561 matches
-
17 martie 1876: „am avut onoarea a vă espune împrejurările școalei din Șcheia și că primăria hotărâse de-a permuta școala și a numi un învățător de la sine. Vizitând această comună, n-am crezut că poate rezulta vreun folos din permutarea acelei școli, dintr-o cotună într-alta. De aceea, în interesul stabilității și pentru a nu schimba în fiecare an circumscripția naturală a unei școli, am ordonat învățătorilor de-a rezista la orice permutare, hotărâtă numai de comună, și a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că poate rezulta vreun folos din permutarea acelei școli, dintr-o cotună într-alta. De aceea, în interesul stabilității și pentru a nu schimba în fiecare an circumscripția naturală a unei școli, am ordonat învățătorilor de-a rezista la orice permutare, hotărâtă numai de comună, și a aștepta în această privire totdeauna deslegarea onor. minister; căci nu este decât prea natural ca, mutându-se școala la o depărtare de o oră, mulți din copiii care începuseră să nu mai urmeze studiile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un învățător din Țibănești „a comis fără voința sa un fapt care a fost dat judecății” și „suspendat de la școală”. Deși „nu i se poate atribui voința, prin urmare nici vinovăția acelui fapt” și „deși a fost achitat” revizorul propune „permutarea” acestui învățător în alt sat, motivându-și astfel hotărârea: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. Iată un alt caz, în care omenia revizorului ni se dezvăluie în toată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
constata nu numai o multiplicare prin adaus, dar chiar o pluralitate de subiectivități. Sintaxa figurală traversează opera, creând relații transversale și neierarhizate. Constantul derapaj expresiv al subiectivității are ca principal factor determinant o "dispariție locutorie."405 Ficționalizarea eului auctorial creează permutări circulare, o tensiune incitantă a lecturii, care sesizează, frapant, opera in fieri ca un autoportret sui-generis (v. capitolul I, în care am surprins aceeași conotație autobiografică, însă din perspectiva psihanalizei). Structura circulară a romanului poate fi probată multiplu, dar relevă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
subiectului, dizolvarea lui până la ființa universală (reprezentată de culoarea albă); distilarea urmată de conjugare, coexistența contrariilor (simbolizată de culoarea roșie), în fine, sublimarea, plenitudinea ființei, devenită căldură și lumină pură (operația ultimă, având drept analogon soarele, așadar culoarea aurului). Alambicata permutare a elementelor structurale interne este uneori oglindită și în cuprinsul cărților sale, acest element peritextual ilustrând o similară preocupare pentru substanțializarea unor simboluri mai puțin accesibile. Probabil că unul dintre cele mai elocvente exemple, din acest punct de vedere, este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei poezii de o mare încărcătură tensională, pe care chiar autorul ei tinde uneori a o reduce prin subterfugii ca ironia sau intertextualitatea savantă. De multe ori, poetul erudit apelează la o operație inedită, pe care aș numi-o de permutare a referenților livrești, în așa fel încât cititorului să îi fie aproape imposibil să decodifice sursa ironiei plurietajate a discursului liric. Aș cita, spre edificare, câteva versuri incluse în Meditația din Golful Francezului: "Visez la strălucita logodnă/ a Cancerului cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
opinions de M. Frederic-Thomas Grainborge, subintitulat Note sur Paris (1867), o capitală strălucită, dar instabilă, unde a părea ia locul lui a fi. Aparențele încurajează și fac posibile, în condițiile anonimatului marilor orașe, travestiurile și imposturile. Astfel devine posibilă o permutare a ierarhiilor tradiționale. Cum demonstrează R.Stierle [p.13], Parisul este locul unei extreme intensificări a conștiinței, dar și a aparentelor, a lipsei de sinceritate. Este de notat că "viața urbană se bazează pe o reală capacitate de lectură a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi implicite sau explicite (Maingueneau: 1996, 50), pentru ca în Dictionnaire d'analyse du discours (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 327), să se facă adăugirea că un text sau mai multe texte determinate (s.n.) întrețin cu alte texte legăturile intertextuale (cu adevărat, permutare de texte...). În micul dicționar de analiza discursului, dar și în cel mare, realizat împreună cu Patrick Charaudeau, Dominique Maingueneau precizează faptul că el este cel care a diferențiat intertextul de intertextualitate, în 1984 Genèses du discours. Articolul de dicționar referitor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se realizează prin repetare. De aceeași manieră, nu rămâne izolat un text care dovedește că ascunde în paginile lui urme pretextuale. Literaritatea, dificultatea lecturii non-lineare, este condiționată de raportarea unui text la cele dinainte. Literaritatea echivalează sacrul din registrul mitului. Permutarea de texte produce energii, în spațiul textual, care evocă tama eliadiană. În punctul de convergență mit-intertext mai descoperim un alt element important, și anume labirintul. Gândul cititorului, prin mișcarea lui în lectura tabulară, descrie un traseu dedalic. Dificultatea lecturii constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mari, rotunzi și plini pare-că de vijelie treceau pe cerul adânc-albastru (s.n.); prin ei munții ridicau adâncuri (s.n.) și coaste-n risipă..."(Eminescu: 2011, II, 44). Ne așteptam ca cerul să fie înalt. Și munții. La Eminescu se realizează o permutare adânc/înalt, care confirmă plastic faptul că sensul celor două (sub aspect semantic, dar și ca orientare spațială) converge în etimologicul punct de plecare comun: alta,-um,-us. Adâncimea înălțimilor este transferată, gradual, spiritului. De la adâncimea spiritului, nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Arhitectura deschisă a nuvelei permite trimiteri la alte file din tomul uriaș al literaturii lumii. Ne vom limita la proza eminesciană publicată sau în varianta finală din manuscrise pentru o lectură a intratextualității numite transprozastice. Intertextul este mai mult decât permutare ori suprapunere, niciodată totală, a două sau mai multe entități textuale. Interpretarea lui în termenii Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) ne va furniza un câștig de comprehensiune asupra mecanismului intertextual pe care încă nu l-am obținut prin studiul "din interior
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
item.ens.fr/). 11 "Program Tel Quel", text tradus din volumul Logiques (Philippe Sollers), Paris: Éditions du Seuil, Collection "Tel Quel", 1968. 12 Vezi Nota 3, prezentul capitol. 13 [Textul este deci o productivitate (s.a.), ceea ce înseamnă că [...] este o permutare de texte, o intertextualitate: în spațiul unui text mai multe enunțuri luate din alte texte se încrucișează și se neutralizează.] (Antologia "Tel Quel" : 1980, 252). 14 Laurent Jenny "La stratégie de la forme", Poétique, no. 27/1976, Paris : Éditions du Seuil
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o prezentare naturalistă/realistă a obiectelor și dizlocarea lor din sfera realității, alienarea lor, sau ceea ce Moréas numește "déformation subjective", iar K.-J. Huysmans "naturalism spiritualist". "Max Deri a numit acest lucru, probabil cea mai comună metodă de alienare simbolistică, "permutare naturalistă", care, în speță, înseamnă că persoanele și obiectele redate cu fidelitate, așa cum sunt în natură, să apară într-o conexiune care este imposibilă în realitatea "normală", de zi cu zi"12. La Max Klinger în seria de zece gravuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în artele plastice să se reducă la o precizare tematică și, în cele din urmă, la o simplă convenție, pe fondul unui eclectism care va face loc diverselor stiluri, diverselor decorativisme. Este ceea ce Lucie-Smith evocă prin amestecul de stiluri sau "permutarea stilistică" adesea într-o notă deliberat arhaizantă. Este interesant că această "permutare stilistică" își găsește corespondentul literar în romanele decadente, de pildă în Salammbô al lui Flaubert, în stilul voit arhaizant la Mateiu Caragiale în Craii de Curtea-Veche, în stilul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele din urmă, la o simplă convenție, pe fondul unui eclectism care va face loc diverselor stiluri, diverselor decorativisme. Este ceea ce Lucie-Smith evocă prin amestecul de stiluri sau "permutarea stilistică" adesea într-o notă deliberat arhaizantă. Este interesant că această "permutare stilistică" își găsește corespondentul literar în romanele decadente, de pildă în Salammbô al lui Flaubert, în stilul voit arhaizant la Mateiu Caragiale în Craii de Curtea-Veche, în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele unor mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul formelor istorice, accentuarea deliberată a anacronismului lor. Permutarea stilistică presupunea un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul formelor istorice, accentuarea deliberată a anacronismului lor. Permutarea stilistică presupunea un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul sentimental coexistau. Permutarea stilistică, de asemenea, a luat frecvent înfățișarea combinării de forme naturaliste și abstracte. Moreau, de exemplu, înconjura uneori o figură realist înfățișată, cu pete de culoare. Efecte similare se găsesc în lucrările lui Ferdinand Hodler, care a plasat figuri stilizate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin efemer"110. Cum se poate observa, avem aici un concentrat al programului simbolist în artele plastice, iar termenii propuși de Hans H. Hofstätter, "atitudine mentală", Max Deri "permutare naturalistă" sau Moréas, "deformare subiectivă" se pot recupera din considerațiile lui Bachelin despre noua sensibilitate estetică. Bachelin se raportează critic și la această direcție, admițând ruptura cu codul realist, prin refuzul unei arte fotografice, amendând excesul, rațiunea unicei reprezentări a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândul îndreptat spre ei. Femeia uită de copiii săi și iubirea ce le-o purta necondiționat, de batrână și de sfaturile sale neprețuite odinioară. O altă Ana ia locul celei dintâi. Schimbarea lui Ghiță cu Lică stă sub semnul aceleiași permutări. Nu e vorba de omul din inima Anei, ci de acela de lângă ea. Nu credem că femeia trece așa cum susține Magdalena Popescu de la un protector la altul dintr-o nevoie ce o definește ființial ca femeie ("Ieșind de sub autoritatea bărbatului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Inventica este o metodă de elaborare a unor idei noi pe baza unei interpretări interdisciplinare (matematică, fizică, biologie). Etapele acestei metode sunt: 1. fragmentarea obiectului și utilizarea lui în forme noi; 2. obținerea unor aspecte sau idei originale prin combinări, permutări, aranjamente și alte procedee matematice. Indicații utile în creația individuală sau de grup ( Stoica, 1996): 1. determinați toate aspectele problemei; 2. selecționați subproblemele atacate; 3. fixați-vă datele utile; 4. selecționați cele mai bune surse pentru culegerea tuturor datelor; 5
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
coloană și valoarea economică a speciilor, pentru a putea calcula spectrul economic și potențialul economic al asociației. Tabelul fitocenologic brut se poate prelucra pentru a obține tabelul analitic definitiv. Pentru a ajunge la forma finală, există mai multe modalități de permutări pe verticală și pe orizontală în cadrul tabelului brut. Pe orizontală se realizează deplasări ale releveelor spre dreapta sau spre stânga, atunci când se constată mari asemănări (sau deosebiri) între mai multe relevee, alcătuind astfel grupe de relevee ce caracterizează anumite subasociații
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
doctorul Schiffer atestă că boala "s-a transportat cu întîiul vas de vapor care a venit la deschiderea navigației de la Constantinopol la Galați", vas pe care lucraseră și se contaminaseră trei hamali din port, care au murit imediat. Apoi cu "permutarea miliției de la Galați la Iași, boala fu adusă aici șase săptămâni mai târziu și bântuia mai cu furie în cartierul cazărmii". De aici conchide medicul că boala era contagioasă, întrucît cei ce veneau în contact cu holericii se molipseau imediat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cealaltă metodă constă în tonificarea rinichilor, ca și în primul exemplu, intensificându-se, astfel, energia de Apă suficient de mult ca să se elimine energia de Foc excesivă din inimă, prin intermediul relației de tip învingător-învins dintre Apă și Foc, (Reid, 1987). Permutările și combinările acestui sistem sunt complexe și infinite, iar medicul chinez trebuie să învețe să jongleze cu toți factorii, atât interni, cât și externi, atunci când pune un diagnostic. Apoi el aplică același sistem al forțelor complementare în sens invers, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]