1,049 matches
-
oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și întrebări retorice, citate, umorul, inspirarea publicului să acționeze (în special în mesajele persuasive) etc. Greșeli frecvente în realizarea concluziei sunt: introducerea unui nou material informativ (concluzia trebuie folosită pentru consolidarea a ceea ce s-a spus deja și pentru rezumarea punctelor esențiale) și revenirea la concluzie cu prilejul fiecărei idei centrale (spre exemplu, folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au mai multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
schimbat atitudinea și ar fi murit accidental, această persoană ar fi ajuns direct în iad. Autorul observă că sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea încetul cu încetul întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea. În prezentarea persuasivă, scopul este de a modifica credințele, sentimentele și acțiunile audienței dumneavoastră. Această perspectivă generală poate fi privită pe patru paliere: (1) adoptarea - când dorim ca audiența să accepte noi idei, atitudini sau credințe; (2)întreruperea - când dorim ca audiența să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în prezent; (3) intimidarea- când dorim ca audiența să evite o activitate ori un mod de gândire și (4) continuitatea - când dorim să încurajăm audiența să continue să creadă ori să se comporte așa cum o face în prezent. În prezentarea persuasivă, avem de urmat un număr de pași, fapt ce ne pune simultan în situația de a cântări anumite elemente care s-ar putea transforma în erori și având drept consecință evitarea acestora din urmă: - identificarea propriilor scopuri; este important să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a cântări anumite elemente care s-ar putea transforma în erori și având drept consecință evitarea acestora din urmă: - identificarea propriilor scopuri; este important să ne situăm de la început în perspectiva cunoașterii propriilor elemente, care ne determină să avem acțiunea persuasivă răspunzând la un set de interogații interioare, printre care: „Ce răspuns doresc să obțin de la audiență?”, „Doresc să schimb modul în care gândește, cum acționează sau ambele?” etc. La fel de importantă în această primă etapă este crearea propriei credibilități în fața audienței
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acceptă mai ușor schimbarea decât alții); este util de luat în considerație aici și principiul expunerii selective - audiența caută informații care vin să îi confirme atitudinile, valorile și comportamentele și evită informațiile care le contrazic pe acestea -, care pentru vorbitorul persuasiv are o mare importanță (dacă vreți să spuneți audienței ceva ce contrazice tabela sa valorică, spre exemplu, nu veți începe direct cu aceasta, ci le veți oferi mai întâi o serie de evidențe și argumente disparate care abia după ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din populație este formată din „imitatori” și doar 5 procente din „inițiatori”, putem folosi cu succes mărturia socială în acțiunea de persuasiune); - alegerea scenariului sub care va fi oferită informația către audiență. Astfel scenariul cel mai des folosit în prezentările persuasive este cel de tip tensiune-relaxare sub cele două forme ale sale: problemă-soluție și dorință-satisfacere. Scenariul tip problemă-soluție pornește de la ideea de a induce publicului o stare negativă, o problemă, pentru ca în momentul în care tensiunea optimă se va fi produs
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de care vorbeam mai devreme); pentru alte valori, care sunt similare existenței într-un mediu „fără viruși/steril”, acțiunea de persuasiune este mai simplă, deoarece nu va întâlni prea multe contraargumente; - motivația logică are o altă funcție importantă în prezentarea persuasivă; oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va ridica (o prezentare persuasivă care intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot urmări taxonomii ale nevoilor, cum ar fi cele ale lui Maslow, Alderfer, Herzberg, McClelland); - demonstrarea recompensei; în prezentarea persuasivă, trebuie să arătați cum ideile dumneavoastră ar putea folosi oamenilor pe care încercați să-i convingeți de ceva. Nu trebuie uitat că oamenii sunt de obicei preocupați de modul în care orice lucru - deci și discursul dumneavoastră - le-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
beneficii în situația în care urmează ideile prezentării. Vom folosi o adaptare proprie a structurii pe care Alex Mucchielli (2002), bazându-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentării. Vom folosi o adaptare proprie a structurii pe care Alex Mucchielli (2002), bazându-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă rupți total de viața lor obișnuită (semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă rupți total de viața lor obișnuită (semnificația unui moment „excepțional”, când se pot petrece lucruri excepționale); (2) identificarea participanților și a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se cramponează să continue activitatea în direcția gândită în proiect, fără să ia în seamă schimbările din audiență - proiectul prezentării devine un instrument nociv, care trimite direct spre conflicte și eșecul activității de prezentare (atât cea informativă, cât și cea persuasivă). Fără a nega justețea unor asemenea obiecții, trebuie să remarcăm că unghiul sub care este privită proiectarea prezentării astăzi este unul care favorizează o astfel de explicație negativă. Un alt punct de vedere, care-și propune să depășească aceste obiecții
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
palierul introducere, conținut, concluzii) și prezentarea propriu-zisă (folosind metoda improvizației, manuscrisului, memorizării sau a prezentării orale). 2. Prezentarea informativă este frecventă în experiența de comunicare a fiecăruia dintre noi; ea presupune informarea publicului (cu ajutorul folosirii explicației, descrierii, definițiilor). 3. Prezentarea persuasivă are ca scop modificarea credințelor, sentimentelor și acțiunilor unei audiențe. 4. Teoria haosului în proiectarea unei prezentări explică cum factori cu o importanță redusă în aparență (atunci când apar) pot ulterior să schimbe cursul acțiunii în întregul sistem în care au
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
introducere, conținut, încheiere, dacă prezentatorul folosește adecvat formele de comunicare verbală și nonverbală etc.). 2. Un alt exercițiu constă în pregătirea unui număr de patru-cinci prezentatori pe diferite teme, o parte dintre aceștia abordând discursul informativ, iar ceilalți, pe cel persuasiv. După ce prezentările au avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de patru-cinci prezentatori pe diferite teme, o parte dintre aceștia abordând discursul informativ, iar ceilalți, pe cel persuasiv. După ce prezentările au avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune dezbaterii dacă discursul persuasiv este etic (dacă încercăm să convingem printr-un discurs un grup de fumători să nu mai fumeze, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune dezbaterii dacă discursul persuasiv este etic (dacă încercăm să convingem printr-un discurs un grup de fumători să nu mai fumeze, acest lucru este etic sau încălcăm dreptul la opțiune proprie?). 3. La ascultarea eficientă se poate alege un număr de cursanți care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesteia; centrarea sa pe viața grupului din care face parte contribuie la armonizarea activităților și la coeziune, dar îi îngustează productivitatea; - „Luptătorul” poate fi reprezentat de un lider autentic (Maccoby îl denumește plastic „leul”) sau de un lider manipulativ și persuasiv („vulpea”); utilitatea lor este vizibilă în perioadele de criză a grupului; - „Omul jocului” este cel care combină cel mai bine scopurile personale cu cele ale grupului în care se află, principala sa preocupare fiind ca acestea să se afle întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a aceleiași Înlănțuiri de silogisme și prin jocul subtil Între ambiguitățile unui enunț fără cuantificator, mecanismul analogiei se poate produce. După cum se vede, raționamentul prin analogie este Întotdeauna Îndoielnic din punctul de vedere al unei logici riguroase, dar capacitatea sa persuasivă nu e de neglijat. Astfel se demonstra de către scolastici, prin analogie, că deși nu sunt univoci, termenii Dumnezeu și res nu sunt nici echivoci, ci analogi. Pentru ei, pentru gânditorii scolastici, Dumnezeu și creaturile aveau În comun ființa, voința, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
100%, fapt verificabil și din perspectiva faptului că examenele de titularizare și de definitivat au rate mari de eșec. apariția masteratelor didactice va conduce încet, dar sigur la apariția de profesioniști în domeniu universitar și preuniversitar. Pentru a fi mai persuasivi și pentru a confirma că această prezentare a noastră de pînă acum privind statutul științific actual al disciplinei Didactica limbii și literaturii române este corectă, redăm în această a doua ediție revăzută și cîteva din ultimele prevederi legale privind desfășurarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și educația școlară; Familia și educația familială; Educatorul; Educația generală. Conexiunea temelor e strânsă până la nedisociere, toate având ca temei vasta experiență socioprofesională a autorului. Detaliul analitic e aliat în text cu viziunea integratoare, exactitatea științifică se acordă cu puterea persuasivă a unui stil la fel de sobru pe cât de elegant. L-am cunoscut pe autor cu aproape șase decenii în urmă. Din cei opt ani, cât durau studiile la Șendriceni, patru i-am parcurs împreună, primii pentru mine, ultimii pentru el, iar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a vorbi etc. ale clientului, el încearcă să-i ghicească gusturile, dorințele și să vină în întâmpinarea lor. Ceea ce fac studiile de marketing la nivelul pieței, vânzătorul e dator să facă din ochi la locul său de muncă, iar funcția persuasivă a reclamei e preluată printr-o figură zâmbitoare și o politețe ireproșabilă. În ambele ideal-tipuri, vânzătorii iau chipul și asemănarea sistemului. Cozii istovitoare din socialismul de tip sovietic - în căutarea căreia individul era obligat să cutreiere tot orașul și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
5%) au adăugat, în mod spontan, faptul că au refuzat cu hotărâre orice propunere sau au dat răspunsuri evazive, până când organele Securității au renunțat să mai exprime solicitări în acest sens. Printre metodele de anchetare au fost frecvent folosite tehnici persuasive precum promisiunea de a-și continua studiile, de a fi avansat profesional, de a pleca în străinătate, de a beneficia de locuință sau de un salariu mai mare etc. Au fost, de asemenea, utilizate și amenințări cu închisoarea sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]