706 matches
-
celei culturale. C. Rădulescu-Motru însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul operei proprii, cumva în sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n. C.) aducem o completare scrierilor noastre filosofice anterioare: Puterea sufletească, Elemente de metafizică, Personalismul energetic, Vocația ... și Românismul..., care toate au la baza lor deosebirea dintre cauzalitatea mecanică, postulată de științele fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în ordine a operațiilor logice prin care determinismul prin finalitate este conceput și așezat în sistemul "speculativ" al personalismului energetic. Această ordine se va regăsi în for-mele istorice ale personalității și în structura și funcțiile vocației. De asemenea, justificarea formală instituie "regulile metodei", normele teoretice în spațiul cărora conceptul finalității, împreună cu cele de realitate originară, evoluție și personalitate, structurează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Kierkegaard, această problemă constituie gloria majoră a două din filosofiile mari ale vremii noastre: intuiționismul bergsonian și ontologia heideggeriană"157. Așadar, nu ar fi vorba decât despre un reflex teoretic față de o problemă atotpre-zentă în mediul filosofic. Totuși, în personalismul energetic, impulsul către tematizarea ei ține mai degrabă de rațiuni sistematice, de nevoia unei întemeieri formale a conceptului determinismului prin finalitate. Timpul și destinul sunt ipostazele aceleiași realități pe care o putem numi, după o sugestie bergsoniană, realitate temporală. Ele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
calitatea (și trece, spune Bergson, în timp, mai bine-zis, în timpul spațializat). A doua, fiind determinată bio-psihic, nu semnifică o multiplicitate sau o identitate a stărilor psihice, ci o realitate psihică cu o evoluție ireversibilă, presupunând, neîncetat, o nouă "calitate". Potrivit personalismului energetic, timpul se modalizează în funcție de ritmurile pe care le măsoară: timpul biologic măsoară ritmul vieții organice, cel psihologic, ritmul vieții sufletești, iar timpul istoric măsoară ritmul culturii unei comunități. Ne putem întreba acum: ipostazele timpului, anume timpul fizio-ogic, biologic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unității lumii întemeiată pe principiul evoluției existenței-ca-energie către producerea corelației energetice finale a personalității. Fiind dat conform primei operații doar prin ceea ce nu este, conceptul determinismului prin finalitate circumscrie un spațiu semantic vag. Forma aceasta negativă este reprezentată în teoria personalismului energetic, prin urmare, ea trebuie semnalată în intensiunea acestui concept. Aceste două operații sunt chiar cele care alcătuiesc structura formală a conceptului kantian al finalității. Pe de o parte, întreaga ordine istorică a personalității are a face cu o cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate; iar împreună cu timpul formează un temei suficient pentru afirmarea ordinii pe care determinismul prin finalitate o propune. Întregul discurs din Timp și destin apare, privit din unghiul modelului de reconstrucție a umanului din personalismul energetic, ca necesar pentru justificarea formală a conceptului său fundamental, determinismul prin finalitate, și pentru relația semantică a acestuia cu conceptele de realitate originară (energia), evoluție și personalitate. Prin urmare, timpul și destinul nu semnifică prin ele însele, ci subordonat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
parte din aria sa de aplicabilitate are sensul pe care aceeași operație îl are în filosofia critică a lui Kant. La început aveam, însă doar ipotetic, îngăduința de a alătura structura formală a finalității kantiene și determinismul prin finalitate din personalismul energetic. Prin discuția despre justificarea formală a conceptului fundamental al personalismului energetic vizat ca reconstrucție filosofică a umanului, dobândim, cred, un temei suficient pentru a accepta această idee. Ne-am putea întreba însă: care este atitudinea lui C. Rădulescu-Motru față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
operație îl are în filosofia critică a lui Kant. La început aveam, însă doar ipotetic, îngăduința de a alătura structura formală a finalității kantiene și determinismul prin finalitate din personalismul energetic. Prin discuția despre justificarea formală a conceptului fundamental al personalismului energetic vizat ca reconstrucție filosofică a umanului, dobândim, cred, un temei suficient pentru a accepta această idee. Ne-am putea întreba însă: care este atitudinea lui C. Rădulescu-Motru față de viziunea kantiană asupra timpului și în ce măsură înțelesul personalist-energetic al acestui concept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două momente, al negării valabilității absolute a determinismului prin cauzalitate (de fapt, al delimitării zonei de acțiune a cauzalității) și al afirmării valabilității finalității pentru ordinea universală, reface structura formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la Kant, teoria vocației (și a educației), la C. Rădulescu-Motru. II.3. Întemeierea "materială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la Kant, teoria vocației (și a educației), la C. Rădulescu-Motru. II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) Personalismul energetic propune, alături de justificarea formală a determinismului prin finalitate, operată pe baza conceptelor de timp și destin, o întemeiere "materială" a sa, prin descrierea formelor istorice ale personalității. Prin cea dintâi operație, personalismul energetic dobândește identitate filosofică, pentru că este tăiat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) Personalismul energetic propune, alături de justificarea formală a determinismului prin finalitate, operată pe baza conceptelor de timp și destin, o întemeiere "materială" a sa, prin descrierea formelor istorice ale personalității. Prin cea dintâi operație, personalismul energetic dobândește identitate filosofică, pentru că este tăiat un orizont în care devin active reguli de metodă filosofică și este deschisă o perspectivă proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formelor istorice ale personalității. Prin cea dintâi operație, personalismul energetic dobândește identitate filosofică, pentru că este tăiat un orizont în care devin active reguli de metodă filosofică și este deschisă o perspectivă proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem filosofic. Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem filosofic. Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal este condiționată de filosofia kantiană, așa cum am încercat să dovedim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care le selectează din filosofia europeană, mai veche sau mai nouă, pentru că sunt în acord cu ceea ce el însuși gândește despre lume și om. De altminteri, el credea că filosofia personalității, pe care încerca să o construiască pornind de la ipoteza personalismului energetic, este un demers necesar, întrucât psihologia, știința ce trebuie să aducă o cunoaștere a persoanei omenești, nu oferă o teorie satisfăcătoare asupra acesteia, ci doar ipoteze, unele dintre ele opuse: "Cearta dintre psihologi trebuie dusă înaintea unei instanțe superioare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre psihologi trebuie dusă înaintea unei instanțe superioare de judecată, în care să fie reprezentate toate științele, sau mai toate științele"174. Această instanță superioară este, desigur, filosofia. Iar ipostaza potrivită unei filosofii instituită în poziția judecătorului științelor este însuși personalismul energetic. O idee fundamentală în stabilirea conținutului conceptului determinismului prin finalitate este aceea după care viața reprezintă un fenomen complex ce trebuie explicat prin finalitate. Aici apare prima deschidere a acestui determinism către spațiul din afara umanului, mai întâi, către viața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții, pe L. Lévy-Bruhl. Punctul de vedere al lui Lévy-Bruhl este apropiat de cel al lui C. Rădulescu-Motru. Mistică poate fi, socotește sociologul francez, activitatea mentală: Pentru a desemna cu un cuvânt această proprietate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între descrierile și explicațiile sale privind "misticul" și ideile lui C. Rădulescu-Motru privind același obiect, ar trebui, mai întâi, să acceptăm că "societățile neevoluate" se află pe o treaptă de evoluție care corespunde sufletului mistic în sistematica formelor personalității din personalismul energetic. Această înseamnă doar să acceptăm o posibilă analogie între personalitatea mistică și omul societății inferioare. Ideile celor doi autori permit o asemenea analogie. Lévy-Bruhl enumeră, în lucrarea menționată, elementele mistice ale mentalității primitive. Astfel animalele, plantele, organele corpului propriu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada credinței în puterea proprie. Prin urmare, eul nu preexistă personalității (în deosebire de personalismul energetic unde se afirmă că eul este o condiție a personalității); eul se constituie datorită unor achiziții în structura personalității, exprimând stadiul în care aceasta este racordată la sistemul de relații sociale și, de fapt, stadiul confruntării individualității proprii cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între conștiință și personalitate. El se află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face legătura cu ceea ce a fost înainte de primitiva integrare a omului. "Silogismul" personalismului energetic are sens într-o analitică umană; termenul său mediu, eul, face legătura între conștiință și personalitate. De fapt, potrivit lui, termenii (conștiință, eu, personalitate) devin note ale conceptului de om. Iar omul nu trăiește izolat, ci în lume: în lumea-ca-energie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om de vocație. În nici o altă cultură formele de personalitate nu sunt mai bine conturate și nu regăsim o mai clară reprezentare a personalității energetice. Prin urmare, nu este vorba despre europocentrism, cu toate că aflăm gânduri ale lui C. Rădulescu-Motru, în Personalismul energetic și Vocația..., care pun sub semnul îndoielii valoarea culturală și de civilizație a altor zone geografice în sensul formării profesionistului. Am putea accepta, la limită, ideea unui europocentrism metodic, care îi permite filosofului ca, în structura culturală diferențiată a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiei capătă o nouă poziție, mai apropiată de scopul final al evoluției sale. În textele lui Rădulescu-Motru, tipul nu apare cu acest sens de intermediar între personalitatea amorfă a misticului și personalitatea profesională activă decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și vocație (în genere, personalitate energetică). Astfel, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nouă poziție, mai apropiată de scopul final al evoluției sale. În textele lui Rădulescu-Motru, tipul nu apare cu acest sens de intermediar între personalitatea amorfă a misticului și personalitatea profesională activă decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și vocație (în genere, personalitate energetică). Astfel, în Personalismul energetic, cap
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]