521 matches
-
S-o luăm altfel: vedeți dumneavostră, domnule Popa, soția mea e o femeie extraordinară... Soția lui e o vacă grasă roșcată și cu mustață care a venit odată la MaxiBar singură și a băut două sute de coniac și s-a pișat pe ea și a strigat că ea se împușcă ca Anna Karenina (da aia parcă nu s-a împușcat?) fiindcă toată viața ei a visat la un bărbat ca Marlon Brando (da ea a văzut Nașu abia anu trecut, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
țânc și de mă-sa și mai ales își ușurase vezica. - Dragă Contesă, iată că a mai trecut o lună. Îmi pare rău că am nimerit chiar pe mormântul tău, dar acum suntem chit, mai ții minte când te-ai pișat pe mormântul lu socru-meu, săracu, și soacră-mea și cu nevastă-mea nu mi-au spălat nimic o lună de zile, au zis că să-mi speli tu, dacă tot te iubesc așa tare și nu vreau să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și întoarce pe dos, iar pâinea cu untură semidigerată se înghesuie spre ieșire. Spre ieșirea în caz de pericol. Cu timpul îți piere tot cheful să mai faci excursii cu familia, care se termină întotdeauna atât de prost. Una se pișă, altul borăște. Când ai putea să stai tot timpul pe perne moi de piele și să spui unde vrei să mergi și chiar să ajungi acolo fără nici un fel de efort. Cu mult firesc, Sophie intră glisând pe ușă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
deziderat, pacea lor deplină trebuind să servească drept model tuturor elementelor încă turbulente ale perioadei antebelice. Morții dorm adânc. La scara doi au nimerit în plin, ceea ce a insuflat copilului care a văzut scena o groază enormă, amândouă s‑au pișat pe ele ca la comandă, atât Emmy cât și sora ei cea mică (aceasta din urmă a murit mai târziu într‑un bombardament, fiind încă un copil, dar totuși mai mare decât era atunci). Autobuze pline de jandarmi soseau unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
reușit să se țină. Dar are o nevoie urgentă, de la bere i se trage. Rainer, care‑i încă foarte slăbit din cauza intențiilor lui criminale, trebuie să‑și târască tatăl umflat de bere la marginea pădurii, unde acesta vrea să se pișe. Drept pedeapsă și răzbunare, insistă ca băiatul să‑l sprijine în tot timpul ăsta și să‑i admire sula cât e de mare. Dar cât de mare e, a văzut Rainer mai adineauri. Așaaa, să zicem că am scăpat. Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ales totuși cu sechele. Dar o să țină minte întâmplarea asta. Toți se grăbesc înapoi în întuneric, spre strada care‑i scuipase mai înainte, nici măcar întunericul orașului de noapte nu suportă asemenea adolescenți prost‑crescuți. N‑am putea să ne și pișăm pe el, întreabă Hans excitat de faptele Annei. Nu, asta n‑o mai facem, ci ne cărăm imediat, zice Anna gâfâind și‑l trage după ea. Deodată se grăbește. Sophie poartă o rochie simplă, închisă la culoare și se confundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n-o să facă prea mare diferență la felul cum mirosiți. Am trântit receptorul în furcă. Erau până la urmă câteva aspecte plăcute ale serviciului ăstuia. Nu cel mai mic dintre ele era posibilitatea pe care ți-o dădea de a te pișa pe pantofii Gestapoului. La identificarea din grup organizată mai târziu în aceeași dimineață, angajații de la biroul de bagaje nu putură să-l identifice pe Gottfried Bautz ca fiind bărbatul care lăsase în depozit cufărul conținând cadavrul Irmei Hanke, și, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
micuțul ăsta din cauciuc. Doar o să-i fac pielea zdrențe un pic, o să vedeți. Oasele le putem lăsa până altă dată, când veți da ordin. Chiar cred că-ți place asta, așa-i? Să-i faci pe oameni să se pișe pe ei de frică? Becker râse: — Dumneavoastră nu vă place? Casa era pe Lützowufer-Strasse și dădea spre Canalul Landwehr, la numai câteva aruncături de băț de Zoo, de unde unele dintre rudele lui Hitler puteau fi auzite plângându-se în legătură cu standardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu degetele și adăugă: Asta înseamnă că ești arestat, grăsan futăcios în cur ce ești. — Dar este inadmisibil. N-am scris niciodată nici o scrisoare nimănui. Și nu sunt homosexual. Nu ești homosexual, îl îngână Becker, mârâind. Iar eu nu mă piș cu puța. Din buzunarul de la haină scoase cele două scrisori pe care i le dădusem eu și le agită prin fața lui Lange: — Să presupun că pe astea i le-ai scris Zânei Măseluță? Lange vru să apuce scrisorile și rată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am făcut? - Ai vrut să te omori. Și eu la fel. - Vreau apă. Doamna din dreapta mea a strigat la o asistentă să vină la mine. Auzeam pașii. Erau apăsați. Sigur va țipa iarăși. - Ce vrei fată? Ce vrei? Te-ai pișat pe tine? Că ce știți voi, proastele dracului ce sunteți, să vă omorâți? Hai? Zi fă fată ce vrei? că aici io am treabă nu stau după niște neica nimeni ca voi. - Vă rog, vreau o cană de apă.... - Îți
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
Câte ai, dacă nu-s idrescret? - Mii... - Te pomenești că mai șî citești, domnule...Hai, ia-le pe toate cu trei lei. Pomană curată, șăfule. Ce faci az cu trei lei? Iei o bere, o bei dă sete și o piși la gard, să fiu al dreacului... - La revedere... - încheie Solomon, discuția și dete să plece. - Ți le las, să moară mama, cu 25... - Nu. Nu e nu. - făcu Solomon tranșant și fals încruntat. - Cu cinșpe... - și îi puse în brațe
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
în care privea cu plăcere evidentă culoarea gălbuie a lichidului. - Ei, ce să zic și eu, poate că ai dreptate, „că știi tu câte ciubucuri faci și mănânci când ți‑e foame pe de‑a moaca și bei până te piși pe tine pe de‑a moaca. Tu nu tai porc la Crăciun și nici miel la Sfintele Paști. Ție îți vin, că știi tu cum să faci oamenii datori. Te‑ai specializat, dom’le Marin! Nu sunt copiii mei os
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
și punea cizmele în dulap ... Cui să-i treacă prin minte să caute în carîmbii cizmelor? În fiecare cizmă era o sticlă. Opt perechi de cizme, șaisprezece sticle ... Le-am golit pe toate la canal și pînă seara m-am pișat în vreo două dintre ele ... așa, de-al dracului ... două sticle, nu cizme ... și n-a scos o vorbă, niciodată, în schimb a început să răspîndească despre mine zvonul că aș fii alcoolic. Mă urmărea prin restaurnte și le făcea
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
să mă convingă năzdrăvanul. Și, dacă n-aveți pantă, cum faceți? i-a descusut nea Cornel. Împingem de magaoaie cu rândul, nea primarule! răspunse Hapciurică —Tu de ce stai, măi, așa chircit? l-am luat eu la rost pe Afaceristu’. —Mă piș pă mine, domn’ șef!... mi-a răspuns el spășit. —Păi de ce?... Mi-e frică de matale, să trăiți! Atunci, du-te și pișe-te! —Degeaba. Acum e târziu! a zis el. — Cum e , măi, târziu? s-a arătat curios nea
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
răspunse Hapciurică —Tu de ce stai, măi, așa chircit? l-am luat eu la rost pe Afaceristu’. —Mă piș pă mine, domn’ șef!... mi-a răspuns el spășit. —Păi de ce?... Mi-e frică de matale, să trăiți! Atunci, du-te și pișe-te! —Degeaba. Acum e târziu! a zis el. — Cum e , măi, târziu? s-a arătat curios nea Cornel. Păi deja mă pișai pe mine... a mormăit el rușinat. Săracul! A fost un moment de liniște sau de derută, că nu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
mi-a răspuns el spășit. —Păi de ce?... Mi-e frică de matale, să trăiți! Atunci, du-te și pișe-te! —Degeaba. Acum e târziu! a zis el. — Cum e , măi, târziu? s-a arătat curios nea Cornel. Păi deja mă pișai pe mine... a mormăit el rușinat. Săracul! A fost un moment de liniște sau de derută, că nu știam să râd sau să-mi fac probleme. Am ieșit din el schimbând vorba: —Măi, popândăilor, ce-ați zice dacă v-aș
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
roata zdrâng-cicletei și s-a accidentat. — Asa a fost, Hapciurică? — Da, domn’e șef. Să mor dacă vă mint! — Asa a fost, Afaceristule? — Aha!... a fost... — Dar de ce stai așa chircit? — Mă țârcâi. — Ce faci, măi?! Mă țârcâi. — Adică să pișe pe el, șefu’, mi-a tradus mamă-sa. De câte ori te vede pe matale se pișe pe el de frică. Păi fugi, băi copile, afară și golește-te! — Ehei! Acum e târziu. Am chiloții fleașcă. — Mergeți, doamnă, cu el, să se
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
mor dacă vă mint! — Asa a fost, Afaceristule? — Aha!... a fost... — Dar de ce stai așa chircit? — Mă țârcâi. — Ce faci, măi?! Mă țârcâi. — Adică să pișe pe el, șefu’, mi-a tradus mamă-sa. De câte ori te vede pe matale se pișe pe el de frică. Păi fugi, băi copile, afară și golește-te! — Ehei! Acum e târziu. Am chiloții fleașcă. — Mergeți, doamnă, cu el, să se termine băiatul și reveniți dup-aia! am îndemnat-o eu pe mă-sa, Marghioala lu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
deznod în bătaie. Ce e cu sticlele alea? Ce-ați mai făcut? Hapciurică a ridicat două degete, ca la școală, și am crezut că vrea să spună adevărul. I-am dat cuvântul: —Spune, pișpirică! —Pot să mă duc să mă piș? Cocuța - fleașc! o smetie după ceafa crețului: —Pișe-te pe tine, boule, și să-mi spui imediat ce e cu sticlele ălea! Deodată Corcodușe s-a băgat în fața lui Hapciurică și a răcnit: Nu-l mai bate, tanti Cocuța, că eu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Ce-ați mai făcut? Hapciurică a ridicat două degete, ca la școală, și am crezut că vrea să spună adevărul. I-am dat cuvântul: —Spune, pișpirică! —Pot să mă duc să mă piș? Cocuța - fleașc! o smetie după ceafa crețului: —Pișe-te pe tine, boule, și să-mi spui imediat ce e cu sticlele ălea! Deodată Corcodușe s-a băgat în fața lui Hapciurică și a răcnit: Nu-l mai bate, tanti Cocuța, că eu sunt vinovat! A fost ideea mea. Am intervenit
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
carnea ta, până la ei virgină.// Duhneau a sudoare amestecată cu parfum, cu apă de colonie nemțească, renumitul 4711, iar bucata de pâine pe care ți-o strecurau unii dintre ei, înainte de a-și descheia prohabul pantalonilor, puțea a urină, a pișat stătut. Acolo își ascundeau, în izmene, darul pentru tine, de teamă să nu-i știe alții.// Mamă! Mamăăă! Strig din somn și strigătele mă trezesc. Mamă! Ești goală! Auzi? Ești goală! Zbier, ridicat în capul oaselor, treaz de-a binelea
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
face familie, dar bunicii cum vor trăi, te-ai întrebat? Ești un egoist și un răsfățat. Termină cu teribilismul acesta. M-am uitat încețoșat la el și i-am răspuns dezinvolt: Du-te dracu și ieși din casa mea. Mă piși pe tine și pe voi toți, e clar. N-am nevoie de mila voastră. În momentul următor, când mai voiam să spun ceva, un pumn greu, de caratist îmi străfulgeră ochii și șiroaie de sânge începuseră să mi se prelingă
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
la ghete, Mustețile își tot învârtea, le tapeta, Cojecuțile le tot dereticea și apreta... Dar cand Unică pe lângă el trecea, Si cand inima repedea îi mai bătea, Nici glas nu mai avea, slab mieuind, Isi auzea creierii de necaz zăpăcind... Piși acu încet, invitații tot mai puține, Uluit că nici picioarele nu-l mai pot ține, Dorea numai un pic cu ea să vorbească, Chiar de chitic izbutea doar s-o iubească... Disperat s-a cufundat tare în băutură, Multi motani
MOTANUL ÎNCĂLŢAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365940_a_367269]
-
cel intrat la mijloc cedează sub presiunea spiritualității colective. Mai devreme sau mai târziu se întâmplă. Atunci când jocul se destramă totul poate deveni anost. Cel care nu a mai rezistat s-a ridicat de la masă pretextând : - Mă duc să mă piș. Puteți să-i spuneți voi cum a fost ! Nu a mai revenit între ei. Nici măcar nu a trecut pe la toaletă. El unul nu a istorisit nicicând întâmplarea de pomină al cărui subiect a fost. Nici acum nu a vrut să
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
foiau în pat, iapa de nevastă-sa, ca femeia, îi zice: ia-mă, Ignațio, și el, uh!, se urcă pe ea, îi dă un brînci și apoi se răstoarnă pe-o parte și adoarme. Peste vreo zece minute iapa se pișa la gard și a mea a fost. Ori o călărești și îți înfigi pintenii în ea, ori te lași de meserie ... Cînd Estera și-a văzut lucrurile în curte, i-a dat afară pe amîndoi. Duce-ți-vă la curve
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]