50,172 matches
-
documentarist), Franzela exilului, cu subtitlul "Caragiale la Berlin" (produs de Fundația Arte Vizuale). FAV a editat și o casetă video cu filmul, pe coperta căreia citim: "În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania, cu intenția de a-și petrece acolo restul zilelor. Avea 52 de ani, era obosit de ofensele și decepțiile suferite în țară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercînd să aflăm: cum a trăit Caragiale în exil?" Cum a trăit Caragiale în exil
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
după Franzela exilului, sur sa soif. Iar privitorul neavizat, să zicem un școlar conștiincios, nu află prea multe: nu află, de fapt, "cum a trăit Caragiale la Berlin", cu cine era acolo, cu cine locuia, pe cine iubea, cum își petrecea ziua, ce a trăit, ce a scris, ce n-a reușit să scrie, ce dimensiune nouă i-a adăugat operei lui, cum a murit, ce a constatat doctorul la autopsie etc... La conferința de presă, directorul FAV-ului, Vivi Drăgan
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
Curios pentru durata oricărei culturi. Tirul a trebuit așadar reglat, reajustat de nenumărate ori, până ce istoria epocii moțăind întrucâtva, săptămâni în plus, s-a profitat de moment, iar cel dintâi număr al publicației apucă să apară, în sfârșit... Aceasta se petrecea sus, într-una din încăperile clădirii somptuoase a sediului Uniunii Scriitorilor de pe șoseaua Kiseleff, un palat veritabil. Eram, prin urmare, unicul redactor al revistei, fără simbrie, neangajat, probabil din cauza dosarului, lucrând cu bucata. Ce-i drept, tarif bun. Pe vremea
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
lui Mihnea Gheorghiu, și mă bate pe umăr: Țoiule, te-au angajat, bravo, mă bucur și te felicit, de mâine ai leafă... Un om drăguț, care mie îmi plăcea că trăgea din lulea, autorul atâtor fabule cu miez. Asta se petrecea în timpul dimineții. Toată amiaza și seara, și noaptea, chiar, am dus-o într-o euforie; și când sunt fericit, nu pot să dorm; în schimb, dorm tun la restriște. Prietenii mă felicitau. Ciocniseră și pahare de vin în cinstea mea
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
ieși întărit. Amărăciunea, câteodată, înalță. Totul e să nu se exagereze. Numit în locul meu, în aceeași zi, fusese Dinu Săraru, după cum am mai scris cu alt prilej. Nu zic nimic. Totuși, trebuie precizat că un astfel de lucru s-a petrecut nu numai într-un regim totalitarist, dar și în România. Cartea de curând apărută la Editura Allfa a prietenului meu Valeriu Stoica Puterea, un rău necesar, mi-a adus aminte, printr-un ricoșeu lexical, de blestemata necesitate înțeleasă de pe timpuri
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
din decembrie '89. Noroc cu dl Iliescu. A înțeles că unii dintre ei au făcut exact ca Niță din schiță: au aruncat cu cărbuni în jandarmi, luați de valul protestului popular, fără să-și dea prea bine seama ce se petrece. Și le-a mai retezat din pretenții. " Tot în Memoria, o amintire oarecum ciudată a dlui Sergiu Grossu, intitulată Din cauza lui Arghezi. "Fost și actual admirator al poeziei sale", dl Grossu afirmă că a "avut mult de suferit din cauza lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
prin admiterea vinei, iar în calea acesteia stau o serie complexă de mecanisme psihologice de apărare; cel mai puternic ar trebui să fie uitarea, funcționarea memoriei selective care să purifice comunitatea de faptele trecutului. La Jedwabne însă nu s-a petrecut așa ceva. Povestea s-a transmis peste generații; chiar dacă nu sînt dispuși s-o mărturisească față de străini, locuitorii de toate vîrstele știu ce s-a petrecut, știu unde-au fost îngropate cadavrele evreilor, deși mormintele nu sînt marcate. Una din problemele
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
memoriei selective care să purifice comunitatea de faptele trecutului. La Jedwabne însă nu s-a petrecut așa ceva. Povestea s-a transmis peste generații; chiar dacă nu sînt dispuși s-o mărturisească față de străini, locuitorii de toate vîrstele știu ce s-a petrecut, știu unde-au fost îngropate cadavrele evreilor, deși mormintele nu sînt marcate. Una din problemele pe care și le pune Gross e cît se poate de simplă și îndreptățită - ce-ar mai putea șoca în materie de oroare o generație
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă Monica Lovinescu continuă opera lui E. Lovinescu - și evident că o continuă -, acest fapt s-a petrecut "din mers", sub imperiul unor necesități ale unei istorii ostile, căci inițial d-sa a produs, sub zodia unei "seninătăți imperturbabile", prin contrast, pagini de proză și s-a arătat atrasă în chip deosebit de teatru. Critica și comentariul cultural, cărora
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
ar trece drept gluma politică a anului. Nu-mi dau seama cum au calculat strategii partidului de guvernămînt momentul cînd ar putea avea loc anticipatele după care visează. După socotelile mele, oricum ar întoarce lucrurile echipa premierului Năstase va mai petrece măcar o jumătate de an la Palatul Victoria. Opoziția nu are nici un interes să forțeze alegerile. Nu e pregătită pentru așa ceva și ar fi culmea ca după succesul de la Praga al Puterii, succes urmat de un spor de imagine pentru
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
se "distreze", au asmuțit o haită de câini care l-au sfâșiat. Imaginea patrupedelor cu câte o bucată din corpul copilului în gură este teribilă, mai ales că toate acestea se întâmplaseră sub ochii mamei. Ultima experiență selectată este una petrecută în lagărul de la Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt apoi șocurile resimțite de S.S.R. de pe urma conflictelor interne, a luptelor dintre grupări, a violentelor atacuri din presă pornite nu odată din chiar lăuntrul Societății, asemănătoare unora care și acum se petrec, de ce n-am recunoaște-o? În 1927, Rebreanu scria cu amărăciune: "Atacurile din presă la adresa S.S.R. sunt totdeauna date numai de membri de-ai noștri. Suntem singura breaslă din lume care, la cea mai ușoară sau presupusă nemulțumire, ieșim în
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Între zi și noapte). Urmează ceea ce autorul acestei Istorii numește "anii apocaliptici", aceia în care, după 23 august 1944, a început declinul precipitat al S.S.R. Puterea comunistă impune "odioasele epurări politice", "consternante", cum îi apar lui Vârgolici, pentru că s-au petrecut foarte repede, înaintea celor de la Academie, cu concursul acelor scriitori care trecuseră iute de partea regimului nou. Decesul oficial al Societății Scriitorilor Români are loc în martie 1949, când ia naștere Uniunea Scriitorilor din România. Aceasta are și ea istoria
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
a percepției "teme majore", cum ar fi "raportul dintre revizuire și continuitate, între etic și estetic, între comunism și anticomunism, între politică și cultură". E adevărat și că devine general dezinteresul pentru istoria recentă (și literară), ca și cum ceea ce s-a petrecut ieri nu mai este treaba celor de azi. Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
și Insula Șerpilor. Discreția judecătoarelor Ideea premierului Năstase de a sărbători în Ungaria Ziua Națională a României, privită nefavorabil de pesediștii specializați în denunțarea "pericolului maghiar" a fost salutată de editorialista ziarului ADEVĂRUL. "Fapt fără precedent. Primul ministru al României petrece Ziua Națională, 1 Decembrie, la Budapesta. Nici în cele mai sumbre scenarii naționaliste nu și-ar fi găsit loc o asemenea scenă "de trădare". Și totuși, Adrian Năstase s-a aflat de ziua festivă în Ungaria, fără ca scoarța pămîntului să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
acest prilej au fost pescuiți acolo antrenorul echipei de fotbal "Național", italianul Walter Zenga, și prietena sa, Raluca Sandu, fiica președintelui Federației Române de Fotbal. Zenga a afirmat ulterior că prietena sa a fost cea care a insistat să-și petreacă seara în localul menționat. Nu că vrem să luăm apărarea compatrioatei noastre, dar, ca bărbat, antrenorul Zenga s-a purtat lamentabil. Se pare însă că și prea multă discreție strică. Două judecătoare din Iași au fost luate la bani mărunți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
neființă. Din 1868 obține și postul de concertmaistru al Societății Filarmonice Române, pe care îl păstrează, de asemenea, până la sfârșitul vieții, iar între 1880-1893 dobândește și funcția de dirijor al Orchestrei Teatrului Național din București. În cei 36 de ani petrecuți în țară, E. Hübsch a desfășurat o activitate intensă ca interpret, dirijor și îndrumător (al muzicilor militare), dar s-a remarcat și și-a înscris numele cu cinste în istoria muzicii românești, îndeosebi în calitatea sa de compozitor de muzică
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
În Rusia, republicile baltice, Germania de Est, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și în Balcani a avut loc un progres extraordinar, deși oarecum dezordonat, pe calea unei cârmuiri democratice și a unei economii de piață: o înflorire intelectuală s-a petrecut și în alte sfere, cum ar fi economia sau gândirea politică - fie că suntem de acord sau nu cu ei, George Soros și Vaclav Havel sunt figuri majore pe linia aceasta - dar ce se-ntâmplă cu artele? În apărarea acestei
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
creînd astfel personaje noi, pe care le vinde cu alura și numele celor din viața reală. Ei nu vorbesc cu vocile lor, ci cu vocea autorului, ei fac gesturile impuse de autor, trec prin situații nu neapărat așa cum s-a petrecut în realitate, ci cum vrea autorul. Formulări de genul: "Să fie vreo legătură între artă și depresie?" - pag. 255, "poporul meu", "biroul meu cu stemă", "oamenii mei"; "partidul meu"; "un român care nu mă recunoaște?"; "eu când am planuri sunt
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
spre exemplu, răspunsul dat de autor ideii isterice cum că poporul român e pe cale de sinucidere: Se zvonește că ne-am sinucide. Că poporul român s-ar autoanula ca popor, că ar dispărea adică. Cu toate acestea, cele ce se petrec în România nu țin de sinuciderea unui popor, ci de supraviețuirea lui; și nimeni nu este mai departe de sinucidere decât cel pregătit să supraviețuiască. Conștiința e o achiziție recentă în ordinea naturii și, după cum spunea Jung, aflată încă în
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
de o mică orchestră - pian, flaut, vioară, violoncel - singurul martor care știe povestea și se transformă într-o inspirată călăuză pentru cei aflați în sală. Limbajul sunetelor se adaugă celui vizual - pronunțat și dinamic - explicitînd, o dată în plus, ce se petrece în scenă, anunțînd obstacolele ce-i apar lui Făt Frumos, comentînd depășirea lor sau chiar felul în care intră în relație cu celelalte personaje, bune sau rele. Un aport esențial pe scenă îl au actorii nu doar cu experiență, dar
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
Marina Constantinescu Toată tragedia petrecută la Moscova nu-mi dă pace, încă. Mă bîntuie și mă chinuie ideea că locul ales pentru o regie sinistră a fost un teatru. Cînd s-a difuzat prima oară știrea că un grup de ceceni a pătruns într-o
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
se poate întîmpla așa o nenorocire. Mărturisesc că n-am dormit prea bine nopți în șir. Am privit mult mai concret toată tragedia și i-am simțit acut dimensiunile și pentru că, repet, locul desfășurării ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore în felurite teatre de aici sau de aiurea, viața mea este legată de ceea ce se petrece pe scenă, de discuțiile cu prietenii mei regizori, actori sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]