277 matches
-
permanentă greșeală. Am greșit chiar că ne-am născut... Mai ales eu. - Un motiv în plus să nu te bag și pe tine în viața mea. - N-aș fi spus nicidecum da. - Atunci? Ea își face de lucru cu o pernuța fantezie pe care o bate ușor între mâini. - O să mă mai gândesc. Destul de mult. Mult mai serios decât tine, cred. - Va trebui să-ți dai seama dacă e ceva care nu merge. - Știu că fac o mare greșeală. Mă întreb
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să-l frece cu peria de sus până jos, lăsându-i urme roșii pe picioare, asta simți, tati? Gata, lăsați-mă în pace, izbucnește el, mă înnebuniți cu prostiile voastre! Ea își înfige țepii periei în palma moale ca o pernuță, voiam doar să vedem dacă simți, el deja regretă, simt ceva, slab de tot, însă nu pot să mă mișc, este ca și când mi-ar fi adormit picioarele și nu pot să le trezesc. Cu ochii închiși pipăie căutând pătura, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vieții dezorganizate, exact opusul unei vieți spartane. Căzuse de câțiva ani în patima alcoolului și nu mai reușea să se redreseze. Se însurase și divorțase. Locuia tot împreună cu mama lui, o matahală cu pielea roză, cu ochii verzui, pierduți între pernuțe de carne, rotundă la pântece ca un butoi, cu părul lung, castaniu, împletit într-o coadă ce ajungea până la fundul de proporții monstruoase. Ședea toată ziua la bucătărie, plutea prin aburul dens de ciorbă, de varză, de orez, de fasole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înțelesese, totul era o surpriză, așeză un fald la perdeaua din bucătărie, se consultă cu ea asupra locului unde trebuia plasat albumul, nu foarte la vedere, spunea Trofin, albumul trebuia depistat cu timpul. Pe urmă insistă să mai pună o pernuță pentru ace în sertarul noptierei. Erau amândoi conștienți că era un fel de joacă, o joacă, dar reușise să-i răvășească, seara așa cum nu se mai întâmplase de foarte mulți ani, au stat de vorbă în pat mult timp, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
motivul pentru care generalii nu agreau ideea unei cântărețe transsexuale pe scenă, Zeliha avea o teorie. — E din cauză că se simt amenințați de prezența ei. I-a făcut cu ochiul lui Pașa al Treilea, care era Încovrigat pe pat ca o pernuță grea din blană de un alb imaculat, urmărind-o cu niște ochi mijiți, de un verde strălucitor. — Vocea ei e atât de divină, iar costumele ei atât de ostentative, Încât sunt sigură că sunt Îngrijorați că atunci când apare la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o formă. Lansările nu sunt decât o parte din acest spectacol care ar trebui livrat publicului. Rețeta clasică a reducerilor (între 10 și 50% la acest târg) nu poate înlocui prezentarea adecvată a cărților. Bestseller blond într-o lume de pernuțe O altă problemă a acestui târg e haosul creat prin amestec. Lângă edituri medicale stau cele de copii, lângă universități stau ziare, iar spațiul central e dominat de 4-5 edituri, care-și construiesc standuri megalomane și lipsite de farmec. Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a fost Cristoiu, ci un bestseller blond, obsesia celorlalți participanți. Apoi standurile unor edituri respectabile care se întindeau mult și degeaba. Două standuri simpatice răsăreau din marea plictiseală: cel al editurii Publica (singurul non-stand-concept, pentru că era de fapt compus din pernuțe puse pe o scară, unde oamenii se odihneau și citeau; cam singurul loc unde se putea citi din târg) și, surpriză, cel al Institutului Cultural Român, fermecător prin simplitatea lui și albul relaxant care-o genera. La extrema negativă regăsim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
un catâr căpos. Lui Jack îi veni s-o strângă de gât și era sigur că restul pensionarilor i-ar fi dat o mână de ajutor, călcând-o cu scaunele cu rotile. — Problema e că nu vrea să stea pe pernuța absorbantă. — Atunci, de bună seamă, nu e peste puterile angajaților dumneavoastră să-l conducă la toaletă din când în când? Sunt sigur că taxele percepute ar trebui să acopere osteneala. — Asta nu e întotdeauna posibil. Pensionarii trebuie să se adapteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și explodând în falduri de moliciuni, rupând armonia severă a liniilor ce construiesc cu răbdare spațiul geometric al încăperii, pășește cu bubuituri pe bambusul ce se retrage în el, căutând adăpost sub pașii ei triumfători. Ea aduce cu sine două-trei pernuțe pentru a se putea așeza pe jos. Seiza, postura tradițională japoneză, cu picioarele îndoite sub șezut, spatele drept, mâinile încrucișate cuminte pe genunchi, o refuză din start pe femeia celeilalte Asii, care se așază cu picioarele într-o latură, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
odihnește pe perna mică, mică de tot, ai spune că-i de abia sosită de pe un tărâm fermecat de basm. Povestea ei este, însă, foarte simplă. Nașa copilului, siniora sau doamna Paulina, i-a făcut-o cadou la botez. Iar pernuța aceea amintește acum de o ființă care nu mai este. Căci signora Paolina, soția lui signor Giuseppe Soldan a murit în urma unei banale pneumonii care, încet dar sigur, a avansat până a ajuns s-o răpună. Astfel că nenea Pepi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
s-audă de finii săi ori de botez. Ce, să-și piardă el postul pentru niște...?! Atenție! Băiatul a deschis un ochi. Acum și pe celălalt. Privește, mai întâi cu teamă, apoi, după ce a mai prins curaj, gângania aterizată pe pernuța lui îl înveselește de-a binelea. “E o gâză” își spune. “Ba nu, e o gărgăriță” se corectează el. “O gărgăriță” repetă acum, mai mult ca să vadă dacă poate spune frumos r, ca un băiețel cuminte, frumos, ascultător și deștept
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
unde o fi căzut? Sau mai zboară și acum? Da, uite-o!... Ea să fie? Nu. Sau da, dar care din ele că, deja în aer sunt vreo trei. Ce departe a ajuns! Tare departe. Nu se mai văd nici pernuța cea pufoasă, nici culcușul făcut de mâna blândă și caldă a măicuții, nici măcar pomul sub care a stat și unde s-a întâlnit cu norocul. Toate sunt acum departe. Dar, nu-i nimic, o să le găsească el. Uite un melc
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
privi atent, mutând ușor bărbia împăratului spre stânga și spre dreapta. ― Pentru că „băgăciosul” are baccara. Este un pontator redutabil. Câștigă întotdeauna. Napoleon îi îndepărtă mâna. ― Ne, ne, ne! Eu simt că este vorba de cu totul altceva. Pictorul îi fixă pernuța sub haină. Îi lipi apoi sprâncenele cu multă grijă. ― Ei bine, de ce nu i-ai luat viața? insistă împăratul. Dante Negro îl ajută să-și pună și ochelarii. Abia în final îl privi drept în ochi și zâmbi. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
zgomote foarte puternice care veneau de pe șoseaua din fața casei. Mama a ieșit afară speriată, și ne-a spus că erau tancurile rusești care veneau dinspre Cernăuți către Dorohoi. Plângând, ne-a îmbrăcat și ne-a dat sub braț câte o pernuță. Sora mai mică era în brațele unei fete din casă, voinică și care în naivitatea ei, spunea să nu plecăm că ea încuie porțile și dă drumul la câini, iar rușii nu vor intra. Mama a luat doar o servietă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Letiţia Halasanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1687]
-
un florilegiu de idei originale, care pot fi folosite eventual ca un îndreptar de viață. Convins de asta, le-a tipărit cu mare fast grafic, așezându-le pe câte un dreptunghi de „raster“, așa cum se expun bijuteriile pe câte o pernuță de catifea. Numai că în cazul lui aurul este în realitate aramă, iar diamantul - sticlă: „Sistemul legislativ determină ambianța într-o societate.“ „Muzica, poezia, pictura etc. recepționate de tineri își lasă amprenta asupra formării morale a tinerilor“ etc. Sigur că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
poate fi reprodusă sau difuzată, în nici o formă și prin nici un fel de mijloace mecanice, electrice, fotocopiere, înregistrare sau în orice alt mod“... Cu alte cuvinte, bijuteriile de aramă și de sticlă nu numai că sunt așezate pe câte o pernuță de catifea, dar mai sunt și protejate cu gratii. Samson Bodnarescu sau Veronica Micle ? Gheorghiță țarălungă, autorul volumului Confesiuni îndurerate. 1001 catrene (Edmunt, Brăila, 2007), scrie versuri - și el - ca în secolul XIX. Dacă nu am ști anul în care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Vino imediat ce poți! Margaret a pus telefonul În furcă și s-a dus În sufragerie, unde Adam dormea În continuare Întins pe canapea, cu un braț care atârna moale, cu degetele Îndoite aproape atingând dușumeaua. Cu celălalt braț strângea o pernuță pusă pe față, să se ferească de lumina dimineții târzii care se strecura prin perdelele prea subțiri. Margaret a remarcat cu neplăcere că nailonul lor ieftin Începuse să-și piardă culorile. Din roșii, cum fuseseră, bujorii deveniseră de un roz
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zic”, continuă el, „că nu ar fi rău să vă puneți asta sub cap, ca să nu vă treziți mâine cu gâtul Înțepenit și să fiți nevoită să apelați la frecții...” Și, bâjbâind cu mâinile prin așternut, doctorul dădu peste o pernuță, pe care o aruncă lângă pat. De jos nu se auzi nici un răspuns. Noimann rostise pe un ton destul de apăsat cuvântul frecții, conferindu-i un dublu Înțeles. Tăcerea continuă să domnească În Încăpere. Neprimind nici un răspuns, Noimann Își derulă, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fi participat la un spectacol vesel, ce aducea cu un vodevil, ci aveau aerul că asistă la o Înmormântare. Trase de fire nevăzute, „paiațele” se zbenguiau, făcând mișcări atât de bruște, Încât Mathilda, mai sensibilă din fire, lua câte o pernuță sau un alt obiect mai moale aflat În preajmă, Îndesându-le când Într-o parte, când În alta. Mâinile ei erau date Însă În lături și cele două manechine, aflate În „călduri”, Își reluau activitatea, Încolăcindu-se unul peste altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și aceasta o aluzie la faptul că Noimann o luase pe ulei? Medicul Îi aruncă o privire În care se putea citi și luciditate, și ironie. Piciorul Îi răspunse mișcând din mustăți. „Proteza rămâne aderentă, permițând vorbirea și masticația normale. Pernuțele se folosesc și În perioada de adaptare la o proteză nouă sau În caz de maxilar dificil, asigurând o aderență de lungă durată și rezolvând probleme severe de stabilitate...” De ce toți erau preocupați de stabilitatea danturii, dar nu se ocupau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de zi”, cu pădurea tropicală de plante din plastic. Stă acolo, sub reflectoarele incandescente, în timp ce prezentatoarea face “âncălzirea” în direct. Platoul “cameră de zi” e diferit de platoul “bucătărie” și de “platoul principal” pentru că are mai multe plante false și pernuțe. Fraierul crede că are la dispoziție un segment baban de zece minute fiindcă au dat drumul la cronometru și nu trec la publicitate până când minutele s-au epuizat. Majoritatea posturilor taie după opt-nouă minute. În felul ăsta publicul nu se-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care dă în vileag povestea. Cu sensul vieții. Cu o teorie unificată a câmpurilor. Cu marele motiv pentru care se întâmplă ce se întâmplă. Eram cu toții în galeria celor O mie și una de nopți, așezați turcește pe perne și pernuțe de mătase pătate de mucegai. Sau pe scaune și canapele duhnind a haine murdare când te așezi și iese aerul din ele. Acolo, sub cupola înaltă, răsunând de ecouri, pictată în culori de pietre prețioase care nu vor vedea niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se scufundă. Cu mâinile tremurătoare agitându-se în aer, domnul Whittier spunea: — Iubim catastrofele aeriene. Adorăm poluarea. Ploaia acidă. Încălzirea globală. Foametea. Nu, domnul Whittier habar n-avea... Ducele Vandalilor a găsit fiecare pungă de alimente care conținea sfeclă. Fiecare pernuță argintie de plastic Mylar înlăuntrul căreia zornăiau bucățile de sfeclă uscate ca niște jetoane de poker. Sfântul Fără-Mațe a dat găuri în toate pungile conținând carne de porc, de pui și de vită. El nefiind în stare să digere carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
e obosit și are nevoie de somn. Și se furișează în pivniță să saboteze centrala termică. N-ar avea cum să ghicească, dar Ducele Vandalilor i-a luat-o înainte. Așa că rămânem noi, restul, așezați pe perne de mătase și pernuțe pătate de mucegai, sub cupola celor O mie și una de nopți. Cu punga argintie și goală de Tetrazzini pe covor. Cu pilaștrii sculptați cu elefanți. În minte, consemnăm cu toții replica Din întâmplare, știu multe despre măruntaie... Și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
la coadă să vadă Mona Lisa. Deși se apropia de tablou, acesta nu devenea mai mare. Era mai mare în manualele lui de istoria artei. Era în fața celei mai faimoase picturi din lume, și ea era mai mică decât o pernuță de canapea. Oriunde altundeva, ar fi fost atât de ușor să ți-o strecori în palton și să-ți încrucișezi brațele. Atât de ușor s-o furi. În timp ce coada se târa lent înspre tablou, pictura nici nu mai părea nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]