524 matches
-
și pe Cosmescu, așa că vezi cum faci să dispari... — Părințele, spun, e văr-miu. — Poa’ să fie și fii-tu. Știu io ce mănânc dacă vă spun că ăla-i pus pe rele de data asta. — Și până la urmă mă piș pă ăla și pă Cosmescu și pă oricine, părințele. M-ai chemat aicea și-ai zis că-i bine, uite c-am venit, da’ Laur e d-al nostru la o adică. — La o adică ne pișăm toți pe ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până la urmă mă piș pă ăla și pă Cosmescu și pă oricine, părințele. M-ai chemat aicea și-ai zis că-i bine, uite c-am venit, da’ Laur e d-al nostru la o adică. — La o adică ne pișăm toți pe ei, face Andrei. Da’ tot ce vezi p-aicea-i pă numele lui. El e stăpânu’— moș Victor. Pronunțarea acestui nume pare să-i provoace un puseu de derută, iar În momentul următor o lasă mai moale: Las’ că-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
câștigase azi mâncase azi, mai și risipise și mai făcuse și foamea, În sfârșit, s-a ales prafu’ și i s-a acrit. — Toată iarna i-am descărcat lu’ ăsta fiare din camioane. Mi-a degerat mâinile, vere, m-am pișat pe ele, c-altfel rămâneam cu ele țepene. Ia uite vere la mâinile mele. Mi le Întinse sub nas, mi le arăta ca un iluzionist care vrea să convingă că n-are nimic de ascuns, mâinile-i erau la fel de arămii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
păi ce dacă ne prinde toamna și iarna? Mai iarnă ca aicea, să-ți Înghețe ghearele pă fiarele lu’ ăsta-n hangar, nu-i nicăierea. De-a zis văr-tu că-nțepenește, l-ai văzut, ți-a spus, s-a pișat pe mâini că-i degeraseră. Ori vrei să te-ntorci În hale ca să-ți sufle viscolu’ În gaura curului de prin toate cotloanele, sfinte Dumnezeule, să mănânci la praf d-ăla de șpan și să bei motorină și să bați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care ei nu se grăbeau deloc și mergeau la sigur. O sută sacul, băieți, spuse cel la care erau banii. Dacă nu vreți, noapte bună. Ne ducem pe unde-am venit, nu mai e nevoie să ne conduceți și ne pișăm pe ea de motorina care-am consumat-o până aicea. Lasă că dă băieții o jumătate pentru deranj, spuse celălalt. Ie băieți subțiri. Hohoti plin de voie bună, căci Andrei deja smulsese cu dinții capsa unei jumătăți de rom. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am auzit io și din ce mi-a spus Pepino. Dacă nu ne scapă Pepino ăla al tău, ne-așteaptă ocnă grea, părințele. — Văr-su se ocupă de treaba asta, Îmi aminti pentru a nu știu câta oară. — Și mă piș pe văr-su și pă tot neamu’ lor! Să-ți intre bine-n cap! Știu, Relule, se Înmuie Andrei. Da’ mai tare ne amărâm și ne facem sânge rău dacă ne gândim numa’ și numa’ la nenorociri. Treaba-i ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aia din local a sărit una-două la noi să ne bată, hihihihi... Râdem și noi, ne-alăturăm râsului de greieraș al lui Laur, da’ vă-nverziserăți, vere, și tu și părințelu’, când ați auzit-o p-aia de miliție. Mă piș pă miliție! Nu v-am spus că dacă vă iau cu mine să nu vă fie frică de nimica? Râde părințelu’ de se zguduie dalele pavajului sub el, hihihi, sfinte Dumnezeule, ce fericită Întâmplare că s-a Îndurat Laur să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
după mine ca o mortăciune și i-am dat să mănânce și l-am Învățat cum să se poarte În lume și În viață, ca pe copilul meu, da, aș fi putut să-i fiu tată. Pentru el m-am pișat pe toată lumea și până la urmă s-a pișat el pe mine. Phhuuu, să mă scuipi și să-mi zici futu-te-n gură de prost, Relule, cu mâna mea am zis că-i iau gâtu’. Cu mâna mea Îl iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dat să mănânce și l-am Învățat cum să se poarte În lume și În viață, ca pe copilul meu, da, aș fi putut să-i fiu tată. Pentru el m-am pișat pe toată lumea și până la urmă s-a pișat el pe mine. Phhuuu, să mă scuipi și să-mi zici futu-te-n gură de prost, Relule, cu mâna mea am zis că-i iau gâtu’. Cu mâna mea Îl iau de pe pâine. Vere! Atâta-i spun. Restu’ știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din spatele casei lui Zlate, spre Băile Reci, prin pădurea de pe malul ghiolului. Înțelesesem deja că nu are nici un rost să-l zoresc. Nu era nici o grabă, până la ziuă aveam tot timpul. Din zece-n zece metri se opera să se pișe. Din cauza diabetului, Îmi spuse, d-aia Îi vine așa des. După Revoluție s-a internat trei luni În spital la Caracal, ca să iasă În primăvară căutându-se de boala lui de cap, și numai bine că l-au găsit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prins În brațe și m-a ajutat să mă-ntorc În pat. Pe la cinci după-amiază m-am oprit din vomitat și am reușit să țin o sticlă de suc de struguri și un pahar de lapte În stomac. - Miroase-a pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
În pat. Pe la cinci după-amiază m-am oprit din vomitat și am reușit să țin o sticlă de suc de struguri și un pahar de lapte În stomac. - Miroase-a pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat! - Ă? Mi-am mirosit mîinile cu groază crescîndă, ca și cum aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat! - Ă? Mi-am mirosit mîinile cu groază crescîndă, ca și cum aș fi descoperit că am lepră. - Doamne Sfinte! am zis, cu stomacul Înghețat de frică. Am făcut intoxicație uremică! Ike, du-te și adu-mi un doctor! - OK, Bill, ți-aduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
nu i-a țâșnit afară. noaptea, în veceu, ea și-a băgat adânc mâinile pe gât a desprins-o cu grijă, cum ai desprinde dintre sârmele de înaltă tensiune șapca unui copil, și-a îngropat-o în grădină. "ca să se pișe câinii pe ea, ca și pe trandafiri", a spus tatăl. A. V. Dacă nu mai citești, tu ai cartea ta, eu am cartea mea. Ne întoarcem acum la o altă latură a scrisului tău, textul de opinie. "Televiziunea cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
luna trece pe lîngă soare și Dumnezeu îl întunecă ca să n-o vadă. (Gh.F.C.) Pe Calea-Laptelui, ori Drumul-Robilor, merg oamenii la Judecata de Apoi; pe acolo trec sufletele morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul de la alta, căci își vor schimba și bărbatul. La fete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al altuia, că superi pe Dum nezeu și-ți ia pomana făcută. Dărnicie Dacă apuci copilul, după ce s-a născut, trei zile în șir de mîna dreaptă, el va fi darnic. Deget Să nu te uiți la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se pună foc peste foc, adică să se ia foc de la o vatră și să se pună peste alt foc de la altă vatră, căci e rău de aprins casa. Să nu umbli sara cu foc în mînă, că te piși în pat. Copiii au obicei de a lua cîte-un gătej* aprins și-l învîrtesc, făcînd arcuri de foc. Nu-i bine să-i lași, că se pișă în pat. Femeia însărcinată să nu calce cu piciorul pe foc, căci va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de aprins casa. Să nu umbli sara cu foc în mînă, că te piși în pat. Copiii au obicei de a lua cîte-un gătej* aprins și-l învîrtesc, făcînd arcuri de foc. Nu-i bine să-i lași, că se pișă în pat. Femeia însărcinată să nu calce cu piciorul pe foc, căci va ieși pe copil un fel de foc, numit „foc viu“*. Se crede că dacă îi dă cuiva foc, apoi îi arde și umbra, și el apoi nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie drept în sus e semn de vreme bună; cînd se împrăștie pe pămînt, va vremui. Să nu te piși în drum, că-ți dă fumul în ochi. Furcă Cînd iese înaintea unui bărbat vreo femeie cu furca torcînd sau de se duce cu furca la niscaiva muncitori care lucrează pe cîmp, în acea zi va merge acelor lucrători rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc două ape, căci e rău de moarte. Nu stînge lumina în noaptea de Crăciun, că-ți moare cineva. Să nu te piși în baltă ori în apă curgătoare, că moare mă-ta. Să nu tai sîmbăta nici un fel de animal, că-ți moare cineva din casă. Cînd îți iese ursu-n cale e a moarte. Cînd îngenunche boul la nuntă e rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la ochi și voiește să se vindece curînd, apoi trebuie să fure de undeva cîteva fire de orz și apoi să le arunce în foc, și să alerge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se leagă o para la degetul mijlociu, ca să aibă cu ce plăti cele nouă vămi. Varză Cînd bagi varză, să nu te piși, căci se trage zama. Vas După ce moare și [se] scaldă omul, se scot toate vasele și căldarea și se pun la răsărit cu gura-n jos. Vasile La Sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moașă, ca să-i dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]