KorAP: Find »[drukola/base=personalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...29 >

706 matches

Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465

o filosofie în al cărei centru se află persoana cu valorile ei ("persoana sacră"), o filosofie care se menține într-o strînsă legătură cu teismul. În literatura filosofică se vorbește de existența mai multor tendințe personaliste și chiar de atîtea personalisme cîți personaliști sînt. Se păstrează totuși suficiente note comune care permit recunoașterea apartenenței la aceeași tendință filosofică. Pentru personalismul francez din deceniile trecute, Gh. Vlăduțescu propunea gruparea filosofilor în aripa dreaptă și aripa stîngă (10, pp. 13-14). Această clasificare are

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
într-o strînsă legătură cu teismul. În literatura filosofică se vorbește de existența mai multor tendințe personaliste și chiar de atîtea personalisme cîți personaliști sînt. Se păstrează totuși suficiente note comune care permit recunoașterea apartenenței la aceeași tendință filosofică. Pentru personalismul francez din deceniile trecute, Gh. Vlăduțescu propunea gruparea filosofilor în aripa dreaptă și aripa stîngă (10, pp. 13-14). Această clasificare are avantajul de a pune concepția acestui curent filosofic în directă relație cu lumea contemporană și de a surprinde orientarea

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
propunea gruparea filosofilor în aripa dreaptă și aripa stîngă (10, pp. 13-14). Această clasificare are avantajul de a pune concepția acestui curent filosofic în directă relație cu lumea contemporană și de a surprinde orientarea lor socială. Astfel, aripa dreaptă a personalismului îi cuprinde pe LUCIEN LABERTHONNIÈRE, GABRIEL MADINIER, MAURICE NÉDONCELLE, iar aripa stîngă pe EMMANUEL MOUNIER, J. LACROIX, J. M. DOMENACH. Dezvoltînd și ei o filosofie creștină, aceștia din urmă evită totuși exagerările mistice și iraționaliste ale celorlalți; își propun să

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
mistice și iraționaliste ale celorlalți; își propun să țină mai mult seama de omul real, concret "cu individualitatea sa, nedivizat în comunitatea în care trăiește și neînseriat sau inventariat ca un lucru oarecare" (10, p. 7). Există însă adepți ai personalismului și în alte țări (S.UA. E. S. BRIGHTMAN, R. F. FLEWELLING Anglia, Italia, Belgia, Austria). Personalismul, îndeosebi aripa stîngă franceză, se consideră a fi o filosofie deschisă către realitate, către realitatea socială contemporană care, după aprecierea sa, a favorizat

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
individualitatea sa, nedivizat în comunitatea în care trăiește și neînseriat sau inventariat ca un lucru oarecare" (10, p. 7). Există însă adepți ai personalismului și în alte țări (S.UA. E. S. BRIGHTMAN, R. F. FLEWELLING Anglia, Italia, Belgia, Austria). Personalismul, îndeosebi aripa stîngă franceză, se consideră a fi o filosofie deschisă către realitate, către realitatea socială contemporană care, după aprecierea sa, a favorizat manifestarea puternică a individualismului și a dus la dezumanizarea omului. În concepția lui E. Mounier figura cea

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
consideră a fi o filosofie deschisă către realitate, către realitatea socială contemporană care, după aprecierea sa, a favorizat manifestarea puternică a individualismului și a dus la dezumanizarea omului. În concepția lui E. Mounier figura cea mai proeminentă a acestei filosofii personalismul este o concepție antiindividualistă, care vrea să se apropie de omul simplu, vrea să-l ajute spre a se împlini ca persoană, ca persoană liberă și creatoare. Tocmai această aspirație spre eliberarea omului a stat la baza orientării sale spre

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
antiindividualistă, care vrea să se apropie de omul simplu, vrea să-l ajute spre a se împlini ca persoană, ca persoană liberă și creatoare. Tocmai această aspirație spre eliberarea omului a stat la baza orientării sale spre un "dialog" al personalismului cu marxismul. Em. Mounier și J. Lacroix credeau atunci, în anii '30 în valoarea teoretică și practică a marxismului, relevîndu-i "dimensiunea umanistă". Ei nu erau de acord însă cu rolul pe care marxismul îl atribuia condițiilor materiale în devenirea ființei

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
unul dintre acei filosofi catolici care au respins neotomismul, mai ales pentru orientarea sa raționalistă, pentru subaprecierea altor modalități de cunoaștere. Dar, ca și discipolii Aquinatului, filosoful și pedagogul francez subordonează și el înțelegerea revelației. Spre deosebire de aripa de stînga a personalismului francez, Laberthonnière restrînge aria preocupărilor filosofice la "viața conștiinței", la înțelegerea a "ceea ce sîntem" și "ceea ce trebuie să devenim". Omul este și trebuie să fie, în concepția sa, iubire și caritate, deschis mai întîi spre divinitate, apoi către sine ca

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
decît pentru a-i furniza copilului mijloacele "pentru a se lua în propria sa posesie" (11, p. 49). Dar actul educației, ca și alte acțiuni umane adaugă Laberthonnière -, se înfăptuiește prin cooperarea voinței umane cu "grația divină". Și iată cum personalismul se întîlnește cu neotomismul în considerarea grației divine drept ceva imanent actului educațional. Are însă un element în plus: ideea de caritate care împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului. În aceste condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
de tip personalist (14, p. 103). Filosofia lui EMMANUEL MOUNIER, care se vrea o soluție a deplinei umanizări, caută să ofere unele elemente mai adecvate realității contemporane. Aceasta, cu atît mai mult cu cît, încă din 1932, Mounier afirma că personalismul are în vedere o revoluție personalistă și comunitară, adică o transformare revoluționară atît a persoanei, cît și a societății. Într-adevăr, în concepția sa, o astfel de revoluție presupune reformarea ființei umane, pentru ca aceasta să se poată împlini pe sine

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
numai prin factori interni, fie numai prin factori externi. În concepția sa, devenirea este un proces simultan de auto și eteroformare. Omul este atît rezultatul propriei sale creații, cît și al unor intervenții exterioare. În felul acesta, aprecia filosoful francez, personalismul depășește atît soluția "biologică" (freudismul), care pune accentul pe instinct, cît și pe cea "economică" (marxismul) în care locul primordial îl ocupă condițiile vieții materiale. Soluția personalistă este explicit una spiritualistă, care aspira să se întemeieze pe dimensiunile cele mai

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Întrebările privind educația în viitor nu se opresc aici, se cer unele precizări vizînd "dezvoltarea personalității". Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au promovat cu prioritate ideea dezvoltării rațiunii; secolul XX a reacționat prin numeroase tendințe antiintelectualiste (psihanaliza, personalismul, existențialismul, non-directivismul ș.a.). Realizările din domeniul științei și tehnicii impun, în continuare, dezvoltarea rațiunii, fără a se neglija însă cultivarea sensibilității. Oamenii speră că în viitor vor exista condiții mai bune pentru antrenarea și dezvoltarea tuturor posibilităților și resurselor ființei

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de experimentare, Editura Institutului pedagogic român, București, 1935. 38. I. C. PETRESCU, Contribuții la o pedagogie românească, vol. I, Satul temelia statului, Ramuri, 1938. 39. Problema regionalismului a fost tratată de I. C. Petrescu

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Renașterea, Editura Științifică, București, 1964. 7 bis. TOMA D'AQUINO, De magistro, Editura Humanitas, București, 1994. 8. A. S. RUGIU, Storia sociale dell'educazione, Principate Editore, Milano, 1987. 9. LUDWIG GRÜNBERG, Critica filozofiei personaliste, Editura Științifică, București, 1962. 10. GH. VLĂDUȚESCU, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. 10 bis. EMMANUEL MOUNIER, Le Personnalisme, Paris, P.U.F., 1950. Apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 21. 11. LUCIEN LABERTHONNIÈRE, Théorie de l'éducation, 10e édition, J.Vrin, Paris, 1933. 12. LUIGI STEFANINI, Pedagogia personalistă

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
1133. Dintre lucrările lui L. Stefanini semnalăm: II rapporto educativo, proemio alla scienza dell'educazione, 1932; Metafisica della persona, 1949; Personalismo sociale, 1952; Educazione estetica e artistica, 1954. 13. ALBEKT KESSLER, La fonction éducative de l'École. 14. BERNARD GRIGORIU, Personalismul francez și pedagogia, în "Revista de pedagogie", nr. 2, 1967. 15. EM. MOUNIER, Equivoque du personnalisme, în "Esprit", 2/1947, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 89. 16. EM. MOUNIER, Le Personnalisme, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 96. 17. EM. MOUNIER

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

același distins gânditor. În timpul din urmă, mai toată Europa, îndeosebi partea centrală și de est a continentului, aceea care a cunoscut experiența unui sistem totalitar, se preocupă de rostul intelighenției, căutând să-i asigure un loc legitim în societate. Între "personalismul anarhic" flagelat de C. Rădulescu-Motru la începutul secolului și "intelocrația" pusă sub lupă în ultimii ani de H. Hamon și P. Rotman, un spectru larg se deschide înaintea analistului și el merită a fi pus în discuție publică. Nu suntem

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573

malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001. RAYNAL, Maryse, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier, Paris, L'Harmattan, 1994. RĂDULESCU-MOTRU, Constantin, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed. Eminescu, 1984. SEGALEN, Martine (coord.), L'autre et le semblable. Regards sur l'anthropologie des sociétés contemporaines, Paris, Presse du CNRS, 1989. SERVIER, Jean, Magia, traducere de Bogdan Geangalău, prefață de Nicu Gavriluță, Iași

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
pneumatomorfic ar putea explica sensibilitatea omului pentru domeniul magico-religios. Cf. Ilie Bădescu, Dan Dungaciu, Radu Baltasiu, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Ed. Eminescu, 1996; George Herbert Mead, Mind, Self and Society, University of Chicago, 1934; Constantin Rădulescu-Motru, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed. Eminescu, 1984. 327 Gilbert Durand, Aventurile imaginarului. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Ed. Nemira, 1999. Autorul face o distincție clară între ceea ce numim imaginar (""muzeul" tuturor imaginilor trecute

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686

Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Institutul European, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-611-568-4 14(430) Kant,I. 929 Kant,I. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]