316 matches
-
care l-a oferit perioada comunistă. În arealul migrației interne se observă în primul deceniu postdecembrist o încercare de reașezare, într-o oarecare măsură naturală, a mișcării populației. Ar putea fi și un soi de reacție firească, având în vedere permisivitatea noului regim politic și toate schimbările aferente. Schimbările majore care s-au înregistrat la începutul anilor ’90 în comportamentul migrațional pot fi sintetizate în trei direcții majore: migrația internă a cunoscut un sens invers, de la sat-oraș ca trend major, la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și împliniri, dar și lecții corective. În timp ce în școala familială și cea instituțională își află loc înțelegerea, îngăduința și chiar toleranța, în școala vieții educația este coercitivă, dură și în multe cazuri necruțătoare. Aici nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu pantalonii rupți în fund și privești cu jind la cei ce au belșug pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu gunoiul în cap, aruncat pe geam de la etajele superioare. Drept e că mai apar și unele etichetări destul de blânde, cu nume de animale agreabile ca vacă, gâscă, gaiță sau capră, dar și acestea numai rareori. Prin pereții cu mare permisivitate sonoră îmi mai este dat să aud și unele alinturi adresate de consoarte soților, la fel de nevinovate: bou, idiot, tâmpit, măgar, bețiv, afemeiat ș.a. Una peste alta, putem spune că destinul ne-a favorizat atunci când ne-a adunat să conviețuim sub
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
își întărește poziția mai ales ca marcă a neasumării totale a enunțului, a distanței ironice, mai mult sau mai puțin depreciative în raport cu nominalul pe care îl însoțește. Extinderea de uz și pragmaticalizarea au consecințe stilistice și chiar gramaticale (mai multă permisivitate a combinărilor, variații și contaminări ale construcțiilor). 3.1. Contrastul stilistic Se constată destul de des combinarea intenționată a lui alde cu nume străine, care contrastează cu caracterul său popular-familiar: Cred că nici alde Spengler sau Heidegger nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ca o soluție acceptabilă, care explică libertatea actuală în realizarea acordului în aceste situații. 3.1.2. Natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție În legătură cu semantica și caracteristicile morfologice ale lui N1, se observă o foarte mare permisivitate a construcției în uzul actual. Seria elementelor care pot apărea în poziția N1 depășește cu mult sfera restrânsă a "numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și urm.) și amendată la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul -itate, -etate, 13
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
modele parentale Conceptul de stil parental este utilizat în sens relațional, deoarece vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ. Stilurile parentale par să se organizeze în jurul a două axe: 1) Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2) Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere Există trei modele de acțiune parentală ca tipuri ideale deoarece, în practica cotidiană, aceeași părinți pot adopta de la caz la caz o poziție sau alta: Modelul permisiv - se caracterizează prin nivelul scăzut al
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
elevii și pe care îl induce în relațiile interelevi generază climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfășurări a activității și exercită o influență hotărâtoare asupra modelării comportamentului comunicativ al elevilor. Așadar,calitatea actelor de comunicare depinde esențial de gradul de permisivitate sau nepermisivitate comunicativă pe care o induce educatorul școlar, în primul rând prin atitudinile pe care el le adoptă față de interlocutor.[...]. Renunțarea la atitudinile hiperautoritariste și la statutul de privilegiat favorizează dezvoltarea calităților de bun mediator, care din punct de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
coalițiilor în Europa Centrală și de Est. Autoarea pornește de la perspectiva instituționalistă, care presupune existența unor constrângeri instituționale ce limitează capacitatea partidelor de a se angaja în coaliții și de a forma guverne. Posibilitatea apariției unor guverne minoritare depinde de permisivitatea condițiilor și regulilor după care funcționează sistemul politic. În competiția politică, nivelul local devine un actor din ce în ce mai important. Odată cu modificarea sistemului electoral, filialele locale și politicienii influenți de la nivel local devin pioni principali ai jocului politic. Acești actori pot influența
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
unul celuilalt. Consecința acceptării unei oferte poate consta fie în redistribuirea puterii între membrii coaliției inițiale, fie în formarea unei noi coaliții de guvernare. Astfel, un nou argument pentru influența regulilor de dizolvare asupra formării coalițiilor îl reprezintă nivelul de permisivitate al regulilor de dizolvare din fiecare stat. Cu alte cuvinte, cu cât regulile de dizolvare a legislativului permit într-o măsură mai redusă convocarea unor alegeri anticipate, cu atât este mai posibilă formarea unor noi coaliții, și nu organizarea de
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
atitudini, cunoștințe diferite, o fac apelând la stiluri, la metode și la tehnici diferite, care sunt adaptate, de regulă, obiectivelor și care contribuie la întărirea conținuturilor transmise. Aceste stiluri se organizează în jurul a doua axe : Axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate Axa dragoste/ ostilitate sau atașament / respingere. În primul caz , sunt utilizați indicatori care reflectă limitele si constrângerile impuse de părinții activității copiilor, responsabilitățile atribuite acestora, modul in care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate si controlate regulile
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Editura Genicod, București, 2002, p.p. 312 - 317. Prezentăm pentru exemplificare următoarea aplicație practică: O entitate economică execută în cadrul prelucrării prin 3 operații (Opi) și 3 produse (Prn), ca în tabelul 75. Avantajele metodei de calculație Georges Perrin, se caracterizează astfel: Permisivitatea calculării cu mai mare exactitate a costurilor prin folosirea de chei de repartizare fundamentate pe principiul cauzalității; Stabilitatea în timp a G.P-urilor (5- 6 ani), Controlul activității și furnizării informațiilor pentru factorii de decizie se realizează cu mai
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a relațiilor cu copiii, fără deprinderilor parentale. a se preocupa de formarea 1.4. Tipologii ale stilurilor educative Autorii care sintetizează studiile consacrate acestei teme constată că ele se organizează în jurul a două axe: (1) axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate și (2) axa dragoste/ ostilitate sau atașament/respingere. În primul caz, sunt utilizați indicatori care reflectă limitele și constrângerile impuse de părinți activității copiilor, responsabilitățile atribuite acestora, modul în care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
promovează), ci la o clasă de comportamente. Pragul de toleranță socială al grupului cu privire la gradul de apropiere dintre conduita unui individ și normă depinde și de importanța normei respective. În general, în reglarea normativă a comportamentului se manifestă mai curând permisivitate și toleranță la variabilitatea comportamentală decât interdicții și constrângeri precise. Astăzi se admite existența diferențelor interindividuale în raportarea la norme. De aceea, devianța nu se referă la orice variație în conduite, ci la variații care se situează în afara câmpului conduitelor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare; b) permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; c) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor; e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor. În proiectarea și designul noilor unități și în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
sufixale în -(i)tate. Toate dicționarele recente și lucrările destinate lexicului actual le înregistrează, indicând marea productivitate a procedeului (vezi în DOOM2: *alteritate, *confidențialitate, *disfuncționalitate, *febricitate, *fezabilitate, *fiabilitate, *infertilitate, *infracționalitate, *intenționalitate, *interdisciplinaritate, *iraționalitate, *lejeritate, *lichiditate, *maiestuozitate, *multiculturalitate, *multidimensionalitate, *multidisciplinaritate, *periclitate, *permisivitate, *reprezentativitate, *sacralitate, *spațialitate, *subsidiaritate, *univocitate etc.; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 24-25): aproximativitate, dezirabilitate, excepționalitate, emoționalitate etc.). 2.2.3. Corelația [sg. i-e - pl. iĭ (albie- albii)] continuă să se manifeste ca tipar extrem de puternic În ciuda dificultăților fonetice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mai puțin liberi (autonomiă cu dificultăți mai mari de maturizare. În familiile În care acceptanta si caldura sunt asociate cu un control lejer și neglijențe - copiii sunt mai dezordonați, necompetitivi, deseori neadaptați la profesorii care nu suportĂ autonomia și independența. Permisivitatea și restricția la părinți calzi dau efecte diferite, mai accentuate În sensul celor descrise mai sus - la băieți. 2.1.4. Caracteristici cognitive În perioada celei de a treia copilării (școlarul mică, transformările psihice se fac totuși- În mod aparent-
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-i afectează profund pe copii: violența intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijența, la care se adaugă și importante carențe educaționale- lipsa de dialog, de afecțiune, inconstanța În cerințele formulate față de copil (treceri de la o extremă la alta, de la o permisivitate exagerată la restricții foarte dureă, utilizarea mijloacelor violente de sancționare a copilului pe motiv ca “bătaia-i ruptă din rai”. Bătaia și incestul sunt cele mai grave forme de manifestare a agresivității, cu consecințe extrem de nefavorabile asupra procesului de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-i afectează profund pe copii: violența intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijența, la care se adaugă și importante carenăe educaționale- lipsa de dialog, de afecțiune, inconstanță În cerințele formulate față de copil (treceri de la o extremă la alta, de la o permisivitate exagerată la restricții foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancționare a copilului pe motiv ca “bătaia-i ruptă din rai”. Mediul social conține și el numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să Întrețină agresivitatea În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
greși. Consecințele acestui stil educațional parental sunt, cel mai adesea, creșterea ostilității, stima de sine redusă și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu urmare a unei decizii morale bine gândite. Permisivitatea este opusul stilului autoritar subiectiv, ea combinând un grad scăzut de control paretal cu un nivel ridicat al afectivității. Granițele dintre subsistemul paretal și cel al copiilor sunt extrem de permeabile. în această practică educativă, părinții nu constituie o resursă importantă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
problemele de ordin teoretic ale relației dintre realitate și imaginar. Compatibilitatea celor două lumi (afirmată de Lucian Boia în alte locuri din volumul său) nu poate fi stabilită decât pe baza unor principii și reguli comune de alcătuire și "funcționare". Permisivitatea graniței nu înseamnă instalarea în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modele parentale Conceptul de stil parental este utilizat în sens relațional, deoarece vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ. Stilurile parentale par să se organizeze în jurul a două axe: 1) Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2) Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere Există trei modele de acțiune parentală ca tipuri ideale deoarece, în practica cotidiană, aceeași părinți pot adopta de la caz la caz o poziție sau alta: Modelul permisiv - se caracterizează prin nivelul scăzut al
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
teritoriului investigat din acest punct de vedere este reprezentat de un debut foarte timpuriu al consumului de alcool, și este dat În mare parte de populația de etnie slavă și influențele acesteia În timp asupra populației generale, În ceea ce privește obiceiurile și permisivitatea acestora la consumul excesiv de alcool. -ca pondere a diferitelor forme ale consumului de alcool, se regăsesc 181 cazuri de consumatori ocazionali și moderați (28,9%), 198 de alcoolodependenți (31,6%), 78 cazuri cu alcoolism cronic (12,4%) și 169 de
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
ele fac posibil comportamentul și comunicarea. De exemplu: trebuie mers pe o anumită parte a drumului, în sensul de mers al șoferului, sau nu este permis să se vorbească într-o sală de concert în timpul execuției muzicale propriu zise etc. Permisivitatea comunicării umane este dată de "constructele sociale ale realității" (M.Argyle și Monica Henderson, 1985). Aceste constructe care guvernează într-un sens larg toate activitățile noastre sunt: · folosirea limbajului; · jocurile cu regulile lor; · folosirea unor elemente de curtoazie; · respectarea "instituției
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]