589 matches
-
de sine, capabil, conștiincios ș.a. ). În cercetările întreprinse asupra teoriilor implicite ale studenților despre creativitate, înțelepciune și inteligență, Sternberg (1993) arată că definițiile creativității se traduc prin atitudine netranșantă, integrare și intelectualism, simț estetic și imaginație, abilități decizionale și flexibilitate, perspicacitate, dorință de realizare și recunoaștere, curiozitate și intuiție. Aceste caracteristici se disting într-o măsură semnificativă de cele incluse în definiția inteligenței (de exemplu, abilități practice de rezolvare a problemelor, orientarea și atingerea scopului, gândire fluidă) și a înțelepciunii (de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere a creativității. Manipularea informațiilor și a strategiilor Multe experimente manipulează datele experimentale furnizate subiecților înainte de rezolvarea problemelor sau de efectuarea diferitele probe creative. Aparent, astfel de manipulări informaționale pot stimula gândirea divergentă, perspicacitatea, intuiția și rezolvarea creativă a problemelor. De obicei, manipularea se manifestă prin comenzi orale, textuale sau prin suport audio și video. Instructajul probelor cu final deschis Hyman (1964) a manipulat instructajul și datele oferite subiecților înainte de fi supuși la probele
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
definită în termenii încercării și erorii, în timp ce analiza a fost descrisă ca formă de aplicare a unor reguli cunoscute în scopul descoperirii soluțiilor. Subiecții au primit două probleme: Problema celor două sfori și Problema suportului de pălărie, ambele probe de perspicacitate; de asemenea, li s-a administrat un chestionar de identificare a stilurilor cognitive asimilare-explorare, un test de abilități spațiale, subtestul de vocabular WAIS și un test de analogii verbale. Varabila stilului cognitiv a fost concepută pe baza supoziției că asimilatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problema posibilelor consecințe negative ale informațiilor prezentate. Suportul televizat și cel video sunt modalități prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă în abordarea diferitelor probleme și care limitează varietatea soluțiilor alese. Weisberg și Alba au
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg și Alba (1981) au verificat ipoteza conform căreia cauza dificultății problemelor de perspicacitate este inflexibilitatea subiecților caracterizați de o așa-numită rigiditate, care se manifestă în abordarea diferitelor probleme și care limitează varietatea soluțiilor alese. Weisberg și Alba au folosit o problemă compusă din nouă puncte, ce constă într-o matrice de 3
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în afara conturului creat de puncte. Faptul că mai puțin de 25% din subiecți au găsit rezolvarea în urma indiciilor primite i-a îndemnat pe Weisberg și Alba să respingă principiul gestaltist referitor la fixație și a spontaneității ideilor. Alte studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
litere. Subiecții au fost însărcinați să descopere imaginea sau cuvântul prezentat având la îndemână cât mai puține indicii (informații) cu putință. Baker-Sennett și Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la un număr mic de indicii au obținut scoruri ridicate la problemele de perspicacitate. De asemenea, Baker-Sennett și Ceci au remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la un număr mic de indicii au obținut scoruri ridicate la problemele de perspicacitate. De asemenea, Baker-Sennett și Ceci au remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii din clasele primare. Într-o altă secțiune a capitolului de față vom examina cercetarea experimentală a intuiției (de exemplu, Bowers, Regehr, Balthard și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bowers, Regehr, Balthard și Parker, 1990) și a sentimentelor de afecțiune (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1986), ambele asociate rezultatelor obținute de Baker-Sennett și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formarea noii categorii s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli” (Baughman și Mumford, 1995). Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli” (Baughman și Mumford, 1995). Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De exemplu, probleme similare celor nouă puncte prezintă un număr limitat de soluții și, în acest sens, ele solicită mai curând gândirea convergentă, nu pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiecților să afirme la intervale regulate de timp cât de aproape se simt de soluția problemei (deci de finalizarea ei). Afirmațiile au fost denumite de Metcalfe sentimente de afecțiune (Feelings of Warmth - FoW), ca expresii ale diferențelor dintre problemele de perspicacitate și cele de logică, primele indicând modificări mai relevante ale FoW. Jausovec (1989, 1994; Jausovec și Bakracevic, 1995) au cules date despre FoW alături de indicatori de ordin fiziologic (de exemplu, ritmul cardiac) și de informații cu privire la capacitatea rezolvării de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mediului a fost menținută constantă pe parcursul zilei. Analizele au demonstrat o creștere constantă a ritmului cardiac în timp ce subiecții rezolvau așa-numitele probleme de interpolare (care solicită predominant gândirea convergentă) și o scădere bruscă a ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de perspicacitate. În mod semnificativ, modificările de ritm cardiac au fost în concordanță cu cotele de FoW ale subiecților, cel puțin în cazul unor probleme. S-au înregistrat atât creșteri, cât și scăderi ale ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de gândire divergentă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vreme, psihologii au beneficiat de trei principale metode de cercetare. În primul rând, psihologii au posibilitatea de a alcătui și a desfășura experimente de laborator. Creativitatea este deseori definită aici drept soluția adecvată la probleme ce necesită un grad de perspicacitate (vezi Sternberg și Davidson, 1995). În cazurile mai puțin frecvente când se solicită producerea unor idei originale, creativitatea este evaluată de o comisie de experți sau prin intermediul altor metode (vezi, de exemplu, Amabile, 1996; Martindale, 1973; Sternberg și Lubart, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriile populare implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din anul 1935 am făcut pregătire pentru examen cu dânsul. Ajunsesem să scriu după dictare fără nici-o greșală de ortografie. De asemenea făcusem foarte mari progerese la aritmetică. La vremea treeratului învârteam împreună cu unchiul la „vânturătoare” și rezolvam probleme de perspicacitate. „Bună ziua cincizeci de gâște”. „Nu suntem 50, ci dacă am mai fi pe câte suntem și încă două am fi 50”. Mama tatii, soacra mamei, și cu bunica mea, câți ani avea?. La pregătirea pentru examenul de admitere eram la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
economii. Fluxurile au reprezentat o premisă. Cealaltă premisă a fost asigurată de măsuri și politici extrem de permisive care nu au contracarat, ci au creat câmp de acțiune practicilor speculative la care îndemna excesul de lichidități. Lipsa de reacție și de perspicacitate din partea leadership-ului american poate fi întâlnită sub diferite ipostaze. Am mai menționat că abundența banilor sosiți din afară a pus pe gânduri conducerea americană, care, la mijlocul anilor '90, a micșorat dobânzile, pentru a descuraja capitalul străin să mai vină. Dar
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înrudirile operei în epocă, punând în lumină originalitatea lui Cantemir în seria autorilor de povestiri alegorice cu semnificație satirică. Exegeta subliniază faptul că scriitorul a ales alegoria nu atât din prudență socială, ci mai curând din plăcerea de a provoca perspicacitatea cititorului prin substituiri simbolice, caracterul ludic al operei fiind sporit și de limbajul cifrat, pentru care Cantemir a avut grijă să dea un glosar cu cheia semnelor. În context comparatist, se remarcă atracția cărturarului pentru o comunicare criptică și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
ne pătrunză/ Ca să numere-a lor frunză?/ Cine poate-avea aflare/ Câte valuri sunt pe mare,/ Câte raze sunt în soare,/ Cât parfum e într-o floare?" În creație experiența estetică poate fi descrisă ca un proces prin care praxisul, acea perspicacitate estetică, penetrează succesiv etapele impuse realizării actului mnemic atât de către tradițiile biblice cât și de cele antice, ancestrale. Această idee se poate impune specific în interiorul unei unități active "poesis" subordonată praxisului în tradiția greacă, așa cum în concepția lui Aristotel ierarhia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de Nae Ionescu și de alți ideologi de dreapta. Și cenzura transcendentă e interpretată nu ca instalare în agnosticism, ci ca „tentativă de a salva prin toate mijloacele demnitatea ființei umane”. Aceeași flexibilitate a judecăților, pe fondul intransigenței principiale, aceeași perspicacitate analitică în spirit marxist, exercitată într-un cuprinzător orizont teoretic, caracterizează Perspective contemporane (1981), volum de factură compozită, reunind comunicări, prefețe, recenzii, alături de studii mai ample, de tip prelegere. Indiferent de obiectul lor - opere și idei ale unor gânditori (Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
ajunge la fericire? Ce vei face cu existența ta? Ce înseamnă o viață împlinită? Evident, Heracle pleacă la braț cu Virtutea - cum altfel și-ar putea manifesta mai târziu calitățile care l-au făcut faimos: bravura, forța, hotărârea, curajul, inteligența, perspicacitatea, energia, eroismul? Să omori încă din leagăn niște șerpi sugrumându-i, să ucizi păsări mâncătoare de oameni, să răpui centauri, să abați cursul unor fluvii, să te lupți cu monștri, să capturezi fiare sălbatice înfuriate, dar și să-ți conduci
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]