584 matches
-
în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate recent (Dominovski și Dalob, 1995; Finke, 1995). De exemplu, Martinsen (1993, 1995) dezvoltă o direcție de cercetare în care sunt corelate stilurile cognitive cu aptitudinea de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Până acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care sunt corelate stilurile cognitive cu aptitudinea de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Până acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele de perspicacitate utilizate în mod curent au fost expuse pe larg în manuale, în jocuri de societate, în reviste și sub alte forme de prezentare. Atunci când se confruntă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele de perspicacitate utilizate în mod curent au fost expuse pe larg în manuale, în jocuri de societate, în reviste și sub alte forme de prezentare. Atunci când se confruntă cu elevi din clase superioare și adulți, cercetătorii trebuie să ia măsuri de protecție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
clase superioare și adulți, cercetătorii trebuie să ia măsuri de protecție pentru a se asigura că subiecții nu s-au întâlnit anterior cu astfel de probleme. Isaak și Just (1995) și Mayer (1995) oferă liste detaliate ce cuprind probleme de perspicacitate utilizate frecvent. Persoana creativă A doua parte principală a cercetării psihometrice reunește eforturile de evaluare a caracteristicilor de creativitate specifice persoanelor creative. Numeroasele variabile axate pe trăsături individuale includ diverse tipuri de autoevaluare, aprecierea comportamentului, a personalității și a performanțelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de sine, capabil, conștiincios ș.a. ). În cercetările întreprinse asupra teoriilor implicite ale studenților despre creativitate, înțelepciune și inteligență, Sternberg (1993) arată că definițiile creativității se traduc prin atitudine netranșantă, integrare și intelectualism, simț estetic și imaginație, abilități decizionale și flexibilitate, perspicacitate, dorință de realizare și recunoaștere, curiozitate și intuiție. Aceste caracteristici se disting într-o măsură semnificativă de cele incluse în definiția inteligenței (de exemplu, abilități practice de rezolvare a problemelor, orientarea și atingerea scopului, gândire fluidă) și a înțelepciunii (de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere a creativității. Manipularea informațiilor și a strategiilor Multe experimente manipulează datele experimentale furnizate subiecților înainte de rezolvarea problemelor sau de efectuarea diferitele probe creative. Aparent, astfel de manipulări informaționale pot stimula gândirea divergentă, perspicacitatea, intuiția și rezolvarea creativă a problemelor. De obicei, manipularea se manifestă prin comenzi orale, textuale sau prin suport audio și video. Instructajul probelor cu final deschis Hyman (1964) a manipulat instructajul și datele oferite subiecților înainte de fi supuși la probele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
definită în termenii încercării și erorii, în timp ce analiza a fost descrisă ca formă de aplicare a unor reguli cunoscute în scopul descoperirii soluțiilor. Subiecții au primit două probleme: Problema celor două sfori și Problema suportului de pălărie, ambele probe de perspicacitate; de asemenea, li s-a administrat un chestionar de identificare a stilurilor cognitive asimilare-explorare, un test de abilități spațiale, subtestul de vocabular WAIS și un test de analogii verbale. Varabila stilului cognitiv a fost concepută pe baza supoziției că asimilatorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problema posibilelor consecințe negative ale informațiilor prezentate. Suportul televizat și cel video sunt modalități prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă în abordarea diferitelor probleme și care limitează varietatea soluțiilor alese. Weisberg și Alba au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă în abordarea diferitelor probleme și care limitează varietatea soluțiilor alese. Weisberg și Alba au folosit o problemă compusă din nouă puncte, ce constă într-o matrice de 3
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în afara conturului creat de puncte. Faptul că mai puțin de 25% din subiecți au găsit rezolvarea în urma indiciilor primite i-a îndemnat pe Weisberg și Alba să respingă principiul gestaltist referitor la fixație și a spontaneității ideilor. Alte studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
litere. Subiecții au fost însărcinați să descopere imaginea sau cuvântul prezentat având la îndemână cât mai puține indicii (informații) cu putință. Baker-Sennett și Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la un număr mic de indicii au obținut scoruri ridicate la problemele de perspicacitate. De asemenea, Baker-Sennett și Ceci au remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la un număr mic de indicii au obținut scoruri ridicate la problemele de perspicacitate. De asemenea, Baker-Sennett și Ceci au remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii din clasele primare. Într-o altă secțiune a capitolului de față vom examina cercetarea experimentală a intuiției (de exemplu, Bowers, Regehr, Balthard și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bowers, Regehr, Balthard și Parker, 1990) și a sentimentelor de afecțiune (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1986), ambele asociate rezultatelor obținute de Baker-Sennett și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formarea noii categorii s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli” (Baughman și Mumford, 1995). Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli” (Baughman și Mumford, 1995). Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De exemplu, probleme similare celor nouă puncte prezintă un număr limitat de soluții și, în acest sens, ele solicită mai curând gândirea convergentă, nu pe cea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiecților să afirme la intervale regulate de timp cât de aproape se simt de soluția problemei (deci de finalizarea ei). Afirmațiile au fost denumite de Metcalfe sentimente de afecțiune (Feelings of Warmth - FoW), ca expresii ale diferențelor dintre problemele de perspicacitate și cele de logică, primele indicând modificări mai relevante ale FoW. Jausovec (1989, 1994; Jausovec și Bakracevic, 1995) au cules date despre FoW alături de indicatori de ordin fiziologic (de exemplu, ritmul cardiac) și de informații cu privire la capacitatea rezolvării de probleme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mediului a fost menținută constantă pe parcursul zilei. Analizele au demonstrat o creștere constantă a ritmului cardiac în timp ce subiecții rezolvau așa-numitele probleme de interpolare (care solicită predominant gândirea convergentă) și o scădere bruscă a ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de perspicacitate. În mod semnificativ, modificările de ritm cardiac au fost în concordanță cu cotele de FoW ale subiecților, cel puțin în cazul unor probleme. S-au înregistrat atât creșteri, cât și scăderi ale ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de gândire divergentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vreme, psihologii au beneficiat de trei principale metode de cercetare. În primul rând, psihologii au posibilitatea de a alcătui și a desfășura experimente de laborator. Creativitatea este deseori definită aici drept soluția adecvată la probleme ce necesită un grad de perspicacitate (vezi Sternberg și Davidson, 1995). În cazurile mai puțin frecvente când se solicită producerea unor idei originale, creativitatea este evaluată de o comisie de experți sau prin intermediul altor metode (vezi, de exemplu, Amabile, 1996; Martindale, 1973; Sternberg și Lubart, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriile populare implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
el exprimă mai mult o contradicție. * „Hainele Îl acoperă și-l descoperă pe om.” (Miguel de Cervantes) Doar În puține cazuri, „vestimentația” este În acord cu interiorul sufletesc al celui care o poartă: uneori maschează acest interior, trebuind să probăm perspicacitate intuitivă pentru a ne da seama, de exemplu, că sub haine ponosite se poate ascunde o inimă onestă, curată; alteori, o costumație elegantă poate ascunde un suflet ipocrit, ranchiunos sau pervers. * „Este o nedreptate foarte mare de a pune preț
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
presupune misterul. Hotărât lucru, ce anume constituie motorul voinței lui Dumnezeu, oamenii n-o vor ști niciodată. Nici îngerii nu știu, precizează Valla! Și atunci cum ar putea spera sub-îngerii care-s creaturile umane să depășească în sapiență și în perspicacitate niște puteri care le sunt infinit superioare? Voința lui Dumnezeu ține de impenetrabil: nu-i câtuși de puțin obiect al științei ci unul al credinței. Kant nu va susține altceva... Credința e de-ajuns. Umilința creștină trebuie să înlocuiască pretenția
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]