut fiind faptul că guvernele sunt, în primul rând, responsabile pentru adaptarea piețelor fi nanciare naționale la cerințele procesului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale cărui efecte sunt greu de anticipa t a tât pe termen scurt, cât, mai cu seamă, pe termen lung. Capitolul I CONȚINUTUL șI CARACTERISTICILE FENOMENULUI DE GLOBALIZARE Globalizarea - fenomen multidimensional Trăsăturile specifice fenomenului de globalizar e Globalism versus globalizare Periodizarea globalizării * Prima eră a globalizării (1870 - 1914) * Sfârșitul primei ere a globalizării - marea răsturnare: 1914 - 1939 * A doua eră a globalizării: din 1960 până în pre zen t Principalele faze ale procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii factori ce au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii factori ce au favorizat procesul globalizării Globalizarea și statul-națiune Concluzii parțiale identificarea principalelor concepții privind înțelegerea fenomenului de globalizare; sublinierea principalelor diferențe între globalizarea contemporană și globaliza rea din perioadele anterioare; realizarea unei periodizări a fenomenului de gl oba lizare; sublinierea și caracterizarea principalelor tendințe privind globalizarea; expunerea principalelor curente de gândire în c eea ce privește definirea globalizării; analiza principalelor trăsături specifice globalizării; evidențierea principalilor factori ce au influențat evoluția procesului de globalizare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
telegraful și telefonul au reprezentat, la vremea lor, tehnologii la fel de relevante precum este inte rne tul, în zilele noastre. Este evident că modul de interpretare și sensul pe care diferiți cercetători îl atribuie termenului de globalizare își pune amprenta asupra periodizării și istoriei fenomenului. Printre cele mai cunoscut e a bordări, amintim: aRoland Robertson, pentru care glob lizarea începe cu o fază ger minală, desfășurată în Europa între 1400 și 175 0; d Baldw Richar E. in și Philippe Martin, care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și sociale sun t considerate una dintre consecințele globalizării. Globalizarea este re spo nsabilă ea însăși de așa-zi sul efect de contagiune. În plus, gânditorii sociali și au exprimat, din cauza globalizării, îngrijorarea față de apariția ine gal ității. 1.4. Periodizarea globalizării 1.4.1. Prima eră a globalizării Dacă globalizarea ar însemna că anumite dimensiuni ale economiei globale, finanțelor, politicii, culturii și mediului sunt conectate între ele, atunc i, este puțin probabil un fenomen nou. Acest proces, după cum am amintit
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cât și din cea pesimistă , s ubliniind principalele dife rențe dintre globalizarea de astăzi și cea din tre cut. Este evident că modul de interpretare și sensul pe care diferiți cercetători îl atribuie termenului de globalizare își pun amprenta asupra periodizării și istoriei fenomenului. În acest capitol, am identificat principalele etap e a le procesului de globalizare, principalele caracteristici specifice fiecărei eta pe, în parte, am identificat, de asemenea, tensiunile existente în cadrul global iză rii, dar și factorii determi nanți ai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ultimi ani. Totodată, dezbateri asupra potențialului statelor arabe au loc în cadrul reuniunilor bilaterale periodice, precum Conferința Indo Arabă de la Dubai din 16.05.2007, dedicată analizei oportunităților de dezvoltare a infrastructurilor necesare racordării Indiei la fluxurile economice din zona arabă. Periodizarea și geografizarea relațiilor Indiei cu lumea arabă reprezintă așadar o constantă a cercetărilor științifice indiene, reliefând existența intereselor majore pentru spațiul arab, fapt demonstrat și de recenta afiliere a Indiei la Liga Arabă în calitate de observator, de la 1.04.2007. 4
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în special, de fenomenul cultural și literar ardelean, el scria în 1958 un studiu care prefața o ediție de nuvele a lui Slavici îngrijită de Iosif Pervain. Studiul are patru părți. Cea dintâi secțiune conține date din biografia scriitorului, o periodizare a operei acestuia (prima propusă de un critic literar) și dezvoltă observații care au în vedere scrierile primei vârste a creației lui Ioan Slavici. Ion Breazu analizează, pentru început, idilele Scormon, La crucea din sat, Gura satului. Criticul urmărește modul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]