313 matches
-
îndată a început a se depărta, că Sfântul Soare n-a mai putut-o ajunge, și el și azi îmblă după dânsa, și ar ajunge-o când e plină, că vin aproape; dară ea cum vede că se apropie se pișcă."214 Aștrii tutelari ai vieții patriarhale, soarele și luna, în variantă antropomorfă, de obicei, restituie ordinea cosmică primordială. III.3. CATEGORII TOPOMORFE III.3.1. SPAȚIUL A-TEMPORAL: SĂRBĂTOAREA Dimensiunea existențială a spațiului, la țăranul român, este un dat obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care va da ouă la altul pentru pus cloșcă mai înainte de a pune dînsul își va lua sporul puilor ce va pune. E bine să schimbi prin sat ouă cînd vrei să pui vreo cloșcă, căci poate ale tale sînt pișcate* de străini. Cînd dai puii mici afară, să-i pui în poală, să ieși afară cu ochii închiși și, puindu-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oi sau vaci, ele vor muri. Din sare și ouă de ți se fură, nu-ți merge bine. Dacă vrei ca hoții să nu-ți fure banii, spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în casă înseamnă că de cei din casă ești furat. Cînd cumperi un cuțit nou, prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe loc va urma o pagubă între oi. în ziua de Ajunul Crăciunului, dacă-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe a mare s-o dai popii. Vita neagră cu pete albe pe spinare ține-o, că-i de spor. Cînd se vinde o vită, este bine a pișca ceva păr din frunte și coadă și a-l păstra undeva, și a zice că vinde numai vita, iară nu și norocul. Cînd vinzi o vită, păstrează un smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dea cu tone de parfum și să se gătească pentru cine știe ce moș. Îi dădea bani de buzunar nepotului. Nepotul se plictisea și voia să se-ntoarcă cît mai repede acasă. Îl întreba cum mai merge cu școala, cu dragostea, îl pișca de obraji, în ciuda mișcărilor lui de evitare. Din pereți, covoare și mobilă, îi inunda plămînii un aer vechi, stătut, ca de mort. Covoarele, mobila, lemnul ferestrelor și al ușilor erau de pe vremea lui Zamolxis. Cornel nu prea avea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu diferite cuvinte. Cam asta-i. Mediatorul: Mai ai ceva de adăugat? Mircea: Nu. Mediatorul: Ion, tu ce vrei să spui? Ion: Este adevărat că eu am vrut să cumpăr fără rând. Mircea m-a tras foarte dureros de mână, pișcându mă, fără să-mi zică nimic, iar eu automat m-am smuls si el a căzut, fără ca să vreau să-l împing. Si asta-i tot. Mediatorul: Din câte înțeleg eu, tu, Mircea erai primul; Ion a încercat să cumpere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
automat m-am smuls si el a căzut, fără ca să vreau să-l împing. Si asta-i tot. Mediatorul: Din câte înțeleg eu, tu, Mircea erai primul; Ion a încercat să cumpere fără rând. Tu l-ai apucat de mână pișcându-l si, în acest moment, s-a întâmplat așa că, prin forța care a depus-o Ion, tu ai căzut. După aceasta, Mircea, ai început să-l numești cu cuvinte urâte pe Ion. Este corect? Ion: Da. Mircea: Da. Mediatorul: Ion
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
de minte",împăratul Roș avea inima "haină", fata lui era "ofarmazoană cumplită" etc. Interesant este faptul că personajele din "Povestea lui Harap -Alb"-se comportă aidoma celor din Amintiri ...": craiul își ceartă ăcu vorbe humuleștene) feciorii fricoși, împăratul Roș este pișcat de purici, iar cei cinci tovarăși de drum ai lui Harap Alb, se ceartă în casa de aramă la fel ca învățăceii de la "fabrica de popi" din Fălticeni. Peste tot, vorbirea sau atitudinile personajelor sunt țărănești, plămădite fiind din aceeași
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
neglijezi esențialul, să devii scriitor în cel mai prost sens al cuvîntului. (C,p.434) Din fericire, el nu va adopta niciodată acel "eu" de portăreasă, dacă lăsăm deoparte acuitatea observației și plăcerea pe care o resimte adesea de a "pișca" slăbiciunile contemporanilor săi. Ambivalentă, deci, imaginea portăresei, așa cum sunt practic toate ideile și personajele ce străbat opera cioraniană. De fapt, distorsiunea gîndirii inerente punerii în cuvinte este ocolită, în măsura posibilului, prin fulgurația scriiturii fragmentare și prin frecventa utilizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ruși rămăsese fără geamantan, statul român l-a „împroprietărit” cu unul cumpărat de la prăvălia lui Finchelman în valoare de 5.462 de lei, că doar rușii nu ne „eliberaseră” pe degeaba de „jugul fascisto hitlerist”! Cum frigul începuse să le piște valoroasele piei, ofițerii inferiori în grad ruși de la C.Al.C. le ordonaseră subordonaților ofițeri superiori în grad români, procurarea în regim DE URGENȚĂ al unui număr de „3 scurte și 4 veste”, comandă ce a fost executată întocmai la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și trăgea de-a valma cu iepele” dragostea și mila pentru animal, exprimată de stăpânul ce înțelege greutatea sarcinilor și dorește să o ușureze, pe cât posibil; p. 15, r. 32 33 : „de nu curge, măcar picură, și cine mișcă tot pișcă” e acceptabil și un câștig mai redus în lipsa unuia mai mare, iar cel activ și muncitor se bucură de orice beneficiu, fie cat de redus; p. 16, r. 15 16 : „de multe ce dăduse peste dânsul, se făcuse cam ursuz
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pentru că această categorie folclorică, așa cum se recunoaște de altfel, dispune de anume soluții tehnice de elaborare. Iată portretul pe care-l decupez din balada Joi dă dimineață, colecția lui Gr. Tocilescu: Joi dă dimineață Pă rouă, pă ceață, Vreme turburată Piște lumea toată. Plimbă-mi-se, poartă D-o babă bătrînă, Cu iia dă sîrmă, Cu brăul dă lînă, Cu păr dă cămilă. Din cărji cîrjîind, Din ochi ea plîngînd, Din gură-ntrebînd. Dar și într-o variantă la Ovid Densusianu, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
D'Arrast se scutură din amorțeală. Da, spitalul în care primarul îi găzduise în ajun se numea "Fericită amintire". - Amintire sigură, continuă Socrate. Spus mai întâi construit spital și mai târziu construit apa. Până atunci, fericită amintire, ține apa care pișcă și te spală. Plecă, râzând și cântând, câtuși'de puțin obosit, după cum se vedea, de strănuturile cumplite care-l scuturaseră toată noaptea, și din pricina cărora d'Arrast nu putuse închide nici o clipă ochii. D'Arrast se trezise acum de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de corn. REGELE SOMN Răsună corn de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară 285A codrilor... în cârduri veniți genii șăgalnici Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie, Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie, Și zimbrii zânei Dochii, pe frunți cu stemă mare, 290Și voi, cai albi ai mării, cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Sburați prin crenge negre ca străvezie iesme, Cu sunetul de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce păzesc cântarul A dreptății, dragă Doamne, Ce la domni sărută mâna Ș-altceva încă la Doamne? Sau acei care-și pun osul Carul statului de-l mișcă? Ah, prea știi mai dinainte Tot ce-i doare și ce-i pișcă. {EminescuOpIV 501} Eu nu pot să le dau lefuri, Nici onori, nici pensiune. Nu-s în stare nici să judec Merite pentru națiune. Toți acei ce-n astă lume Vor ceva... mă lese-n pace, Eu nu voiu nimic, nimica
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de acum. N-avea copii, doar un iubit care-o vedea de două ori pe an. Rareori însingurarea punea stăpânire pe ea... ca acum când avea de așteptat microbuzul mai ales că începuse să cadă o burniță subțire care-i pișca fața și mâinile cu ace reci de gheață; toamna și frigul îi pătrundea prin pardesiul subțire. Începuse să tremure și până la sosirea microbuzului mai avea destul timp. Regreta că plecase de la elev dar ședința se terminase efectiv și nu vroia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
așază din nou pe cur, enervat că Încă se mai vântură lume pe ușă. Respectul și Toal se potrivesc ca peștele cu Înghețata de ciocolată, indiferent ce și-ar Închipui dezmățatul ăsta. M-am făcut muci aseară și lumina mă pișcă de cap, iar mațele meles la fel de unsuroase ca o bucă de curvă la sfârșitul unei ture la saună. Trag ușurel o bășină și mă deplasez rapid În partea opusă a camerei. Tehnica-i să lași bășina să se simtă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tresărire nervoasă și mă privește cu un zâmbet ciudat. — Bruce... spune ea uitându-se la țigara care arde mocnit. — Știi cum Îi cu țigările? Întreb eu arătând spre scrumieră cu mâna liberă, strecurându-mi cealaltă labă sub sutienul ei și pișcând-o tare de sfârc. O văd cum Închide ochii și gâfâie umpic. De la țigări te poți asfixia. Opresc oxigenu sajungă la creier. Asta te face să te simți bine, zic eu, bătând-o ușurel pe cap. Pompează viața Înăuntru, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
calitate. Și blondă, ca În film. Un puțoi grăsan se Îndoapă cu chipși și maioneză În fața mea și mă gândesc că nu mi-ar strica și mie ceva În genu ăsta, carbohidrați pentru un futut NRG. Loțiunea de după ras mă pișcă de față În aerul friguroas al nopții. M-am bărbierit ca lumea la hotelul din Cok City, care e ideal cu toate facilitățile alea incluse, inclusiv cablu tv olandez cu un canal erotic. În orice altă țară tresă plătești pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bisericoasă mai Întâi, apoi mai e și Fulton și, binențeles, curva aia babană Regina Mărimii și chiar și Drummond, ce morții măsii, dacă sunt prea disperat. Simt cum mâna se duce spre umflătura din chiloții mei, dar, după ce-mi pișc de vreo două ori cireașa, Îmi impun voința, strângând din dinți și lăsând-o baltă. N-are sens să-mi consum generatorul la ora asta. După ce arunc o privire prin câteva magazine cu pornografie Încerc În zadar să găsesc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]