323 matches
-
În seara respectivă, m-am simțit în largul meu. Am avut convorbiri interesante, mai ales despre situația creată la Machu Picchu, unde un grup de turiști europeni fusese răpit de gruparea de extremă stângă "Sendero Luminoso" și în legătură cu care autoritățile peruane duceau tratative nu prea fructuoase. Președintele Perului, Alan Garcia, era personal angajat în aceste negocieri. Aflasem de la unul dintre ambasadorii socialiști că noi nu aveam de ce să fim preocupați, căci "Sendero Luminoso" nu avea probleme cu comuniștii de nici o orientare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe ghidul care știa mai mult din citite. Le-am spus că orașul vechi era supranumit "Ciudad de los Reyes" și, cu o hartă în mâini, am reușit să vedem împreună o mare parte din monumentele părții vechi a capitalei peruane, din care n-au lipsit: Catedrala, cu altarul Imaculatei și șirurile de strane, cu mormântul fondatorului orașului regilor și Piața Armelor, cu fântâna ce datează din 1650, cu armele regelui Spaniei și scutul orașului; Piața Bisericii San Francisco, cu catacombele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
valoroasele piese de artizanat, ca și bisericuța din Mânăstire, Biserica Merced, cu altarul său principal din argint, cu Sacristia și altarul Fecioarei din Lourdes; Muzeul de Artă, unde se află expuse picturi preincașe, obiecte de argint, mobilier colonial, îmbrăcăminte tipică peruană etc. Piețele San Martin, sau de Torros le-am văzut în fugă, deși Plaza de Torros, construită în 1768, căreia i se mai spune și "Plaza de Acho"(Piața Torțelor), are un monument istoric unic în felul său. Este piața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în marea lor majoritate le trimiteau familiilor lor din peninsula iberică, dar își opreau suficient pentru construirea de conace în stil colonial. Catedrala și bisericile sunt, de asemenea, dovezi ale bogăției și recunoașterii autorității clerului în viața cotidiană a populației peruane. Nu am reușit în cele trei luni de muncă la Ambasada României din Lima să cunosc cât de cât bine orașul care este foarte extins și care are o populație de câteva milioane de locuitori, darămite să mai vizitez și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
celor două lucrări de sfârșit de an, astfel ca imediat după Crăciun să le prezint șefului misiunii. Din fericire, ziua de Crăciun, în 1988, era într-o duminică; îmi propusesem să dau lucrările luni, 26 decembrie când noi lucram, dar peruanii și celelalte ambasade aveau liber. De fapt, toată perioada dintre Crăciun și Anul Nou era pentru ambasade și principalele instituții din Lima un fel de semivacanță. Toată lucrarea urma să fie elaborată de cei doi diplomați, adică de mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
O întâmplare ce avusese loc la începutul lunii decembrie mă descurajase și mai mult să încerc tentativa de a conduce un autoturism al Misiunii fără permis local. Colegul Oprișan se întorcea la ambasadă de la o vizită la un agent economic peruan cu care noi, partea română, aveam relații de colaborare. Fiind foarte cald, Dacia neavând în dotare aer condiționat, reprezentantul economic, singur în mașină, conducea cu geamul deschis. La o intersecție controlată, așteptând să se schimbe culoarea roșie a semaforului, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Fiind foarte cald, Dacia neavând în dotare aer condiționat, reprezentantul economic, singur în mașină, conducea cu geamul deschis. La o intersecție controlată, așteptând să se schimbe culoarea roșie a semaforului, și-a sprijinit cotul mâinii stângi pe cadrul ferestrei. Un peruan, ce părea foarte grăbit, traversa strada, pe culoarea verde, printre mașini, nu pe zebră. S-a oprit lângă Dacie, ca și cum voia să-i spună ceva șoferului și într-o secundă i-a smuls ceasul de la mână, zgâriindu-l până la sânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
zebră și continua traversarea calm ca și când nimic ilegal nu făcuse. Intuind ce vrea să facă șoferul păgubaș, ceilalți șoferi îl avertizau în cor "Te mata, te mata" (te omoară, te omoară). Din partea opusă a șoselei, în întâmpinarea hoțului veneau trei peruani care îl ocroteau pe colegul lor și care se opriseră ostentativ să-l aștepte pe păgubaș. Analizând repede situația, diplomatul român renunță la intenția lui și se întoarse la mașină. Asemenea atacuri și furturi erau foarte frecvente în Lima, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
acolo printr-un salt rapid să fie pe teritoriul nostru. Eu, tovarășul consilier, încă din primele zile am avut inițiativa de a tăia acești copaci și pomi, dar toți mi-au spus că este interzis să tai copaci, fără autorizarea peruanilor. Da, toate marile orașe ale lumii își protejează mediul ambiant și nu acceptă tăierea copacilor, a pomilor, uneori chiar a ramurilor, dar, în acest caz, noi nu facem decât toaleta copacilor. Nu tăiem nici măcar o ramură, ci doar o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de a izola victima pentru câteva momente suficiente operației lor rapide. Uitați-vă și eu îl scot cu greutate din buzunarul foarte strâns al blugilor, le replicai eu, să-i liniștesc. Eram îmbrăcat destul de simplu, cămașă cu mâneci scurte, blugi peruani de o calitate medie, adidași românești, nu puteam ieși în evidență cu nimic, doar fața mea era de european, nu aveam cum s-o schimb, glumeam eu până să coborâm la locul cu pricina. Ceasul o să-l scot și o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și ne-am făcut chiar și câteva cumpărături. Înainte de sosirea curierilor, primisem o telegramă, de la conducerea ministerului, care cerea ambasadorului să solicite de urgență o audiență la ministrul afacerilor externe al Perului și " subliniind pozițiile asemănătoare ale delegațiilor română și peruană prezente la conferința de la Geneva privind armele chimice, să sugereze ministrului posibilitatea de cooperare a celor două delegații pentru elaborarea unei propuneri comune de progres în negocieri". Pentru mine, care timp de trei ani lucrasem în diplomația multilaterală, la Helsinki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
solicitarea conducerii M.A.E. era foarte clară. I-am propus ambasadorului să solicit audiența de urgență. Până primeam răspunsul, eu urma să pregătesc un text scris pe care șeful misiunii să-l aibă în față în timpul convorbirii cu demnitarul peruan. I-am precizat ambasadorului că pentru a nu răpi prea mult timp ministrului îi voi face și o traducere în limba spaniolă a textului reformulat al telegramei, cerință firească pentru protejarea cifrului de stat, astfel ca audiența să fie scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu ministrul și ieși pe ușa care se deschise prompt. În spatele lui, ministrul se apropie de mine și mă întrebă: Domnule consilier, de fapt ce voia să-mi comunice ambasadorul român? Domnule ministru, constatându-se similitudini în pozițiile române și peruane la negocierile privind armele chimice, am primit misiunea de la omologul Domniei Voastre din București de a vă transmite rugămintea să dați instrucțiuni delegației peruane de la Geneva să colaboreze cu delegația noastră, cu speranța convenirii în comun a unei soluții de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ce voia să-mi comunice ambasadorul român? Domnule ministru, constatându-se similitudini în pozițiile române și peruane la negocierile privind armele chimice, am primit misiunea de la omologul Domniei Voastre din București de a vă transmite rugămintea să dați instrucțiuni delegației peruane de la Geneva să colaboreze cu delegația noastră, cu speranța convenirii în comun a unei soluții de compromis convenabile. Am înțeles. Puteți să transmiteți domnului ministru că, în cel mai scurt timp, voi da instrucțiunile corespunzătoare delegației noastre de la Geneva. Fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
reacție. Am scris telegrama, așa cum cereau regulile M.A.E.: "La telegrama numărul..., vă informăm că astăzi, 13 ianuarie, am fost primit în audiență, la cerere, de către ministrul afacerilor externe al Republicii Peru, în cadrul căreia am transmis propunerile Dumneavoastră. Ministrul peruan mi-a spus că apreciază inițiativa părții române și va da, în cel mai scurt timp, instrucțiunile necesare delegației lor de la Geneva să contacteze delegația română și să conlucreze împreună pentru o eventuală soluție de compromis. În cadrul convorbirii nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care știa cel mai bine tot ce se întâmpla în misiune, mâine sau poimâine, tovarășul ambasador dorește să convoace o ședință de partid, am fost întrebat, despre o întâmplare de anul trecut, dinainte de sărbători, când tovarășul Oprișan a primit un peruan de la comerț și când Dobre l-a informat pe ambasador că poarta de la intrare în misiune rămăsese, chipurile, deschisă. În fapt, se urmărește sancționarea reprezentantului economic cu "vot de blam, cu avertisment", ceea ce înseamnă trimiterea lui la București, așa cum au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
i se aplică viza. Eu am verificat după registru și acolo este ordine, cel puțin cât am reușit eu să controlez, adică tot anul 1988 și primele două luni din 1987. Dobre mi-a scris pe liste și dacă un peruan a intrat de mai multe ori în ambasadă. Mi-am dat seama că cei doi erau apropiați unul de altul de mai multe legături decât se putea constata la prima vedere. Am realizat că Dobre era turnătorul de profesie, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
coasta vestică a Pacificului care posedă ceea ce lipsește altor orașe, poezia unor amintiri seculare, personalitatea vitală pe care timpul o imprimă lucrurilor". Lima, în limbajul poetic, este orașul luminii, al ceței și al stropilor de rouă sau, cum afirma un peruan de geniu, " Dacă Santiago de Chile este forța, Lima este grația". Știam din lecturile mele că mulți scriitori, poeți și artiști latino-americani și nu numai au fost inspirați de frumusețile și istoria multiseculară a acestui oraș în care razele soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
inspirați de frumusețile și istoria multiseculară a acestui oraș în care razele soarelui pătrund greu și rar, unde ploile nu își găsesc prea des aici spațiu de răpăială, dar unde umiditatea este copios întreținută de vecinătatea generoasă a apelor Oceanului Pacific. Peruanii cultivați obișnuiesc să spună că "pentru a cunoaște Lima nu este suficient s-o străbați geografic, ci trebuie să-i captezi spiritul" sau "Lima, cine nu te vede, nu te stimează". Am încercat să cunosc și să înțeleg capitala Perului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe lângă trei tinere mai sumar îmbrăcate, concurând pentru concursul "Frumusețea Verii 1989", avea un titlu incitant pentru mine: "Lima de-a lungul secolelor". Am cumpărat revista și, ajuns la ambasadă, am citit cele două pagini, unde am aflat de istoricul peruan Carlos Wiesse și din opera căruia articolul citează exact ceea ce mă preocupa mulțimea de mănăstiri din Lima. Citatul din articol ne precizează: Nu cred că există în lume un oraș în care într-un timp atât de scurt să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
incitante ale scriitoarei din Italia, acolo în camera de deasupra garajului, m-a prins un dor de țară care mi-a blocat judecățile retrospective. Am deschis televizorul și m-am detașat de greutatea dorului urmărind buletinul de știri al televiziunii peruane. Era metoda cea mai eficientă de a scăpa de sentimentul de singurătate, de gândurile și preocupările privind modul cum se vor fi descurcat cu multiplele privațiuni cei patru membri ai familiei mele, rămasă la București, în plină iarnă și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
noastră să fim deosebit de atenți cu concetățenii noștri când aceștia vin la noi, în ambasadă, să-i ascultăm cu răbdare, chiar dacă avem mult de lucru. Întâmplător, românca noastră este o persoană cultă, care, în Arequipa, unde locuiește cu familia ei peruană, desfășoară o "activitate patriotică" utilă cunoașterii în zonă a României. Am întrebat-o, mi-a povestit și am încurajat-o să fie o bună româncă, să continue să vorbească despre țara sa de origine. Să mă întorc la motivul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de familie. Trecând frontiera Perului, după aplicarea ștampilei de ieșire, prima preocupare a fost să văd cu ce aparat aveam să zbor până la Madrid. Era tot un Jumbo, ceea ce îmi dădu un sentiment de siguranță. Reușisem să conving pe tânăra peruană de la îmbarcări să-mi dea un loc la fereastră, să-mi pot delecta ochii cu imaginile minunate ale Anzilor, ale confruntării valurilor Pacificului cu coastele stâncoase ale litoralului peruan. Aveam de parcurs aproape 15.000 de kilometri, în trei etape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
îmi dădu un sentiment de siguranță. Reușisem să conving pe tânăra peruană de la îmbarcări să-mi dea un loc la fereastră, să-mi pot delecta ochii cu imaginile minunate ale Anzilor, ale confruntării valurilor Pacificului cu coastele stâncoase ale litoralului peruan. Aveam de parcurs aproape 15.000 de kilometri, în trei etape: Lima-Caracas, ziua, survolând teritoriile Ecuadorului, Columbiei și Venezuelei și întorcându-mă în emisfera nordică, după traversarea pentru a doua oară a Ecuatorului; Caracas-Madrid, noaptea, survolând Marea Antilelor, insulele San
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să disting și să înregistrez pe retină imagini pe care eram convins că nu le voi mai vedea niciodată. După masa de seară, servită în avion, după orele 20,00, la care luasem și un gin cu tonic, pe lângă berea peruană, constatând că deasupra norilor nu puteam să disting nimic, am acceptat propunerea stwardesei de a primi căștile și de a urmări una dintre seriile cunoscutului film american "Doctor Jivago". Apoi am adormit, deși golurile de aer ne mai scuturau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]