781 matches
-
revine pilotului. În acest caz administrația portuara și/sau de cai navigabile, agentul economic sau asociația profesională căreia îi aparține pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate. ... (3) Comandantul navei pilotate are următoarele obligații: ... a) să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătură, caracteristicile și puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum și orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot; ... b) să îl informeze pe pilot în cazul în care părăsește comandă navei, precum și despre persoana desemnată să îl înlocuiască." ... 118
LEGE nr. 412 din 26 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143218_a_144547]
-
înzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare și de ancorare; ... e) încărcătură de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigație; ... f) stivuirea și arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranță navigației; ... g) pescajul navei depășește pescajul maxim prevăzut în actele navei; ... h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naționale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze; ... i) numărul pasagerilor îmbarcați depășește numărul prevăzut în actele navei; ... j) membrii echipajului nu
LEGE nr. 412 din 26 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143218_a_144547]
-
mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare și de ancorare; ... e) încărcătură de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigație; ... f) stivuirea și arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranță navigației; ... g) pescajul navei depășește pescajul maxim prevăzut în actele navei; ... h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naționale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze; ... i) numărul pasagerilor îmbarcați depășește numărul prevăzut în actele navei; ... j) membrii echipajului nu posedă brevete sau
LEGE nr. 412 din 26 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143218_a_144547]
-
de semnalizare și de ancorare; ... e) încărcătură de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigație; ... f) stivuirea și arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranță navigației; ... g) pescajul navei depășește pescajul maxim prevăzut în actele navei; ... h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naționale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze; ... i) numărul pasagerilor îmbarcați depășește numărul prevăzut în actele navei; ... j) membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare funcțiilor; ... k) la
LEGE nr. 412 din 26 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143218_a_144547]
-
Administrațiile au dreptul de a interzice sau de a opri operațiunile de încărcare/descărcare a navelor dacă se constată că: a) navele au gaură de apă la corp; ... b) continuarea încărcării/descărcării periclitează securitatea infrastructurilor și a instalațiilor portuare; ... c) pescajul navei depășește pescajul maxim admis în dana de operare sau în orice alte cazuri în care se constată că este periclitată securitatea infrastructurii portuare; ... d) există pericol de poluare. ... --------------- Art. 7^12 a fost introdus de LEGEA nr. 528 din
ORDONANŢA nr. 22 din 29 ianuarie 1999 - (*actualizată*) privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căi navigabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144763_a_146092]
-
de a interzice sau de a opri operațiunile de încărcare/descărcare a navelor dacă se constată că: a) navele au gaură de apă la corp; ... b) continuarea încărcării/descărcării periclitează securitatea infrastructurilor și a instalațiilor portuare; ... c) pescajul navei depășește pescajul maxim admis în dana de operare sau în orice alte cazuri în care se constată că este periclitată securitatea infrastructurii portuare; ... d) există pericol de poluare. ... --------------- Art. 7^12 a fost introdus de LEGEA nr. 528 din 17 iulie 2002
ORDONANŢA nr. 22 din 29 ianuarie 1999 - (*actualizată*) privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căi navigabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144763_a_146092]
-
mod ilegal printr-o declarație falsă, prin corupție ori constrângere sau prin orice alt mijloc ilegal; sau (iii) care este utilizat de către o altă persoană decât titularul legitim; d) termenul navă desemnează orice tip de mașină acvatică, inclusiv mașină fără pescaj și un hidroavion, utilizat sau ce poate fi utilizat ca mijloc de transport pe apă, cu excepția unei nave de război, a unei nave de război auxiliare ori a altei nave ce aparține unui guvern sau se află în exploatarea să
PROTOCOL din 15 noiembrie 2000 împotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitatii transnationale organizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145725_a_147054]
-
cerințe: .1 Suprafață mării văzută de la postul de comandă nu trebuie să fie obturata pe mai mult de două lungimi de navă sau 500 m, adoptând valoarea cea mai mică, de la extremitatea prova pe 10° până la fiecare bord, indiferent de pescajul navei, de asieta și de marfă, de pe punte; .2 Nici un unghi mort determinat de marfă, de instalațiile de încărcare sau de alte obstacole situate în exteriorul timoneriei în direcția prova față de travers, care împiedică vederea asupra suprafeței mării de la postul
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
echipamentelor) și darea în exploatare a următoarelor lucrări componente pe sectorul românesc al Dunării (Dunarea de Jos). Faza I Faza I cuprinde lucrări de protejare permanenta a malurilor Canalului Sulina nesolutionate, incluzând restabilirea adancimii minime de navigație pentru nave cu pescaj maxim de 24 de picioare (7,32 m) (lucrările fazei I fiind acele lucrări identificate de Ministerul Transporturilor în 1983 ca fiind secțiunile prioritare de mal, necesitand lucrări urgente). Sectoarele Papadia, malul stâng, milele 25+1030 până la 26+500; ▄ Sectorul Maliuc
CONTRACT DE FINANŢARE**) din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146921_a_148250]
-
Sectorul Bara Sulina, amenajări pentru reținerea aluviunilor; și ● Îndepărtarea epavei navei Rostok de pe Canalul Sulina (până la sfârșitul anului 2002) și regularizarea sectorului de canal care a fost deviat din cauza epavei. ● Achiziționarea a 3 șalupe noi de supraveghere (nr. 1 cu pescaj de 1,8-2 m, pentru utilizarea pe Dunarea maritima - de la km 0 până la km 175, și nr. 2 cu pescaj de 1,2 m, pentru utilizarea pe Dunarea fluviala - de la km 175 până la km 1.075), pentru a acoperi întregul
CONTRACT DE FINANŢARE**) din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146921_a_148250]
-
regularizarea sectorului de canal care a fost deviat din cauza epavei. ● Achiziționarea a 3 șalupe noi de supraveghere (nr. 1 cu pescaj de 1,8-2 m, pentru utilizarea pe Dunarea maritima - de la km 0 până la km 175, și nr. 2 cu pescaj de 1,2 m, pentru utilizarea pe Dunarea fluviala - de la km 175 până la km 1.075), pentru a acoperi întregul sector românesc al Dunării de 1.075 km, și în plus echipament de supraveghere hidrografica și sistemele electronice aferente. ● Lumini
CONTRACT DE FINANŢARE**) din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146921_a_148250]
-
și sisteme de semnalizare care să acopere întregul sector românesc al Dunării de 1.075 km. Faza II ● Sectoarele prioritare ale fazei II, care necesita reparații permanente ale malului Canalului Sulina, incluzând restabilirea adancimii minime de navigație, pentru nave cu pescaj maxim de 24 de picioare (7,32 m) pe toată lungimea Canalului Sulina (lucrările fazei II fiind toate sectoarele de protejare a malului Canalului Sulina, neincluse în lucrările fazei I). ▄ Sectoarele prioritare ale fazei II, care necesita reparații ale malului
CONTRACT DE FINANŢARE**) din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146921_a_148250]
-
care asigură secretariatul Comisiei de coordonare a mișcării navelor în porturile maritime românești, datele operative privind operarea navelor. ... (2) Regia Autonomă "Administrația Portului Constantă" va edita Buletinul informativ zilnic, care va cuprinde date de identificare a navelor (denumirea, pavilionul, lungimea, pescajul, țara de proveniență, țara de destinație, data sosirii, data intrării la operare, data estimată a terminării, poziția în port, operatorul portuar, agentul navei) și date de identificare a mărfurilor (denumirea, cantitatea totală a mărfii, felul operării, cantitatea operată în ultimele
ORDIN Nr. 397 din 25 septembrie 1995 privind înfiinţarea Comisiei de coordonare a miscarii navelor în porturile maritime româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112941_a_114270]
-
NR. ....................... REGIA AUTONOMĂ "ADMINISTRAȚIA PORTULUI CONSTANTĂ" BULETIN DE PILOTAJ Prin prezentul, solicităm Companiei de pilotaj ................... efectuarea manevrei de intrare/plecare/mutare a navei ................ ....... în data de ..................., la ora ............ de la dana ................ la dana .............. Datele de identificare a navei sunt: - pavilion ....................................................... - lungime ........................................................ - pescaj ......................................................... - TRN ............................................................ - TRB ............................................................ - marfă la bord (denumire, cantitate etc.) ....................... ...................................................................... Plata prestației se va face de către ............................. Dată și ora depunerii Semnătură și ștampila ..................... ...................... ---------------
ORDIN Nr. 397 din 25 septembrie 1995 privind înfiinţarea Comisiei de coordonare a miscarii navelor în porturile maritime româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112941_a_114270]
-
Galați a Dunării de Jos" Galați BULETIN DE PILOTAJ Prin prezentul, solicităm Companiei de pilotaj ...... efectuarea manevrei de intrare/plecare/mutare a navei ......... în data de ......, la ora ......, de la dana ...... la dana ......... Datele de identificare a navei sunt: - pavilion ....................... - lungime ........................ - pescaj ......................... - TRN ............................ - TRB ............................ - marfă la bord (denumire, cantitate etc.) ...................... ................................................................. Plata prestației se va face de către ............................ Dată și ora depunerii, Agent, ...................... Semnătură și ștampila, ...................... ---------------------
ORDIN Nr. 101 din 17 martie 1995 privind înfiinţarea comisiilor de coordonare a miscarii navelor în porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112302_a_113631]
-
de arhitectură navală (vânt bun, navigație lină, fără incidente) Eficacitatea acțiunilor de jaf pe mare depindea în mare măsură de calitățile corăbiei pe care o comanda căpitanul unui echipaj de pirați. Arhitectura, dispunerea părților componente, gradul de înarmare, velatura, mărimea, pescajul, viteza, flotabilitatea, abilitățile de navigație sub vânt potrivnic erau constante care confereau valabilitate unui vas de luptă. Numărul de tunuri, însă, constituia calitatea definitorie. Ca oricare alte nave de război, vasele de pirați au suferit aceeași evoluție în construcție și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și ea două sau trei catarge, cu câte o velă triunghi ulară și mai multe punți. În secolul al XVI-lea, galerele capătă forme mai fine, devin mai suple și mai mobile. Aveau maxim 45 m lungime, 5-6 m lățime, pescaj de 2-2,50 m, borduri joase, pentru cele câte 25-26 de rame, vele de diferite mărimi, dispuse pe cele 2-3 catarge. Din cauză că la fiecare ramă trăgeau mai mulți vâslași (3-5), echipajul putea depăși 400 de oameni, ceea ce însemna foarte mult
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dimensiuni mici, mai rapide și mai eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă 3. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dimensiuni mici, mai rapide și mai eficiente, chiar dacă nu puteau primi mai multe tunuri la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și pentru a folosi condițiile deosebite de care dispune țara noastră în pregătirea și instruirea personalului navigant maritim. Politicile pe care Guvernul României le va promova pentru realizarea acestei strategii sunt: - asigurarea condițiilor de navigație permanentă pe Dunăre la un pescaj de minimum 2,5 m; - preluarea unei părți din traficul rutier (poluant și cu risc major de accidente) în trafic fluvial; - dezvoltarea capacităților de operare și depozitare a mărfurilor; - reducerea taxelor pe canalul Sulina și pe canalul Dunăre-Marea Neagră în vederea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
modalitatea prin care pasagerii care efectuează o traversare dublă, fără a debarca, sunt incluși în numărul total la cursa de întoarcere. ... 2. Informații cu privire la încărcare și stabilitate Să se verifice: a) acolo unde este cazul, dacă sunt instalate indicatoare de pescaj sigure și dacă acestea sunt utilizate; ... b) dacă se iau măsuri pentru a se asigura că nava nu este supraîncărcata și că linia de încărcare a compartimentelor nu se află sub nivelul apei; ... c) dacă determinarea încărcării și a stabilității
ORDIN nr. 538 din 7 aprilie 2003 privind aprobarea Sistemului de inspecţii obligatorii pentru operarea în siguranţa a navelor de tip Ro-Ro ferry care tranSporta şi pasageri, precum şi a navelor de pasageri de mare viteza care operează în serviciu regulat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149158_a_150487]
-
asigura că s-au efectuat înregistrări referitoare la închiderea porților de la prova, pupă și a altor porți etanșe la apă și la intemperii, testarea porților de la compartimentele etanșe la apă și a instalației de guvernare etc.; ... b) dacă se înregistrează pescajele, bordul liber și stabilitatea, precum și limba de lucru comună pentru echipaj. ... 6. Mărfuri periculoase Să se verifice: a) dacă orice încărcătură de marfuri periculoase sau poluante este transportată în conformitate cu legislația relevanță, în special dacă există o declarație privind mărfurile periculoase
ORDIN nr. 538 din 7 aprilie 2003 privind aprobarea Sistemului de inspecţii obligatorii pentru operarea în siguranţa a navelor de tip Ro-Ro ferry care tranSporta şi pasageri, precum şi a navelor de pasageri de mare viteza care operează în serviciu regulat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149158_a_150487]
-
internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare. Cerințele suplimentare din aliniatul 2.2.4, ținând cont de orice tanc gol sau parțial umplut, ca și de greutatea specifică a mărfurilor ce urmează a fi transportate, ar trebui, totuși, să determine pescajul de funcționare permis pentru orice condiție de încărcare reală. În final, toate navele angajate în transportul în vrac al produselor chimice trebuie să aibă manualul de încărcare și manualul privind stabilitatea navei pentru informarea și orientarea comandantului. Aceste manuale trebuie
COD BCH (CONST. NAVE SPECIALE) din 30 octombrie 1992 Codulul pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Rezoluţia MEPC.33(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 şi prin Rezoluţia MEPC.56(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149179_a_150508]
-
acestui criteriu nu se prezintă la solicitarea autorizației, dar agentul economic are obligația să le prezinte la solicitarea organelor de control; ... d) în cazul în care agentul economic efectuează transporturi de marfa cu nave a căror capacitate de încărcare la pescaj maxim este mai mare de 200 tone, fără a include în această categorie agenții economici care au în operare bacuri de traversare a căilor navigabile interioare de orice capacitate, acesta trebuie să îndeplinească și următoarele criterii specifice: ... d)1. criteriul
CRITERIILE din 27 februarie 2003 de autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de tranSport naval în porturi şi pe cai navigabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149371_a_150700]