216 matches
-
primă sugestie ne vine, în mod neașteptat poate, de la un... muzicolog : analiza protestelor și arta scandărilor populare, realizată de MarinMarian Bălașa. Fără a intra în detaliile „tehnice” ale cercetării, o constatare esențială a autorului atrage atenția : Dincolo de discurs, interviu, declarații, perorații politice și promovare televizată (totodată ignorînd violențele și abuzurile parazitare), poate că cea mai interesantă formă de exprimare protestatară va fi aceea numită de presă „sloganul deștept”. Căci aici, mai ales în combinație cu scandarea, subtilitatea intelectuală își dă mîna
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mâinile, doamnă și domnișoarelor! Bună seara, domnilor! - zise oacheșul musafir cu nasul cârn, trecut deja în cea de-a doua tinerețe - Să vă fie de bine dacă ați cinat, iar dacă nu, poftă bună. Aceasta era vorba lui de câte ori apărea. Perorația lui era ca un fel de încălzire a vocii, ori se servea masa ori nu. Doar vedea foarte bine că cina tocmai se terminase. Apoi se așeză neinvitat, pe sacunul lui, răsuflând forțat. Plouă afară? - întrebă doamna Finica. Acuma a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
romancieri din țara asta. Și mă tem că nu pari a fi unul din ei. Se lăsă tăcerea care urmează unui șoc. Cel puțin, Joan era vizibil șocată, iar Phoebe era cu certitudine tăcută. Iar eu auzisem mult prea multe perorații de genul ăsta pe vremea studenției ca să mă simt jignit. — Deci cine sunt scriitorii ăștia? am întrebat. — Uite, de exemplu... Graham rosti un nume care m-a făcut să zâmbesc: era un mic zâmbet intim de satisfacție, pentru că era exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
stări. Văzând efectul vorbăriei pe care numai căpitanul, plutonierul și primarul o gustau cu entuziasmul subaltern obligator, bătrânul Miron se simțea rușinat și aproape umilit în fața țăranilor. În sfârșit, după vreo jumătate de ceas, prefectul Boerescu își termină discursul, în loc de perorație, cu un îndemn vibrant: ― Așa, copii!... Ș-acuma să-mi dați îndată o dovadă că sunteți buni români și cetățeni vrednici! Vă cer dovada aceasta eu, părintele vostru și al județului nostru scump! Ei bine, dacă vreți să-mi arătați
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Lumea Marilor Nespălați“, cum o numea el. Ne-am apucat să atacăm subiectele obișnuite. Mai Întâi viața mea amoroasă inexistentă („Draga mea, ești pur și simplu prea tânără și frumușică pentru ca slujba să-ți fie unicul amant“), urmată de o perorație scurtă pe tema ultimului articol al lui Will („E vina mea că Manhattan a devenit un loc atât de needucat Încât oamenii nu mai vor să audă adevărul despre aleșii lor?“). Ne-am Întors la trecutul meu de activist politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a familiei“. Îmi spusese adesea cât de mult i-ar plăcea să-mi arate dedesubturile, pentru că credea că m-ar putea interesa cu adevărat. Și nu mă Îndoiam de asta. Doar că În ultima vreme editorialele lui deveniseră mai degrabă perorații conservatoare decât comentarii despre lumea mondenă și a spectacolului, de care cititorii fuseseră dependenți ani În șir. Era un maestru al acestui gen, nu se străduia să atace bârfele În toată regula, dar În același timp nu se lua niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
of the People“ aproape săptămânal Încă de când Învățasem alfabetul, dar dintr-un motiv sau altul nu reușisem să mă abonez la nici unul dintre ziarele În care apărea. Desigur, nu abordasem niciodată subiectul transformării gradate a rubricii Într-o tribună pentru perorațiile capricioase ale lui Will despre fiecare „tragedie“ socială care lovise scumpul său oraș, dar devenea din ce În ce mai dificil să-mi țin gura. —Bette! Articolul de azi e excelent, dacă-ți spun eu asta! urlă portarul meu, Seamus, cu vocea lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acum, căci mă Întorceam după o zi Întreagă de lucru. Săraca Millington. N-o să ai parte de plimbare În seara asta, m-am gândit În timp ce-o scărpinam mașinal pe cap, după care m-am așezat să citesc ultimele perorații ale lui Will. Ea o șterse spre lădița de pipi, Înțelegând imediat că nici azi n-o să iasă din casă și apoi sări pe pieptul meu, ca să citească alături de mine. Tocmai când mă instalam cu teancul meu de pliante cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la o distanță cît mai aseptică - și criticul care-i cere bătrînului să-și scrie cartea în franceză, în speranța că-l va descuraja, și nepotul care-l crede senil definitiv, și bătrîneii din parc, prea puțin dispuși s-asculte „perorații” revizioniste în limba lui Robespierre. Cu totul alta e atmosfera Istoriei de la Al Waqbah, text ce se împărtășește din plin din aura României de „țară unde nu te plictisești niciodată”, cu locuitori de imensă ingeniozitate, în stare să fabrice alcool
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
exact stilului adecvat în cazul discursurilor deliberative, confirmă criticul retoric. În cea de a treia sa parte, discursul lui Nixon înaintează către "un ton mai pasional"272, în încercarea președintelui de a se folosi de repetiții pentru a "întreprinde o perorație cu adevărat elocventă"273. Astfel, încheie Hill, dacă primele două părți ale discursului lui Nixon sunt dedicate "clarității și francheții", ultima parte demonstrează "gravitate și impresionabilitate"274. Această ultimă parte, estimează criticul, pare să împingă "calitățile scriitoricești ale celui care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unei existențe, este îndreptățită. Raportat la Istorie nu este decât un mod de acaparare a puterii prin asumarea capacității de a defini binele și răul. Ca nație ne caracterizează lipsa apetitului pentru viitor, singura formă de raportare la el fiind perorația. Asta conduce și la incapacitatea de asumare a sensului modernității, și anume progresul. Toate transformările noastre constituie doar evoluții derivate din mimetismul față de popoarele ce cunosc transformări, acestea din urmă fiind situate într-o continuă căutare a formei proprii. Adevăratul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
privind puterea și grandoarea Franței, privind necesitatea de a semăna pentru a recolta, privind viitorul strălucit al giganticei noastre colonii, privind avantajul de a deversa cât mai departe preaplinul populației noastre etc; piese magnifice de elocvență, întotdeauna ornate de această perorație: Votați cincizeci de milioane (mai mult sau mai puțin) pentru a face în Algeria porturi și drumuri, pentru a transporta astfel coloni, pentru a le construi case, pentru a le defrișa câmpurile. În felul acesta veți ușura muncitorul francez, veți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exact, bucureștean. Mitică e un cetățean volubil, având în cel mai înalt grad pe suflet interesele țării, pe care le vede totdeauna în negru ("Stăm rău, foarte rău, domnule!"), având soluții pentru toate problemele la ordinea zilei. El are furia perorației în public și cu greu poate fi smuls din încleștarea discuției. Spiritul critic miticist este excesiv: nimic nu-i bun, totu-i "moft". Iritat în așteptarea ușurării nevesti-si, Nae reduce civilizația română la zero. Mitică nu suferă rezerva, acostează familiar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lecturi de dragul lecturii. Stilul învingător. Bătrînul pictor, ieșind cînd soarele încălzește blînd, pe terasa din fața atelierului. Și căutînd vorbă. Pitorescul cîrcotaș are verb dialectal-parșiv, de o plasticitate concurîndu-i binișor arta cealaltă, din atelier. Nu uită niciodată să-și pigmenteze micile perorații cu tușe politice. Inexplicabil, într-un fel, de stînga, la un om care a trăit de mult în Regatul României, o stîngă colorată național-comunist, în cunoscuta formulă cu care operează și-acum, ca în "epoca de aur", formațiunile neocomuniste aspirînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etern al plimbărilor noastre. Nu voiam nici ca Charlotte să vadă cartierul în care locuiam... Alex Bond, venind la întâlnire, exclamase zeflemitor: „Dar ascultați, oameni buni, aici nu mai suntem în Franța, ci în Africa!”, și se lansase într-o perorație care, prin conținutul său, îmi amintise de cuvintele multor „ruși noi”. Un talmeș-balmeș: degenerarea Occidentului și sfârșitul foarte apropiat al Europei albe, năvălirea noilor barbari („incluzându-ne și pe noi, slavii”, adăugase el ca să fie drept), un nou Mahomed „care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
farmecele ei (...). Dacă sunt acuzat de a confunda aici genurile, să mi se spună prin ce diferă elocința lui Burrhus care îi vorbește lui Nero, în tragedia lui Racine, și cea a lui Cicero care îi vorbește lui Cezar, în perorația în apărarea lui Ligarius (...). Elocința poetului nu este decât neasemuita elocință a oratorului, aplicată unor subiecte interesante, fecunde, sublime; și diversele genuri de elocință pe care retorii le-au evidențiat, deliberativul, demonstrativul, judiciarul, sunt de resortul artei poetice, ca și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]